Schita si comentariu literar - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

Schita si comentariu literar - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

Lucian Blaga, ca si Mihai Eminescu, are de la inceput clara calea pe care - si propune s-o urmeze, cultivand poezia ca mijloc: - de innobilare a fiintei umane

- de infrumusetare a universului

- de imbogatire a lui cu largi fiori de sfant mister

Aparitia: - poezia blagiana a aparut in fruntea volumului de debut Poemele luminii, 1919, reflectand

lirismul subiectiv al poetului

Incadrare: - o arta poetica ce va anticipa sistemul filozofic pe care il va realiza mai tarziu

- o meditatie filozofica ce supune dezbaterii problema cunoasterii lumii inconjuratoare

- un portal larg deschis catre universul filozofic si poetic blagian

- este conceputa ca o confesiune elegiaca pe tema cunoasterii si a misiunii poetului in raport

cu corola de minuni a lumii

Titlul: - este o metafora revelatorie, Universul intreg fiind inchipuit ca o floare uriasa al carei invelis

de petale, corola, nu trebuie strivit

- corola - in sens propriu, inseamna invelis interior al florii format din ansamblul petalelor

- Ion Pop: Intaia imagine pe care omul o are despre lume este a unei totalitati implinite, suma

de elemente perfect integrate intr-o rotunjime originara, dintre care fiecare a atins

punctul de maxima inflorire, dar nu se poate reliefa cu adevarat decat prin ansamblul

la care participa

- corola pare sa aiba un corespondent in mitologia indica, in "lotusul cu o mie de petale"

Ideea: - cunoasterea inseamna iubire (ideea filozofica centrala) atitudine izvorata la Blaga din iubire,

prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii[.]

Caci eu iubesc

si flori, si ochi si buze si morminte

Structura compozitionala: - poezia este alcatuita din 20 de versuri organizate intr-o singura strofa, o

unitate simetrica de opozitii si analogii, care se constituie din mai multe

momente:

Raportul dintre poet si univers - 5 versuri

Conditia altora relevand, pe calea logicii, tainele Universului - 3 versuri

Detasarea neta a poetului fata de altii, prin vapaia trairii poetice si adancirea in mit-10 v.

Motivarea crezului poetic prin sentimentul de iubire - 2 versuri

Semnificatii lirico-filozofice:

- Cunoscator de mituri si mitologii, traind in mit, Blaga creeaza mituri acolo unde ele nu exista, asa cum este si corola, comunicand ideea in general, in raport cu reprezentarile lui particulare, exprimate prin metafore: flori, ochi, buze, morminte; fiecare metafora ne raporteaza la universul vegetal, uman al cunoasterii, al logosului, ca mod de fiintare, si la cel mineral;

- rolul poetului - filozof fata de tainele, misterele lumii ce ne inconjoara, este de a le proteja si de a le potenta prin vapaia trairii interioare, asa imbogatesc si eu intunecata zare

cu largi fiori de sfant mister

si tot ce-i ne-nteles

se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari

sub ochii mei

atitudine izvorata la el din iubire, prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii[.]

Caci eu iubesc

si flori, si ochi si buze si morminte

- in centrul discursului liric sta lumina, cu tot ceea ce inseamna ea (cunoastere, inteligenta, ratiune), metafora implicita a cunoasterii paradisiace si a cunoasterii luciferice

- exista in poezie doua lumini:

• lumina altora, a mintii, corespunzatoare cunoasterii paradisiace, care ucide tainele, sugruma vra

ja aflandu-se in opozitie cu nepatrunsul ascuns

• lumina mea, a poetului, corespunzatoare cunoasterii luciferice, solidara cu taina noptii,deoarece                         

poetul nu doreste sa lamureasca misterele Universului pentru a nu strica echilibrul

perfect al acestuia

- poetul se propune ca prezenta eminamente nocturna, lumina lui fiind lunara, feminin invaluitoare; soarele blagian e un soare de noapte, emanand o lumina ce se lasa ca si contaminata de intuneric; razele lunii sunt albe, conferind obiectelor un fel de aura protectoare

- ochiul deschis e sursa a privirii mirate, descoperind fetele Universului, carora le amplifica pro funzimea; spatiul privirii devine spatiu al integrarii sau reintegrarii eului in lume si a lumii in eu

- confesiunea poetului se organizeaza in jurul unor relatii de opozitie categorica cu sens figurat:                          

eu - altii

lumina mea - lumina altora

corola de minuni - flori, ochi, buze, morminte

- eu: - pronumele personal, cuvant - cheie al poeziei, apare de 6 ori (o data in titlu,de 5 ori in poezie)

- este o manifestare imperativa a individualitatii subiective

- devine o ipostaza interiorizata, de confesiune, in care se priveste pe sine in raport cu lumea

- Ion Pop: eul poetic ilumineaza si se ilumineaza, caci in raza sa cunoasterea apare ca revelatie

totala a lumii in adancimea si perfectiunea de la inceputuri, ca eveniment mereu nou si

unic, dar si revelatie de sine ca element solidar cu marele TOT cosmic, caruia se poate

adauga fara dificultate

- opozitia este reliefata: - cu instrumente gramaticale: dar - conjunctie adversativa

caci - conjunctie cauzala

- cu ajutorul verbelor la persoana I obtinand efecte deosebite: de la doua negatii

nu strivesc, nu ucid se ajunge la o afirmatie caci eu iubesc, motivatie a crezului

poetic; prin sugerare, verbele contin aceasta idee: nu strivesc => sporesc

imbogatesc => nu micsoreaza

- poezia, desi concentrata, se poate reduce la 3 versuri, primul si ultimele doua continand ideea filizofi-

centrala: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii[.]Caci eu iubesc/ si flori, si ochi si buze si morminte

- conceptul de mister, de vraja, este surprins in text printr-o multitudine de metafore si expresii metaforice revelatorii: corola de minuni ne-nteles taine

flori, ochi, buze, morminte intunecata zare nepatruns ascuns

adancimi de intuneric a lumii taina sfant mister

Caracterul modern: - poezia se incadreaza in modernism prin:

Conditia ganditorului, a creatorului de geniu, in epoca atator innoiri de ordin spiritual

Tinuta versificatiei, poetul cultivand: - versul liber si alb

- metrica variabila - de la 2 silabe Dar eu la 13( titlul)

- ingambamentul

- un ritm interior determinat de gandirea abrupta, sacadata a poetului

Propozitiile si frazele sunt construite prin coordonare pentru a reda cat mai concentrat totul

din 76 de cuvinte, doar doua sunt neologisme: corola, mister

L. Blaga poate fi integrat stralucitei galerii de lirici precum: M.Eminescu, G.Cosbuc, T.Arghezi, N. Labis, N.Stanescu