Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
» Abordare moderna a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte


Abordare moderna a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte




Abordare moderna a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte

COMPLEMENTUL INDIRECT

Aspecte definitorii.

Complementul indirect este un component actantial al grupului verbal reprezentand destinatarul / beneficiarul procesului codificat prin verb. La nivelul propozitiei, se exprima fie numai prin clitic pronominal in dativ (,,Ionut iti trimite niste carti”), fie numai prin nominal (substantiv, pronume nonclitic, numeral cu valoare pronominala) in dativ fara prepozitie (,,Ionut trimite niste carti prietenilor sai / unora / amandurora), fie prin nominal coocurent cu un clitic pronominal coreferential, ambele

in dativ (,,Ionut le trimite niste carti prietenilor sai / unora / amandurora). La nivel frastic, se exprima printr-o propozitie relativa fara antecedent, dublata sau nu in regenta prin clitic pronominal : ,,Ionut (ii) trimite carti cui i-a promis”.




1. Caracteristici sintactice

Complementul indirect se actualizeaza in grupul verbal, interjectional, adjectival sau adverbial, ca termen subordonat in cadrul unei relatii de dependenta stabilite cu centrul grupului.

In majoritatea situatiilor, complementul indirect este un constituent obligatoriu al grupului verbal, adjectival, (rar) adverbial, fiind, in consecinta, nesuprimabil, de ex: ,,Imi prieste clima de aici”, ,,Li s-a nazarit sa plece”, ,,Ii e dor de tine”, ,,Ion va e prieten”, ,,Potrivit intelegerii, ne vedem maine”.

Complementul indirect poate fi insa si un constituent facultativ al grupului, in vecinatatea unor regenti care nu-l implica matricial, de exemplu : ,,Ion mi-a deschis usa”, ,,Ea iti zambeste” , ,,Ti-e frig”, ,,Bravo lui !”, ,,A procedat adecvat situatiei”.

Clasa de substitutie a complementului indirect cuprinde urmatoarele realizari:

- nominal(substantiv, pronume nonclitic, numeral-substituit variabil) in cazul dativ, uneori dublat prin clitic;

- clitic de pronume personal sau reflexiv, in cazul dativ;

- grup prepozitional avand drept cap fie prepozitia la + nominal in acuzativ, fie prepozitia catre + nominal in acuzativ;

- constructia celor + numeral cardinal invariabil;

- constructia celui de- / celei de- + numeral ordinal invariabil;

- propozitie relativa fara antecedent, rar inclusa intr-un grup prepozitional.

In grupul verbal, functia sintactica de complement indirect este o functie actantiala. Ca si in cazul celorlalti actanti, verbul ii impune nominalului cu functie sintactica de complement indirect restrictii de forma (cazul dativ) si ii atribuie anumite roluri semantice.

Fiind cerut / admis de o anumita clasa de verbe, in calitate de complement obligatoriu sau facultativ, de exemplu : ,,Nu-mi convine situatia creata”, ,,Paul (imi) citeste povesti”, dar respins de o alta clasa de verbe, de exemplu : ,,Paul imi stie povesti”, complementul indirect participa la subcategorizarea verbului.

Complementul indirect poate determina atat verbe cu clitic reflexiv de acuzativ obligatoriu, de exemlu : ,, Lui Ion i s-a nazarit sa plece acum”, ,,Lui Ion i s-a intamplat ceva ciudat”, cat si verbe fara clitic reflexiv obligatoriu, de exemplu : ,, Lui Ion ii revine aceasta placuta misiune”, ,,Ion isi atribuie idei ale altora”.

I. Pot fi regente ale unor complemente indirecte obligatorii verbe cu diverse scheme sintactice si anume :

a) verbe monovalente, cu schema:

V+OI, de exemplu : ,,Lui Ion ii tuna si-i fulgera”, ,,Va merge(bine)

b) verbe bivalente, cu schemele:

V+Subiect+OI, de exemplu : ,,Viitorul ne surade”, ,,Ti se cuvin laude”

V+OI+OPrep, de exemplu : ,, Iti arde de gluma”, ,, Nu va merge cu el”

V+OI+CPO;de exemplu ,, Imi zice Popescu”

c) verde trivalente, cu schemele

V+Subiect+OI+OD, de exemplu: ,,El imi cere un sfat”

V+Subiect+OI+OPrep, de exemplu : ,,Mi-e / Mi se face mila / sila / teama de el”.

II. Complementul indirect se poate actualiza si in tipare sintactice rezultate din recategorizarea unor verbe si anume:

V+Subiect+NP+OI, tipar trivalent rezultat din recategorizarea verbului copulativ, care este bivalent (V+Subiect+NP), dar isi atrage complementul indirect al al numelui predicativ, de exemplu : ,, El imi e/ devine/ ramane prieten “ sau ,, El (imi) e / devine / ramane simpatic. <El e / devine / ramane prieten / simpatic mie.

V+Subiect+OI+OD+PS, tipar tetravalent rezultat prin amalgamare si recategorizare a unor verbe matricial trivalente ca a propune (V+Subiect+OI+OD), de exemplu : ,, Ei ni l-au propus director”, < ,,Ei ne-au propus ca el sa ne fie director”.

Complementele indirecte facultative pot fi adjuncti ai unor verbe cu diverse scheme sintactice, de exemplu : ,,Competenta morala - singura pe care nimeni nu si-o contesta “(id. Minima moralia); ,,Cam asa i se intampla de ani, zilnic” (G.Schwartz, Paranoia Schwartz).

In calitate de regent al complementului indirect, verbul poate fi la oricare dintre modurile personale, precum si la formele verbale nepersonale, atat in constructii active, cat si in constructii pasive, de exemplu: ,, Unele lucruri ne raman inaccesibile”(A. Plesu, Minima Moralia); ,, Da-mi un telefon!” ; ,, Voi scrie pentru fiecare rol o recomandatie dedicata interpretului”(M. Sebastian, Jurnal); ,, Adevarul este de spus tuturor” ; ,, Cartea aceasta mi-a fost recomandata de Ion”.

Complementul indirect poate determina si locutiuni verbale, de exemplu : a aduce aminte, a parea bine, a paaea rau, exemplu : ,, Noi nu i-o luam inainte” (S. Golopentia, Cartea plecarii) sau predicate complexe, de exemplu: ,, Cand spui “materie” nu-ti poti reprezenta o mai adecvata corespondenta sensibila decat pamantul” ( A. Plesu, Jurnalul), unele fiind expresii verbale impersonale, de exemplu : ,, Imi este tot mai limpede [ ] ca rostul insusi al scrierii de carti e lasarea lor in urma”( A. Plesu, Jurnalul).

Complementul indirect avand ca regent un verb sau o locutiune verbala este compatibil cu oricare dintre formele de realizare a acestei pozitii sintactice.

In grupul interjectional, complementul indirect poate avea ca regent putine interjectii, atat onomatopeice, cat si unele apreciative sau imperative, cu valoare verbala (predicative), realizand constructii de tipuri diferite, in functie de regimul sintactico-semantic al centrului de grup.

Unica interjectie in vecinatatea careia complementul indirect se poate exprima prin clitic de pronume personal in dativ, cu restrictia ca acesta sa fie de persoana a II-a singular, sau, mai rar, plural, este na: ,,Na-ti o carte!” / Na-ti-o tie!”; ,,Na-va ce v-am promis / Na-va voua cartea asta!”

Celelalte interjectii nu se pot combina cu forme clitice de pronume personal. Ca regente ale complementului indirect, impun restrictia ca acesta sa fie exprimat prin anumite nominale sau / si prin propozitie relativa, fara dublare.

Cele mai largi posibilitati combinatorii le are interjectia bravo, in vecinatatea careia pot aparea diverse tipuri de pronume, substantive, numerale in dativ, precum si o propozitie relativa fara antecedent, cu conectorul in cazul dativ. Spre deosebire de na ,

interjectia bravo este monovalenta : ,,Bravo mie / voua / lor / acestuia / tuturor / lui Ion / oricui castiga !”

Dintre interjectiile onomatopeice, cer complement indirect cele care pot fi puse in legatura cu verbe care au regim de dativ, regim pe care il preiau, de exemplu : ,, Si atunci, el jap! o palma lunganului”. In acest context, interjectia jap este trivalenta, ca si verbul a da , pe care il sugereaza. Sinonime cu ea, deci susceptibile de a aparea in contextul unui complement indirect, sunt : jart! poc! trosc! harsti!

Complementul indirect functioneaza si in grupul adjectival, fiind cerut sau admis de unele adjective-centru de grup. In limba romana actuala, adjectivele care pot fi regentele unui nominal in dativ sunt destul de numeroase.

Majoritatea sunt adjective neologice : accesibil, adecvat, anterior, apt, conform, contrar, exterior, fatal, favorabil, fidel, loial, ostil, superior, util. Au insa regim de dativ si unele adjective mai vechi, unele chiar foarte vechi in limba de exemplu : binevoitor, dator, drag, familiar, firesc, prielnic, scump,strain.

Exista adjective regente ale complementului indirect provenite din participii ale unor verbe care se construiesc cu dativul, de exemplu : ,, Un concurs de poezie deschis elevilor din toata tara “. (I. Ghetie, Nodul gordian) sau din participii care, prin adjectivizare, dobandesc regim de dativ, spre deosebire de verbul de la care provin, de exemplu : ,,Fata recapitula poate clipa buna a unei copilarii mie necunoscute”(S. Golopentia, Cartea plecarii).

In mod obisnuit, complementul indirect subordonat unui adjectiv se exprima prin substantiv, de exemplu : ,, Oricum, si judecata, si sfatul sunt, prin natura lor, inferioare actului etic”(A. Plesu, Minima moralia), pronume nonclitic, de exemplu : ,, Acestea sunt practici pagubitoare voua / oricui”, numeral substitut de exemplu : ,, Acesta este un obiect util primului dintre ei / la doi dintre ei” sau prin propozitie relativa, de exemplu : ,, Am descoperit la el trasaturi indispensabile cui vrea sa reuseasca in viata”.

Complementul indirect dependent de un adjectiv se poate exprima prin clitic pronominal numai daca adjectivul ocupa pozitia sintactica de nume predicativ, de exemplu : ,, E un carmis, o incercare de a iesi din fagasul vietii mele apropiindu-ma de un altul care stiu ca imi e prielnic.(S. Golopentia , Cartea plecarii); daca adjectivul regent are functia sintactica de atribut, pronumele prin care se exprima complementul indirect este obligatoriu nonclitic, de exemplu conjunctura favorabila tie, sfaturi date noua, persoana fidela siesi.

Rar, complementul indirect face parte si din grupul adverbial, avand ca regent un adverb, de exemplu : ,, S-a comportat adecvat situatiei; ,, A procedat conform indicatiilor primite”.



Complementul indirect al carui regent este un adverb se exprima, prin substantiv. Adverbele care pot fi determinate de un substantiv cu trasatura semantica inerenta [+Uman], ca aidoma pot primi si complemente indirecte exprimate prin

substitute ale substantivului sau prin propozitie subordonata relativa, de exemplu : ,,Scrie aidoma tie / primului dintre profesorii lui / cui l-a invatat”.

Daca este subordonat unui adverb, complementul indirect nu se poate

exprima prin clitice pronominale ( cu exceptia constructiei invechite aidoma-i).

De asemenea complementul indirect dependent de un adverb nu admite dublarea prin clitic.

II. 3.2. Caracteristici semantice.

Nominalul cu functie sintactica de complement indirect poate indeplini mai multe roluri semantice, in functie de semantica regentului, cele mai importante fiind urmatoarele:

-Destinatar / Tinta, in enunturi ca: ,, El ii trimite carti Mariei

,, Iti adresez scuze”

-Beneficiar , in enunturi ca: ,, Ti-am facut un serviciu”

,, El va datoreaza respect”

-Experimentator, in enunturi ca: ,, Mariei ii e frig”

,, Nu va pasa de nimic”

-Sursa, in enunturi ca: ,, Iti pretinde supunere”

,, El ii cere lui Ion bani”

Complementul indirect dependent de un adjectiv poate exprima si alte nuante semantice, si anume:

-punct de referinta in cadrul unei relatii

temporale, de exemplu : ,,S-a relatat un fapt anterior evenimentelor

● spatiale, de exemplu: ,, Acesta este un spatiu adiacent cladirii principale”

● comparative, de exemplu : ,, Este o persoana superioara tie”.

● de corespondenta, de diferentiere sau de opozitie, de exemplu : ,,O solutie similara celei propuse de noi”.

- limitare prin specificarea

●clasei la care se refera calitatea, de exemplu :,, Este un procedeu tipic romanilor

● persoanei care evalueaza calitatea, de exemplu: ,, El este un tip simpatic oricui

● persoanei spre care se orienteaza calitatea, de exemplu : ,, Este un om devotat prietenilor

3. Clasa de substitutie

Din clasa de substitutie a complementului indirect fac parte, la nivelul propozitiei, nominalul in dativ (substantive, pronume-clitice si nonclitice-numerale substitut) echivalente cu dativul, iar la nivelul frastic, propozitii relative fara antecedent in regenta

Complementul indirect se exprima, in mod curent, prin substantiv in cazul dativ, dublat uneori de un clitic pronominal coreferential tot in dativ si anume:

- substantive comune desemnand persoane sau animale, dar si abstracte

exemplu : ,,Cine n-a pozat niciodata unui artist nu stie ce inseamna sa fii privit” (A. Plesu, Jurnalul).

,, Aceasta creatie lexicala (i)-o datoram lui nenea Iancu

,, I-a pus cainelui numele Bubico”

,, Mesei mele de lucru i-am dat o alta destinatie”

- substantive proprii( nume de persoane, dar si de institutii) de exemplu:

,, I-a procurat Mariei bilete la concert”

,, Dupa vizita facuta [.] i-am scris lui Andrei un e-mail” ( G.Liiceanu, Usa interzisa)

,, I-am trimis o felicitare lui Carmen

O alta modalitate foarte frecventa de realizare a complementului indirect o constituie cliticele de pronume personale sau reflexive, in cazul dativ, cu diverse valori:

-clitice deictice de pronume personal, de exemplu :

,, E atat de frumos in locul acesta, [.] incat nu-mi mai vine sa plec! (A.Plesu ,,Jurnalul”).

,, Inteleg ca va place aici”.

-clitice anaforice de pronume personal, de exemplu :

,,Leni [] ma chemase sa-i tin tovarasie (M. Sebastian – Jurnal)

- clitice de pronume personal cu sens generic:

,,Ti s-a facut un dar, pe care nu-l iei cu tine decat intorcandu-i spatele” (A. Plesu, Jurnalul).

- clitice de pronume reflexiv propriu-zis, de exemplu :

,,Mi-am zis ca am dreptate”.

,,Si-a pus in lazi tot ce era ,,personal” (S. Galopentia – Cartea plecarii).

- clitice de pronume reflexiv – reciproc, de exemplu :

,,Sa ne scriem, imi propune el”. (I. Ghetie, Fructul oprit).

,,Ei isi sunt simpatici” (unul altuia).



Complementul indirect se exprima si prin pronume nonclitice de diverse tipuri, in cazul dativ, uneori dublate prin clitice coreferentiale, tot in cazul dativ, de exemplu:

,,Privea altfel orasul, cu un ochi cultural care mie-mi lipsea”. (G. Liiceanu, Jurnalul)

,,Le-a povestit alor mei de mizeria din Rusia”. (G. Ionescu, Copacul)

,,Spuneam odata cuiva ca tarancile imbatranesc repede”. (S. Galopentia, Cartea plecarii)

O alta forma de realizare a complementului indirect este prin numerale substitut, frecvent dublate prin clitice pronominale in dativ.

Numerale (cardinale si ordinale) variabile, in cazul dativ, de exemplu:

,,Are doua fete si ambelor li s-au acordat burse”.

,,Se poate oferi bursa doar unuia din zece”.

Numerale (cardinale si ordinale) invariabile, in trei tipuri de constructii echivalente cu dativul, si anume:

a) prepozitia la + numeral cardinal invariabil in functie de caz, de exemplu:

,,Numai la doi dintre cei trei candidati li s-a spus sa revina”.

b) celor + numeral cardinal invariabil, de exemplu:

,,Celor doi / doua li s-a spus sa revina”.

c) celui / celei + de + numeral ordinal invariabil, de exmplu:

,,Celui de-al doilea / Celei de-a doua i s-a spus sa revina”.

In limba vorbita, complementul indirect poate fi exprimat si prin doua tipuri de constructti nominale prepozitionale, echivalente din punct de vedere semantic cu dativul.

Este vorba despre grupul prepozitional [la + nominal in acuzativ] in care in locul numeralului – substituit invariabil in functie de caz figureaza un substantiv variabil, de exemplu: ,,(Le-) am dat de mancare la pasari”, sau chiar un pronume, de exemplu: ,,Isi spunea ofurile la toti / la oricine”. In limba literara acestor enunturi le corespund constructii cu substantivul / pronumele in cazul dativ : ,,(Le-) am dat de mancare pasarilor”, respectiv, ,,Isi spune ofurile tuturor / oricui”.

Rar (in limba vorbita, in special de catre ardeleni / si numai cu verbul a zice ca regent, complementul indirect se exprima prin grupul prepozitional catre / catra + nominal in acuzativ:

,,Zis-a el catre / catra mine / Maria / amandoi”.

,,David cel prea mare in faptuire zice catre Domnul: ,,Puterea mea prin tine o voi []”. (Internet)

Complementul indirect se realizeaza si prin propozitie relativa fara antecedent in regenta.

In limba literara, completiva indirecta este introdusa printr-un conector(pronume relativ ori nehotarat sau, rar, adjectiv relativ ori nehotarat) in cazul dativ, de exemplu:

a') ,,Cui nu-i place cartea, nu i se vor darui carti.

b') (Ii) dau sfaturi oricui ma asculta.

Conectorul relativ sau nehotarat al propozitiei completive indirecte este intotdeauna in cazul dativ, fiind cerut de verbul-centru sau de adjectivul-centru din propozitia regenta. Uneori, ca in (a'), forma lui de dativ este cea proprie pozitiei sintactice pe care o ocupa in propozitia subordonata (=C. Indirect). Alteori, ca in (b'), forma de dativ nu corespunde functiei sintactice pe care o are conectorul in propozitia completiva indirecta (=Subiect), in cazul de fata, care ar fi trebuit sa se exprime, prin nominal in cazul nominativ.

In registrul familiar sau regional, propozitia completiva indirecta se poate exprima printr-un grup prepozitional avand drept cap prepozitia la sau, rar, prepozitia catre, urmate de un conector relativ sau nehotarat in cazul acuzativ, cerut de

prepozitiile respective, de exemplu:

,,Ma adresez la cine ma poate ajuta”.

,,(Ii) refuz ajutorul meu la oricine nu il merita”.

,,A zis catre care era acolo [].

Completivele indirecte din grupul verbal introduse prin conectori In cazul dativ, precum si cele introduse prin conectori in acuzativ precedati de prepozitia la, pot fi dublate in regenta prin clitice pronominale in dativ. In frazele in care relativul din propozitia completiva indirecta este si el complement indirect dublarea prin clitic pronominal se produce de doua ori: in subordonata pentru conectorul relativ cu functie sintactica de C.I., iar in propozitia regenta pentru propozitia completiva indirecta.

Completivele indirecte avand drept regent un adjectiv pot fi dublate prin clitic in regenta numai daca adjectivul are functia sintactica de nume predicativ, de exemplu: ,,Instrumentul acesta ii este util cui se pricepe la mecanica”, nu insa si daca adjectivul are functie sintactica de atribut , de exemplu: ,, A nimerit intr-un mediu propice cui stie sa linguseasca”.

Nu se dubleaza prin clitic in regenta completivele indirecte introduse prin prepozitia catre + conector, nici cele al caror regent este un adverb sau o interjectie.

Tipuri de complemente indirecte.

Complementul indirect poate fi simplu, multiplu sau dublu exprimat.

Complementul indirect este simplu, daca este exprimat prin:

- un singur nominal, de exemplu: ,, Ne-am preferat pana la urma celor cu care , mai mult sau mai putin, semanam”(G.Liiceanu, Usa interzisa); ,, Putem zice adio vacantei”;

- un nominal insotit de un semiadverb, de exemplu: ,, S-ar parea ca gandul nu ii e strain nici mamei”. ( S. Golopentia, Cartea plecarii)

- o singura propozitie, cu conectorul relativ iisotit uneori de un semiadverb, de exemplu: ,, Cer sfaturi (numai) cui se pricepe in domeniul respectiv .

Complementul indirect este multiplu daca este format din doua sau mai multe nominale coordonate printr-o conjunctie coordonatoare copulativa sau disjunctiva si / sau prin juxtapunere:

,, Nici lui Ion , nici Mariei nu le pasa de nimic”.

,, Cartea ne este utila mie sau tie”.

,, V-am interzis sa plecati tie, lui si Mariei”.



In cazul coordonarii unui complement indirect cu o propozitie completiva indirecta, dublarea se face prin forma de singular a cliticului si priveste numai complementul indirect din regenta, deci avem de-a face cu exprimarea acestei pozitii sintactice de doua ori, de exemplu:

,,( Ii) da sfaturi copilului sau si oricui i le cere”.

,, Cartea iti este utila tie sau cui e interesat de gramatica”.

,,I-a recomandat cartea asta lui si ( ori)cui il apreciaza pe autorul ei”.

Complementul indirect este dublu exprimat in propozitie daca aceasta pozitie sintactica este reprezentata atat printr-un nominal, caa si printr-un clitic coreferential cu

nominalul, iar in fraza, daca aceasta pozitie sintactica este reprezentata atat printr-o propozitie completiva indirecta, cat si printr-un pronume personal clitic in propozitia regenta.

Problema dublei exprimari a acestei pozitii sintactice trebuie abordata, in primul rand, din perspectiva regentului ei si, in al doilea rand, din perspectiva partii de vorbire prin care este exprimat complementul.

Complementul indirect care are drept regent un adverb nu se dubleaza niciodata, de exemplu: ,, Ion a procedat potrivit firii sale”, ,,Ion se comporta aidoma tie/ cui l-a educat”.

Singura interjectie care admite dubla exprimare a complementului indirect este na exemplu:

,, Na-ti cartea tie, nu lui!”

Daca regentul complementului indirect este un adjectiv problema dublei exprimari a complementului se pune numai in conditiile in care adjectivul ocupa pozitia sintactica de nume predicativ.

Complementul indirect exprimat prin substantiv este situat dupa adjectivul regent, in enunturi fara emfaza; poate fi dublat prin clitic plasat inaitea adjectivului regent in mod facultativ, de exemplu: ,, Cartea aceasta (ii) va fi necesara Mariei /ei / acesteia / cuiva/ primei din clasa / oricui se ocupa de stilistica”.

Complementul indirect exprimat prin clitic deictic sta inaintea adjectivului nume predicativ si nu se dubleaza prin forma accentuata a pronumelui decat in enunturi emfatice , de exemplu : Cartea aceasta imi / iti / ne / va va fi necesara ( mie / tie / noua / voua).

Complementul indirect exprimat prin clitic deictic de pronume personal, care este intotdeauna antepus verbului regent, nu este niciodata dublat, in enunturile fara emfaza, exemplu:

,,Imi tuna si-mi fulgera”.

,,Iti place muzica pop” .

,,Dan ne da sfaturi”.

In enunturi in care complementul indirect este exprimat prin substantiv antepus verbului regent, complementul indirect este intotdeauna dublat prin clitic pronominal coreferential plasat tot inaintea verbului in urmatoarele structuri sintactice si topice:

,, Lui Ion / Lui / Acestuia / Primului dintre ei / Cui stii tu / ii tuna si-i fulgera”.

,,Lui Ion / Lui / Aluia / Cui stii tu ii zice Popescu”

In enunturi in care complementul indirect este exprimat prin substantiv postpus fata de verbul regent, coplementul indirect este intotdeauna dublat prin clitic coreferential plasat inaintea verbului in structuri precum:

,, Dan ii e / devine / ramane prieten lui Ion / lui / acestuia / primului dintre ei / cui stii tu”.

,, Dan i l-a propus pe Vlad sef lui Ion / lui / acestuia / primului dintre ei / cui stii tu”.

Complementul indirect in constructii eliptice

Complementul indirect poate aparea si in unele constructii eliptice, de tipul Oda bucuriei (= Oda inchinata bucuriei) sau Salutari colegilor!(= Transmite salutari colegilor!), structuri din care adjectivul participial sau verbul regent al substantivului in dativ cu functie sintactica de complement indirect este omis, dar poate fi recuperat din context.

Topica si punctuatia

Complementele indirecte exprimate prin clitice sunt intotdeauna antepuse fata de verbul regent, de exemplu: ,, Imi pare bine de cunostinta”; ,, Il cunosc pe Ion si ii acord deplina incredere”.

Este postpus regentului numai cliticul care determina interjectia na: ,, Na-ti-o franta ca ti-am dres-o!”.

Tot antepuse fata de verbul regent sunt si complementele indirecte exprimate prin substantive care determina verbe din a caror schema sintactica lipseste subiectul, de exemplu: ,,Lui Ion ii tuna si-i fulgera”, ,,Unora le arde de gluma”, ,,Aluia ii zice Popescu”, precum si cele care determina verbe cu subiectul postpus, de exmplu: ,,Plantelor le trebuie lumina”, ,,Cui se pricepe la muzica ii place Mozart”, ,,Tuturor le e dor de el”.

Complementele indirecte exprimate prin substantive care apar in celelalte tipuri de structuri sunt postpuse fata de elementul regent, de exemplu: ,,Ion i-a daruit Mariei flori”, ,,Ion i-a devenit simpatic Mariei”, ,,Acestea sunt conditii favorabile oricui”, ,,Bravo lor!”

Complementul indirect nu se izoleaza de regent prin niciun semn de punctuatie, in enunturi nonemfatice. Daca este plasat in pozitie tematica si intre el si regent se intercaleaza un alt component al enuntului, complementul indirect se desparte prin virgula de segmentul intercalat, de exemplu: ,,Mariei, nu Ioanei i-a daruit Ion flori”.

Relatia cu alte pozitii sintactice.

Complementul indirect este sinonim, in unele enunturi, cu complementul prepozitional, de exemplu: ,,A raspuns intrebarilor / la intrebarile mele”; ,,Ion imi este vecin / Ion este vecin cu mine”; ,,Vai noua / de noi!”; ,,Este o perioada propice schimbarii / pentru schimbare”.

Rar, complementul indirect este sinonim cu un complement de agent, de exemplu: ,,Dupa cum va este cunoscut [] / este cunoscut de(catre) dumneavoastra” .

Similitudini importante exista intre complementul indirect si atributul in dativ, de care se delimiteaza prin natura regentului, adica mai exact prin clasa lexico-gramatical din care face parte regentul, si anume: verb(in cazul complementului indirect) vs. substantiv abstract postverbal(in cazul atributului) de exemplu: ,,Maine se vor acorda premii concurentilor” / ,,Acordarea de premii concurentilor va avea loc maine”. Interpretarea lor drept pozitii sintactice diferite(unul complement iar celalalt atribut) este strict formala, deoarece substantivele postverbale pastreaza disponibilitatile semantice si combinatorii ale verbelor din care provin.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica