Constituentii rocilor sedimentare

Constituentii rocilor sedimentare

Dupa origine, materialele din care sunt constituite rocile sedimentare se grupeaza in: material detritic - rezultat din dezagregarea rocilor preexistente, material organogen - alcatuit din resturi de origine vegetala si animala, material piroclastic - rezultat de pe urma eruptiilor vulcanice si material cosmic - provenit din sfaramarea unor corpuri ceresti (meteoriti).

Constituentii rocilor sedimentare pot fi impartiti in trei mari categorii: fragmente de roci, minerale si organisme, la care se mai adauga cimentul de legatura.

a) Fragmentele de roci sunt reprezentate prin bucati de diferite dimensiuni si forme (bolovanisuri, pietrisuri, grohotisuri, bombe vulcanice) provenite prin dezagregare fizica. Acestea predomina in rocile sedimentare grosiere (psefitice).

b) Mineralele din alcatuirea rocilor sedimentare se clasifica in: minerale alogenetice, minerale sinegenetice si minerale diagenetice.

b₁) Mineralele alogenetice sau primare provin in urma dezagregarii fizice sau mecanice a rocilor magmatice si metamorfice. Procesul de trecere din roca primara in sedimente poarta denumirea de remaniere, iar mineralele rezultate se numesc minerale remaniate. Din aceasta categorie de materiale fac parte: cuartul, muscovitul, zirconul, diamantul, granatii, sfenul, rutilul, iar cu o stabilitate mai redusa la remanieri se amintesc: piroxenii, biotitul, olivina, feldspatii plagioclazi etc.

b₂) Mineralele singenetice se formeaza prin precipitarea din solutii sau sub influenta organismelor o data cu roca si se impart in mineralele insolubile si minerale solubile.

Mineralele insolubile sunt reprezentate prin mineralele argiloase (caolinit, haloisit, montmorillonit), hidroxizi de aluminiu (hidrargilit, diaspor), hidroxizi de mangan (opal). Mineralele insolubile joaca un rol de pigment (dand sedimentelor diferite culori) sau de ciment de legatura (realizand consolidarea sedimentelor).

Mineralele solubile cele mai des intalnite sunt: carbonatii (calcitul, dolomitul, sideritul), sulfatii (gipsul, baritina) si clorurile (sarea gema, silvina, carnalitul, fluorina). Ele reprezinta in unele cazuri constituentul de baza al rocilor, formand roci monominerale (calcare, sarea gema etc.) sau cimentul de legatura.

b₃) Mineralele diagenetice se formeaza in sedimente dupa depunerea acestora, sub actiunea apelor subterane si a factorilor diagenetici. Ca minerale diagenetice mai importante se deosebesc: sulfurile, fosfatii, azotatii, zeolitii si unii silicati (glauconit).

c) Organismele joaca un rol important in formarea rocilor sedimentare, deoarece, dupa moartea lor restituie sub diferite forme materia sustrasa scoartei terestre, care a servit la formarea scheletelor lor. Prin acumularea resturilor scheletice de plante si animale s-au format depozite imense de roci sedimentare.

Organismele calcaroase care au un rol important in formarea sedimentelor sunt: algele calcaroase (Diplopora, Gyroporella, Chara, Lithothamnium, Lithophylum), foraminiferele, molustele (lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode), coralierii, echinodermele, spongierii calcarosi, crustaceele, briozoarele, vertebratele.

Organismele silicioase care contribuie la formarea rocilor sedimentare sunt reprezentate prin algele diatomee, radiolari si spongierii siliciosi.

Bacteriile joaca un rol important in formarea unor depozite sedimentare prin precipitarea oxizilor. In procesele de incarbonizare si bituminizare, bacteriile anaerobe au un rol foarte important in descompunerea substantelor organice si transformarea lor in carbuni si substante bituminoase.