Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
Continutul,institutiile juridice reglementate de cele trei coduri


Continutul,institutiile juridice reglementate de cele trei coduri




Continutul,institutiile juridice reglementate de cele trei coduri

DREPTUL DE PROPRIETATE

Dupa reforma lui Constantin Mavrocordat prin care a fost desfiintata rumania si veciniea s-a petrecut transformarea de substanta in structura dreptului de proprietate. Astfel pana la reforma lui Constantin Mavrocordat dreptul de proprietate al boierilor asupra pamanturilor era unul divizat fiind grevat de dreptul de folosinta a taranilor independenti, rumani si vicini, dreptul de folosinta care izvora din lege adica din obiceiul pamantului,Legea Tarii. Desfiintarea rumaniiei si veciniei a avut ca rezultat si desfiintarea acestui drept de folosinta a taranilor, care izvoraste mai inainte din lege, el fiind inlocuit cu un drept de folosinta care se va naste din contractul incheiat intre tarani si boieri. Acest drept fiind unul de creanta nu a afectat cu numic dreptul de proprietate a boierului care devine un drept absolut. Pornind de la aceste realitati reforma lui Constantin Mavrocordat, codurile adoptate in faza a II-a a regimului turco-fanariot teoretizeaza aceste institutii juridice si preluand din Bazilicale conceptul de drept absolut de proprietate, arata ca atributiile dreptului de proprietate: -dritul fiintei lucrului; -dritul folosului.




Pot apartine unor persone diferite adica boierului si taranului asa cum se intampla in vechiul sistem, dar se pot intruni aceleasi personae adica a boierului dupa noul sistem, caz in care, dreptul de proprietate este absolut, desavarsit. Urmarea acestui fapt si anume reglementarea dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra pamanturilor nu a fost numai faptul ca in ceea ce priveste pamanturile arabile, de acum incolo relatiile dintre boieri si tarani vor fi reglementate prin contracte numite invoieli agricole si s-a rasfrant si asupra padurilor. In vechiul taranii aveau acea libertate la paduri pentru asi satisface nevoile proprii. De acum incolo insa ei erau obligati sa plateasca taxe/zeciuiala pentru a se folosi de paduri.

Tot in materia dreptului de proprietate in timpul domnitorului Scarlat Calimach a avut o discutie importanta care punea sub semnul intrebarii dreptul de proprietate a boierilor de aceasta data asupra mosiilor lor. Domnitorul afirma ca in calitatea lui de titular a lui ,,dominium eminens" numai domnul avea dreptul sa emita acte de danie care aveau ca obiect pamantul. Prin urmare toti boierii care nu detineau astfel de acte de danie trebuiau sa restituie pamanturile domnului ca titular al ,, dominium eminens" si proprietar al intregului teritoriu al tarii.

Sfatul de obste insa care s-a intrunit cu aceasta ocazie a aratat folosindu-se de dispozitiile preluate din Bazilicale ca dupa o stapanire si folosire de peste 40 de ani, conform uzucapiunii pamantul intra in proprietatea celui pe care l-a folosit, asa incat boierii chiar daca nu au avut hristoave de danie erau proprietari prin uzucapiune.

PERSOANELE

Sunt clasificate in cele 3 coduri in slobozi (liberi), robi si sloboziti.

In ceea ce priveste pe tarani eu nu mai sunt numiti rumani/vecini, ci clacasi/locuitori. Problema principala care se punea in cazul lor era inasprirea regimului ca urmare a sporirii numarului de zile de claca asa incat daca in pravilceasca condica numarul maxim al zilelor de claca pe an era fixat la 12 In Legiuirea Caragea numarul minim era fixat la 12.

In ceea ce priveste starea de dependenta personala asistam la cresterea numarului scutelnicilor si poslusnicilor care depindeau direct de boieri si dupa cum am vazut spre sfarsitul regimul fanariot ponderea lor se ridica la jumatate din numar total al taranilor.

Robii au aceea situatie juridica de lucruri, vechiul lor regim juridic este preluat in Codurile adoptate in aceasta perioada cu unele modificari, ei putand spre exemplu sa-si reprezinte stapanul atunci cand aceasta era in favoarea lui.

Datorita aparitiei primelor societati comerciale se reglementeaza si regimul lor juridic. Praviliceasca Condica si Legiuirea Caragea numindu-le tovarasi iar Codul Calimah persoane moralicesti. Lregiuirea Caragea si Codul Calimach reglementeaza formarea capital societatii comerciale, administrarea, raspunderea, impartirea castigurilor si stingerea tovarasiei.

RUDENIA, FAMILIA si CASATORIA

Rudenia este de mai multe mai multe forme: 1. spirituala (suflet) 2. naturala (sange) care putea fi in linie directa, ascendenta/descendenta si in linie colaterala/ de sus, de jos si de alaturi.

In cadul familiei reglementarile sunt cele traditionale, cu diferenta ca raspunderea tinde sa fie personala asa incat parintii sa nu mai raspunda pentru copii lor majori si nici sotia pentru sot.

In ceeea ce priveste logodna si casatoria ele urmeaza dispozitiile dreptului nostru obisnuielnic si al Bazilicalelor,fiind interzise casatoria intre crestini si necrestini si intre slobozi si robi. Copilul natural provenit din legaturii unei persoane slobodi si unei roaba va fi in totdeauna liber.

Zestrea sotiei va fi pretuita in momentul casatoriei in asa fel incat in caz de divort sotul sa raspunda pentru valoarea din momentul pretuirii. Daca insa sotia se facea vinovata de adulter in urma in urma divortului se pierdea proprietatea asupra zestre.

SUCCESIUNILE

Era reglementata succesiunea legala,ab intesta sau testamentara.

Se prevedea dreptul la succesiune a celor 3 categorii de rude de sange, ascendenti, descendenti si colaterale. Sotul supravetuitor putea veni la succesiune avand o parte egala cu cea a unui copil intre o sesime si o treime din mostenire insa numai uzufruct daca venea in concurs cu proprii sai copii.



Avea insa o parte in deplina proprietate daca venea in concurs cu copii din alte casatorii a sotului decedat sau cu alte rude. Daca era singurul mostenitor dobandea intreaga mostenire. Daca mostenirea era vacanta, ea era preluata de stat. Codurilor reglementate .triniria, a 3-a parte de mostenitori consacrata cheltuielilor de inmormantarea si cheltuirilor de pomenire. Fetele inzestrate nu puteau sa faca raportul dotei pentru a veni la succesiune.

OBLIGATIILE

Cele 3 Coduri, dar mai ales Legiuirea Caragea si Codul Calimach, dezvolta o intreaga teorie a obligatiilor consacrand reglementari noi, moderne spre deosebire de reglementari cazuistica, de speta, care se facea potrivit vechiului regim.

Astfel izvoarele obligate sunt: a. legea; b. tocmeala sau contractul; c. vatamarea adusa cuiva sau delictul.

In materia contractelor se face referire la cauza licita. Nicio convetie nefiind valabil incheiata impotriva legii sau a bunurilor moravuri. In privinta consitamantului se arata ca aceasta trebuie sa fie neviciat de teama sau sila si dol sau amagire.

Pentru prima data in materia capacitatii persoanei Codurile indica faptul ca orice persoana este nevrednica de a-si castiga drituri. Realitatea insa contrazicea aceasta regula a capacitatii generale consacrat in Coduri.

In materia concractelor cel mai amplu reglementat este contractul de vanzare-cumparare. El se putea face fie in forma scrisa, fie nescrisa. Daca obiectul vanzarii il constituiau mosiile sau robii, forma trebuia sa fie scrisa. Se prevedea respectarii vechiului drept de precumparare si rascumpararea si posibilitatea stricarii vanzarii daca pretul constituia mai putin de jumatate din valoarea lucrului adica in caz de leziune.

Contractul de imprumut trebuia sa fie incheiat in forma scrisa si in prezenta a 3 martori, pentru ca mai tarziu niciuna din parti sa nu poata contesta valoarea creantei. Zalogul daca exista nu putea fi scos la mezat(licitatie) decat la cererea creditorului si prin hotararea judecatorilor.

DREPT PENAL

In materia dreptului penal progresele nu sunt considerabile pentru ca legiuitorii nu fac inca distinctia intre infractiune si persoana infractorului, asa incat ele vorbesc despre categori infractori si nu despre categorii de infractiuni.

Infractiunile se numesc tot vini, clasificate in vini mici si mari.

Se reglementeaza anumite infractiuni configurate cu contextul epocii: nesupunerea fata de slujbasi domnesti sau abuzurile acestora fata de supusi cum ar fi: coruptia si luarea de mita.

Sunt incriminate faptele judecatorilor sau ale ispravnicilor care faceau abuz de functia lor precum si ale aproziilor sau ale executorilor judecatoresti aflati in aceeasi situatie.

Datorita cresterii importantei inscrisurilor sunt pedepsiti falsificatoriii de acte sub numele de plastografi si tot in materia probelor martorii mincinosi sunt inscrisi in condica siretilor.

In materia procedurii observam ca aceasta este reorganizate pe baze moderne in special in praviliceasca condica. Hotararile se dau in scris si motivate, adica aratandu-se capul de pravila pe care se intemeia hotararile.

Judecatoriile de la judete aveau obligatia de a tine condici cu evidenta vanzarii de mosii ,a testamentarilor si a foilor de zestre, condici in care se poate vedea un inceput al publicitatii imobiliare si al activitatii notariale.

Condica siretilor poate constitui un inceput de evidenta prin cazierul judiciar. In consecinta ca urmare a acestor trasformari multe din vechile practici si multe din probele vechiului sistem probator au cazut in desuetudine.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate