Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geologie


Index » educatie » » geografie » Geologie
» Proprietatile morfologice ale mineralelor


Proprietatile morfologice ale mineralelor


Proprietatile morfologice ale mineralelor

Se refera la forma geometrica a unui mineral care este determinata de combinatia de fete ce imbraca mineralul si de felul de dezvoltare al acestora. In functie de viteza cu care fetele unui cristal au crescut intr-o directie sau alta, rezulta diferite forme sau habitusuri (habitus = tipar), pe care le imbraca mineralele cristalizate, dintre care cele mai importante sunt:

- habitus izometric - caracterizat printr-o dezvoltare egala in toate directiile a diferitelor fete ale cristalului (pirita, fluorina, granatii, carbonatii);

- habitus prismatic (columnar) - caracterizat printr-o dezvoltare mai pronuntata dupa directia axei Z (cuart, turmalina, amfiboli, piroxeni);

- habitus acicular - la care fetele de prisma sunt alungite puternic dupa Z, luand forma unor ace (stibina, bismutina);

- habitus fibros - dezvoltarea cristalelor se face dupa axa Z si au aspectul unor fibre textile (azbest, gips, actinot, tremolit);

- habitus tabular - caracterizat printr-o dezvoltare a fetelor bazale in doua directii perpendiculare pe axa Z, rezultand cristale turtite sub forma de placi groase (baritina);



- habitus lamelar - caracterizat printr-o dezvoltare exagerata a fetelor bazale, incat cristalele au forma de placi subtiri, lamelare, solzoase sau foioase (micele, cloritul, sericitul).

Unele minerale nu au fete perfect netede si prezinta striatiuni care pot servi ca indiciu in recunoasterea lor (blenda, pirita).

- habitus concretionar - este caracteristic pentru mineralele amorfe si rezulta prin depunerea substantelor chimice sub forma de paturi concentrice in jurul unor corpuri straine de natura organica sau anorganica. Dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri pana la zeci de centimetri. cele mai intalnite forme concretionare sunt: forma oolitica (calcit, limonit); forma pisolitica (calcit, aragonit), forma mamelonara (psilomelan); forma reniforma (siderit, hematit); forme stalactitice si stalacmitice (calcitul, aragonitul, opalul).





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate