Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geologie


Index » educatie » » geografie » Geologie
» Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi


Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi


I. MODELUL GEOMETRIC

I.1Harta structurala cu izobate a zacamantului



Cu ajutorul diagrafiilor de sonda se vor determina intrarile si iesirile din zona poros permeabila

Facem urmatoarele notatii: Ha - adancimea la acoperis

Hc - adancimea la culcus

h - grosimea stratului

E - elevatia

Ht/a - adancimea la care se afla limita titei/apa

Ha* - adancimea la acoperis de la nivelul marii

Ht/a* - adancimea limitei titei/apa de la nivelul

marii

; ;

Sonda

Ha

Hc

H

E

Ha*

H

Ht/a*

h

h

-

Pozitia contactului titei-apa este la 1360 msnm

a)     Calculul grosimii efective (hef)

Grosimea efectiva este grosimea stratelor permeabile care contin fluide.

Pentru fiecare sonda in parte vom intocmii urmatorul tabel:

Sonda 781:

Strat

hef

a

 

b

 

Total = 10 m

Sonda 782:

Strat

hef

a

 

Total = 23 m

Sonda 720:

Strat

hef

a

5

 

b

8

 

Total = 13 m

Sonda 108:

Strat

hef

a

 

b

 

Total = 17 m

hef - grosimea efectiva medie rezultata din determinarile facute pe    carotaje.

SF

h(m)

h(m)

h(m)

h(m)

SF1

1221

1254

33

28

SF2

1219

1241

22

6

SF3

1334

1360

26

17

SF4

1301

1323

22

12

b)    Calculul volumului brut (Vb)

Vb = A x hef

A - aria pe care o determina cele 3 falii si limita de lucru Ht/a*

Vom nota astfel: A - intersectia F1 cu F2

B - intersectia F1 cu Ht/a*

C - intersectia F3 cu Ht/a*

D - intersectia F2 cu F3

Aria

θ

cos θ

A cos θ

A(mm)

A

8

0,990

10736,6

10845

A

9

0,987

11419,6

11570

A

17

0,956

13899,7

14539

A

6

0,994

14959,7

15050

A= mm;

A= mm ;

A= mm ;

A= mm;

Volumul brut se calculeaza ca fiind:

V=V+V+V

V

V

V=

V=2271018+8988209.5+3463128=14.722 mil m

Volumul brut este: Vb = 14,722 mil m3.

II. PROPRIETATILE MEDIULUI SOLID

Cu porozitatea mef , permeabilitatile K , K, si saturatia Sai trebuie sa calculam mediile la nivel de sonda , iar apoi mediile la nivel de zacamant.

a)     Media la nivel de sonda

Vom intocmi pentru fiecare sonda cate un grafic care sa ilustreze asezarea stratelor fiecare avand parametrii lor.

Apoi vom intocmi pentru fiecare sonda urmatorul tabel:

sonda

mi

Sai

K

K

K

SONDA 781

M781 = (6 x 16.5 + 4 x 20.8) / 10 = 18.22%

Sai781 = (6 x 26,3+ 23.7 x 4) / 10 = 25.26%

K¶781 = (6 x 243 + 4 x 542) / 10 = 362,6 mD

K = (6 x 355 + 4 x 664) / 10 = 466,6 mD

K/ 2 = (355+458)/2 =414 mD

SONDA 782

m782 = (23x19.6) / 23 = 19,6 %

Sai782 = (23x25.8) / 23 = 22.6 %

K = (23x574) / 23 = 574 mD

K¶782 = (23x400) / 23 = 400 mD

/ 2 =(400 + 574)/2 =487mD

SONDA 720

m720 = (19.6 x 5 + 20.6 x 8 ) / 13 = 20.21 %

Sai720 = ( 5 x 23.05 +22.4 x 8 ) / 13 = 22,65 %

K = ( 359,5 x 5 + 427 x 8) / 13 = 401 mD

K¶720 = (5 x 470 +497 x 8) / 16 = 486 mD

K720 = (K¶720 + K )/2 = (401,38 + 486,15)/2 =443 mD

SONDA 108

M108 = (2 x 19.8 ) / 2 = 19.8%

Sai108 = ( 25.8 x 2 ) / 2 = 25.8%

K =( 693 x 2 ) / 2 = 693 mD

K¶108 = ( 484 x 2 ) / 2 = 484mD

K108 = (K¶108 + K )/2= (693 + 484)/2 = 588 mD   

Evaluarea proprietatilor fizice medii pe zacamant

Porazitatea se calculeaza ca fiind raportul dintre suma algebrica a produsului porozitatii si ariei corespunzatoare fiecarei sonde si suma algebrica a ariei sondelor.

m =

Sonda

mi    (%)

Sai (%)

K (mD)

A(mm)

-

-

-

m=19%

S=23%

K=

K=498 mD

III. PROPRIETATILE FIZICE ALE FLUIDELOR

Temperatura de zacamant se calculeaza cu formula:

T

gradT=3,03

T

T,

◘ presiunea initiala de zacamant: p0 = 130 bar;

◘ presiunea de saturatie: psat = 110 bar;

◘ presiunea de abandonare: pab = 20 bar.

3.1.Evaluarea proprietatilor fizice ale gazelor

Proprietatile gazelor:

Din datele de fluid extrase si din analiza PVT in autoclava s-au determinat urmatoarele proprietati ale gazelor:

factorul de volum al gazelor, bg

- viscozitatea gazelor, µg

- factorul de neidealiate z

Datele despre gazele din sonda sunt tabelate mai jos.

i

Comp.i

Fract.vol i

pcri

Tcri

Mi

yipcri

yiTcri

yiMi

Metan

Etan

Propan

Nbutan

Ibutan

Npentan

Ipentan

Nhexan

Nheptan

ppcr - pres. pseudocritica

Tpcr - temp. pseudocritica

M - masa moleculara a amestecului

Tz -temp. de zacamant

Z - factorul de abatere al gazelor

◘ presiunea pseudocritica:

ppcr = Syipcri=46,296 bar,

◘ presiunea pseudocritica:

Tpcr = SyiTcri=321,736 K,

◘ masa amestecului

M = SyiMi=17,311kg/kmol,

◘ masa aerului:

◘ densitatea relativa a amestecului:

◘ presiunea pseudoredusa:

ppr = p / ppcr;

◘ temperatura pseudoredusa:

Tpr = Tz / Tpcr= 1,407;

Calculam bg cu formula:

b = zpstTz / pzTst unde

pst = 1,01325 bar

Tst = 291,15 K

Tabelam rezultatele:

Tpr =1.4

P

P

Z

Z

Bg

(bar)

-

-

m

110

2,376

0,746

0,735

0,0074

100

2,160

0,76

0,755

0,00845

90

1,944

0,773

0,78

0,0097

80

1,728

0,8

0,8

0,0112

70

1,512

0,813

0,82

0,0153

60

1,296

0,833

0,84

0,0156

50

1,080

0,866

0,87

0,0194

40

0,864

0,9

0,9

0,0252

30

0,648

0,92

0,92

0,0343

20

0,432

0,953

0,96

0,0537

10

0,216

0,966

0,97

0,1086

0

-

1

1

Trasam apoi graficul : bg = f(p).

Z = f(p)

bg= Z - factorul de volum al gazelor

unde: P

T

Variatia vascozitatii cu presiunea

Din diagrama PVT se citeste vascozitatea gazului μ in functie de greutatea moleculara a gazului si de temperatura de zacamant.

μ =0,103 cP;

μ =0,103 cP

P

Ppr

μ/ μ

μg

Bar

-

-

cP

110

0.89

0,1350

0,0139

100

1.72

0,1250

0,0128

90

1,54

0,1200

0,0123

80

1,37

0,1150

0,0118

70

1,20

0,1120

0,0115

60

1,03

0,1100

0,0113

50

0,86

0,1077

0,0111

40

0,68

0,1067

0,0109

30

0,51

0,1058

0,0107

20

0,34

0,1038

0,0106

0,12

0,1029

0,0105

0

-

-

-

3.2Proprietatile fizice ale titeiului

Proprietatile titeiului variaza cu presiunea datorita faptului ca o parte din gazele care se afla initial dizolvate in titei incep sa iasa din solutie cu scaderea presiunii.

Se modifica astfel urmatorii parametrii:

factorul de volum bt;

ratia de solutie r;

vascozitatea titeiului mt

Avem doua domenii pe care vom determina ecuatiile acestor parametrii :

P

rs

bt

μt

βt

bar

cP

bar -1

P0 = 130

Psat = 110

Pab = 20

coeficientul de compresibilitate al titeiului:

bar-1;

Avem doua domenii pe care vom determina ecuatiile acestor parametrii :

a)

;

b)

3.3Proprietatile apelor

Determinarea vascozitatii apei

a)     Salinitatea apei

Cantitatea de gaze dizolvate in apa este mica.

◘ densitatea apei:

◘ grad de salinitate:

mg/l;

◘ factorul de volum al apei:

◘ vascozitatea apei: cP;

Compresibilitatea apei de zacamant ( a

◘ solubilitatea gazelor naturale in apa nemineralizata: m3N/m3;

◘ corectia pentru salinitate: X = 0,062 ;

◘ solubilitatea gazelor naturale in apa de zacamant:

◘ coeficientul de compresibilitate al apei nemineralizate:

bar -1 ;

◘ coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate:

bar-1;

Compresibilitatea sistemului roca fluid ( β*):

Resursa de titei: m3 ;

Resursa geologica de gaze asociate dizolvate m3

CAPITOLUL 4. PROPRIETATILE SISTEMULUI

ROCA-FLUID

4.1. Curgerea bifazica titei - gaze:

Se va determina variatia permeabilitatilor relative Kg, Kt functie de saturatiile Sl, St, Sg.

Sai = 24% = 0,24

St

S

Sg

Sl

Kg

Ktg

logψ

(1- Sai) = 0,76

Sai = 0,24

(1- Sai) = 0,76

Sai - saturatia in apa interstitiala = 0,24;

St - saturatia in titei: 0 ≤ St 1- Sai

S - saturatia normalizata: 0 ≤ S ≤

Sg - saturatia in gaze: 0 ≤ Sg 1- Sai

Sl - saturatia in lichid: Sl = Sai + St ; Sai ≤ Sl

Kg - permeabilitate relativa gaze: Kg = (1-S2)(1-S)2 ; Kg [0,1]

Ktg - permeabilitate relativa curgere bifazica titei-gaze: Ktg = S4 ; Ktg [0,1]

◘ se vor trasa graficele: Ktg = f(Sl); Kg = f(Sl)

4.2. Curgerea bifazica titei-apa:

In acest caz se determina variatia permeabilitatilorrelative Ka, Kta in functie de Sa.

Sai - saturatia in apa: Sat ≤ Sa

St - saturatia in titei: 0 ≤ St1-Sai

S - saturatia normalizata:

0 ≤ S ≤

◘ permeabilitatile relative pentru curgerea bifazica titei-apa:

◘ fractia in apa:

0 ≤ fa

,unde pentru t se va atribui valoarea corespunzatoare la presiunea de saturatie;

◘ derivata fractiei in apa la saturatia in apa se va determina prin diferente finite centrale:

j

Sa

S

St

Kta

Ka

fa

Sai = 0,24

1-Sai = 0,76

◘ se vor reprezenta graficele Kta, Ka = f (Sa)

VI. AMPLASAREA SONDELOR DE EXPLOATARE

Sondele de exploatare se vor amplasa in 2 siruri paralele.

cm; cm;

cm; cm;

Calculul razei reduse ale sondei

cm;

unde: rs este raza sondei: rs = 9,5 cm;

n - nr de gloante pe m liniar: n = 25 gl/m;

- diametrul glontului: cm;

l - lungimea de patrundere a glontului in strat: l = 60 cm;

Semidistanta dintre sonde:

m;

Calculul numarului de sonde pe siruri

S = 1180 m;

◘ numarul de sonde pe sirul intermediar:

sonde;

◘ numarul de sonde pe sirul 1:

sonde;

◘ numarul de sonde pe sirul 2:

sonde;

◘ semidistanta pe sirul 1:

m;

◘ semidistanta pe sirul 2:

m;


Parcalabescu, I., D. - Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi,Ed. Tehnica

Cretu, I. - Hidraulica generala si subterana,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983

Popa, C., Soare, A., Parcalabescu, I., D. - Ingineria zacamintelor de hidrocarburi(Vol.1+2)





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate