Riga Crypto si lapona Enigel

Riga Crypto si lapona Enigel

Poezia a fost scrisa in anul 1924 si publicata in acelasi an in "Revista romana". A fost subintitulata "balada" si apartine etapei a II-a de creatie inclusa in ciclul "Uvedenrode" din volumul "Joc secund".

Balada este specie epica in versuri care prezinta o intamplare neobisnuita la care participa personaje care impresioneaza, care devin memorabile. Orice balada impleteste epicul cu liricul si dramaticul si presupune solemnitate. Textul lui Ion Barbu este si o alegorie (mod ascuns de gandire exprimat prin pilde si simboluri).Are doua niveluri:

1) literal (vizibil, de suprafata)

2) al semnificatiilor (de adancime)

TITLUL

RIGA= rege

LAPONA= locuitoare din N. Pen. Scandinave

CRYPTO Vine din grecescul "cryptos" care inseamna ascuns, tainuit.

In limba romana avem cuvintele : cripta, criptic, criptogame (planta inferioara fara flori, se inmulteste prin spori, ciuperca).

ENIGEL= dupa Vianu vine din numele tataresc al Ingului, afluent al Bugului. Enigel in limba suedeza inseamna inger si vine din latinescul "angelus"

COMPOZITIE:

Povestea in rama : La o nunta se spune o poveste despre o alta nunta, neobisnuita

Rima : primele patru strofe - sunt doi protagonisti:

- menestrelul

nuntasul fruntas

MENESTREL= cantaret medieval, colporta (ducea mai departe) poezia epica spre deosebire de trubaduri si truveri, care colportau poezia lirica.

Menestrelul este trist, mai aburit (tulburat) ca vinul vechi, e daruit de cuscrul mare cu "pungi , panglici, beteli cu funta" cu scopul de a-l atrage de partea lumii profane.

Arsura limbii este pedeapsa menestrelului pentru divulgarea cantecului sacru profanilor sau neinitiatilor. Povestea se spune la "spartul nuntii, in camara", de unde rezulta caracterul tainic, secret. De remarcat este ca si nuntasul este un om deosebit, e "fruntas", adica de frunte.

Povestea incadrata:

Secventa intai ( strofele 5,6,7 )

Mediul de existenta al regelui Crypto care "imparatea" peste bureti. Apar sugestii ale umiditatii : "pat de rau" , "tron de roua".

Crypto este stapanul unei lumi vegetale, dar conditia sa e tragica, aspiratiile nu-i sunt intelese. Singuratatea si lipsa de iubirea ii provoaca suferinta. Buretii il barfesc de legaturile sale cu o vrajitoare manatarca de la "fantana tineretii", iar ghioceii si toporasii il ocarasc: "Sterp il faceau si naravas Ca nu voia sa infloreasca".

Crypto apartine mai mult increatului, naturilor embrionare, pare blestemat, e in afara ciclului vietii, nu infloreste. El simbolizeaza universul instinctului.

Secventa a doua (strofa8)

Surprinde spatiul in care isi duce viata lapona : tarile de gheata, apare ideea de neacceptare a sortii ei : era "urgisita". Este o fiinta umana, mica, linistita, intruchipeaza universul ratiunii.

Secventa a treia (strofa 9)

A treia secventa este drumul laponei cu turmele de reni catre sud, catre plaiurile calde, drum de initiere. Plecarea cu renii apare ca o incercare de a salva elementele viabile din lumea ei.

Secventa a patra - intalnirea laponei cu Crypto

a). Popasul pe muschiul crud in poiana lui Crypto. Popasul apare ca o proba obligatorie in traseul fetei. Enigel adoarme, iar Crypto isi face aparitia cu eunucul (barbat castrat ce avea grija de harem). Eunucul este sugestie a sterilitatii.

b). Prima chemare.

Se infiripa dialogul oniric, Crypto o ademeneste pe fata cu fragi si dulceata (placerea!). Fata ii multumeste protocolar si il refuza spunandu-i ca merge sa culeaga "fragii fragezi mai la vale". Valea simbolizeaza incercarea laponei de a iesi din cercul hipnotic al lui Crypto.

c). A doua chemare.

Crypto se ofera pe sine pentru cules (sacrificiul). Culesul presupune insa etape premergatoare precum coacerea, incoltirea, inflorirea si rodirea, dar Crypto nu se putea coace si nu poate sa infloreasca.

Lapona il refuza spunandu-i sa astepte sa se coaca si subliniaza fragilitatea lui.

d). A treia chemare.

Riga o ademeneste pe fata cu valorile supreme ale lumii sale: "somn fraged si racoare". Crypto subliniaza ca intre el si soare exista o aversiune, o nepotrivire, dar Enigel e o fiinta solara si nu poate accepta propunerea lui Crypto. Ea a fugit de umbra , de intuneric, de frig, iar in refuzul ei preamareste soarele.

" Ma-nchin la soarele-ntelept

Ca sufletu-i fantana-n piept

Si roata alba mi-e stapana

Ce zace-n sufletul fantana"

Soarele simbolizeaza cunoasterea absoluta, idealul suprem. In drumul ei, Crypto este doar o piedica si o tentatie. Inteleapta, lapona isi continua drumul.

Secventa a cincea (de la strofa 21)

Naratiunea este preluata de menestrel sau de un narator. Se prezinta pedeapsa lui Crypto pentru incercarea sa de a-si depasi conditia, soarele se oglindeste adanc in el de 10 ori (10= nr pitagoric al creatiei perfecte, este alcatuit din unitate care inseamna fiinta si "0" care inseamna nefiinta. 10 mai inseamna Dumnezeu si creatia lui, spiritul si materia).

Oglindirea inseamna decriptare. Crypto innebuneste si devine ciuperca otravitoare. "Sucul dulce inacreste/Ascunsa-i inima plesneste". Isi gaseste ca mireasa pe masalarita (planta toxica numita in popor "nebunarita") si se imprieteneste cu laurul (planta otravitoare cu miros neplacut si fruct

tepos ). Laurul si masalarita sunt sugestii erotice. Laurul este afrodiziac, iar masalarita e folosita in fierturi si vraji din practicile magiei erotice.

Finalul prezinta o falsa ascensiune a lui Crypto ( rege -à imparat ), caci prin insotirea malefica el coboara in lumea pacatului, nu urca.

CONCLUZIE:

incompatibilitate

CRYPTO à ENIGEL

nonuman    uman

static dinamic

instinct    ratiune

dionisiac    apolinic

fragil puternic

intuneric    lumina

Sensul adanc al alegoriei este ca geniul isi asuma singuratatea, este incompatibil cu lumea.

TEMA: conditia geniului

Se observa prozodia moderna :

catrene, cvinarii, sextine, polimorfe.

Apar toate tipurile de rima ( imbratisata, imperecheata, monorima). De asemenea intalnim si rime rare ( fruntas- zice-l-as) si rime interioare ( span-de la san)

- ingambamentul

Barbu si-a numit creatia "un Luceafar intors". Intre creatia eminesciana si cea barbiana sunt, deopotriva, asemanari si deosebiri.

Asemanari:

ambele creatii pot fi citite ca alegorii pe tema geniului;

incompatibilitatea dintre lumea geniului si lumea comuna;

cadrul basmic;

dialogul oniric;

cele trei chemari;

drumul initiatic.

Deosebiri:

spiritul superior apartine femininului in creatia barbiana;

fondul filosofic al poemului eminescian;

fondul folcloric al poeziei lui Barbu;

versul clasic la Eminescu;

modernitatea versificatiei la I. Barbu.