Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Raport de Mediu - Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor, Judetul Neamt
Trimite pe WhatsApp


Raport de Mediu - Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor, Judetul Neamt





Raport de Mediu



Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor


Judetul Neamt








Lista de abrevieri si acronime


ADR

Agentia pentru Dezvoltare Regionala

AFM

Administratia Fondului pentru Mediu

ANAR

Administratia Nationala Apele Romane

ANPM

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

APM

Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului

ARAM

Asociatia Romana de Ambalaje si Mediu

ARPM

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

CJ

Consiliu Judetean

DEEE

Deseuri de echipamente electrice si electronice

Directiva SEA

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului

EEE

Echipamente electrice si electronice

EIM / EIA

Evaluarea impactului asupra mediului

GES

Gaze cu efect de sera

GNM

Garda Nationala de Mediu

HG

Hotararea Guvernului Romaniei

HG 1076/2004

Hotararea de Guvern nr. 1076/8.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

MO nr. 707/5.08.2004

INS

Institutul National de Statistica

Metodologie

Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor, aprobata prin Ordinul MMDD nr. 951/2007

MMDD

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

MMGA

Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor

Natura 2000

Retea Europeana de Arii protejate creata pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar

PJGD

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor

PNGD

Planul National de Gestionare a Deseurilor

POS

Program Operational Sectorial

PRGD

Plan Regional de Gestionare a Deseurilor

SEA

Evaluare Strategica de Mediu

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe

SNGD

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

VSU

Vehicule scoase din uz


0.   Introducere

0.1.    Consideratii generale

Evaluarea mediului (EM) este un proces care cauta sa asigure luarea in considerare a impactului asupra mediului in elaborarea propunerilor de dezvoltare la nivel de politica, plan, program sau proiect inainte de luarea deciziei finale in legatura cu promovarea acestora.

Ca atare, evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie, care ii ajuta sa pregateasca si sa adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra mediului si se intaresc aspectele pozitive. Evaluarea mediului este astfel, in esenta, o parte integranta a procesului de luare a deciziilor cu privire la promovarea unei politici, unui plan, unui program sau unui proiect.

Evaluea mediului se poate efectua pentru proiecte individuale (Evaluarea Impactului asupra Mediului - EIM) sau pentru planuri, programe si politici (Evaluarea de mediu pentru planuri si programe - SEA

In mod normal evaluarea de mediu pentru planuri si programe (SEA) trebuie sa implice urmatoarele etape:

Etapa de incadrare;

Etapa de definitivare a domeniului;

Intocmirea unui raport de mediu privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare respective;

Desfasurarea unei consultari cu privire la propunerea de dezvoltare si la raportul de mediu aferent acesteia;

Luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei;

Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea deciziei si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele evaluarii mediului;

Monitorizarea implementarii deciziei.

SEA poate determina o integrare efectiva a considerentelor de mediu in intocmirea planurilor si a programelor. De asemenea, o buna aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, inaintea formularii proiectelor specifice si atunci cand sunt inca posibile alternative majore. Ca atare, SEA faciliteaza o mai buna luare in considerare a constrangerilor de mediu in formularea politicilor, planurilor si programelor care creeaza cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, SEA vine in sprijinul dezvoltarii durabile din punct de vedere al mediului.

Aplicarea SEA determina o crestere a eficientei procesului decizional deoarece:

ajuta la eliminarea unor alternative de dezvoltare care o data implementate ar fi inacceptabile; prin incorporarea procedurilor de implicare a publicului determina reducerea numarului de contestatii si discutii la nivelul operational al EIM;

ajuta la prevenirea unor greseli costisitoare, prin limitarea dintr-o faza incipienta a riscului de remediere costisitoare a unor prejudicii ce puteau fi evitate sau a unor actiuni corective necesare intr-o faza ulterioara, precum relocarea sau reproiectarea unor instalatii.

0.2.    Metodologia SEA aplicata PJGD Neamt

0.2.1.      Prevederi legislative

Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE) a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie transpusa de statele membre in legislatia nationala pana la 21 iulie 2004.

Scopul Directivei SEA este de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor planuri si programe vor fi identificate si evaluate in timpul elaborarii si inaintea adoptarii lor. Directiva SEA specifica ce planuri si programe se supun evaluarii strategice de mediu.

In conformitate cu cerintele Directivei SEA, autoritatile publice cu responsabilitati pentru protectia mediului si publicul trebuie sa fie consultate, iar rezultatele consultarilor trebuie sa fie integrate si luate in considerare in procesul de elaborare a planului / programului.

HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat in MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe transpune Directiva SEA in legislatia nationala si stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe

In concordanta cu prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca evaluarea de mediu este obligatorie pentru anumite planuri si programe si ca pentru alte planuri si programe trebuie determinata necesitatea de a le supune SEA.

Alte acte normative relevante la nivel national sunt:

OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

OM 480/2006 privind constiruirea si functionarea Comitetului special la nivel central implicat in etapa de incadrare a procedurii SEA;

OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri si programe care intra sub incidenta HG 1076/2004.

0.2.2.      Raportul de mediu

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueaze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Prezentul raport de mediu se realizeaza in conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat in MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Scopul elaborarii raportului de mediu este de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor a consultat autoritatile publice responsabile cu protectia mediului (Agentia Locala de Protectie a Mediului Neamt, Agentia Regionala de Protectie a Mediului, Garda de Mediu si Consiliul Judetean Neamt), a autoritatilor publice responsabile cu sanatatea umana (Directii Judetene de Sanatate Publica) cu privire la urmatoarele aspecte:

Abordarea generala propusa;

Structura propusa si gradul de detaliere;

Planuri si programe relevante;

Date primare;

Elemente de mediu specifice;

Optiuni strategice si alternative ce urmeaza a fi luate in considerare;

Obiective de mediu propuse, indicatori si tinte.

Raportul este publicat spre consultare pe adresa de internet a ARPM Bacau (www.arpmbc.ro)

A se completa dupa organizarea dezbaterii publice

Consultarea publicului a inceput in data de xx.xx.2008 prin anunturi repetate in ziarele . (mass media) si se va finaliza in data de xx.xx.2008 cand este programata ultima dezbatere publica a PJGD Neamt.

Comentariile referitoare la monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului precum si cele referitoare la orice alte prioritati sau indicatori identificati suplimentar vor fi atent analizate si, dupa caz, incluse in prezentul raport de mediu.

0.2.3.      Aria de acoperire a raportului de mediu

Aria de acoperire a Raportului de Mediu a fost stabilita luand in considerare mai multi factori, in principal legati de obiectivele PJGD Neamt.

Aria geografica: Judetul Neamt.

Orizontul de timp pentru PJGD: 2008-2013.

Consideratii tehnice: Evaluarea s-a facut din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evaluarea cantitativa a luat in considerare datele primare, pe baza carora s-au analizat modelele de gestionare integrata a deseurilor.

PJGD Neamt a luat in considerare numai deseurile municipale: menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, namoluri de la statiile de epurare orasenesti, deseuri din constructii si demolari. Au fost excluse urmatoarele categorii de deseuri:

Deseurile radioactive: fac obiectul unei legislatii specifice;

Deseurile din agricultura: deoarece nu sunt incluse in categoria deseurilor municipale, urmand a face obiectul unei legi speciale;

Deseuri de productie

Deseuri din activitatea miniera: nu exista legislatie nationala specifica.

0.2.4.      Etapele  parcurse in vederea elaborarii raportului de mediu

Elaborarea prezentului raport de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

Analiza documentelor de mediu strategice relevante;

Stabilirea situatiei initiale a mediului, in judetul Neamt, pentru a putea intelege tendintele anterioare si starea actuala a componentelor mediului, precum si pentru a contura tendintele viitoare probabile ale aspectelor de mediu in lipsa implementarii PJGD Neamt (alternativa „0”);

Evaluarea compatibilitatii dintre diferitele obiective ale PJGD Nemt, precum si evaluarea compatibilitatii dintre obiectivele PJGD Neamt si obiectivele de mediu relevante;

Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ precum si identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin intermediul PJGD Neamt;

Definirea si dezvoltarea alternativelor, evaluarea efectelor pe care le-ar avea implementarea fiecarei alterntive asupra factorilor de mediu;

Evaluarea efecteleor asupra mediului generate de implementarea PJGD, prin analizarea modului in care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. Evaluarea a fost extinsa si asupra alternativelor de realizare a PJGD;

Identificarea rezultatelor asteptate in urma implementarii fiecaruia dintre diferitele elemente ale PJGD Neamt, precum si estimarea si descrierea efectelor lor potentiale asupra mediului (posibile evolutii viitoare ale starii mediului);

Elaborarea listei de indicatori si a programului de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului;

Elaborarea unui set de recomandari privind prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers asupra mediului asociat implementarii PJGD;

Pregatirea variantei finale a raportului de mediu si inaintarea acestuia pentru a fi supus consultarii de catre autoritatile de mediu si alte autoritati identificate a fi relevante, precum si publicului.

0.2.5.      Dificultati intampinate in elaborarea raportului de mediu

Initierea cu intarziere a procedurii SEA in comparatie cu procesul de elaborare a PJGD Neamt;

Lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului de mediu;

Lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu in anumite zone si a datelor privind starea actuala a factorilor de mediu, cuantificate la nivel regional, a influentat intr-o oarecare masura acuratetea evaluarii;

Timpul extrem de scurt alocat elaborarii raportului de mediu a facut practic imposibil schimbul de informatii si primirea de observatii din partea celor implicati.

1.   Scurta prezentare a PJGD Neamt

1.1.    Scopul PJGD Neamt

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unui sistem de gestionare durabila a deseurilor. Principalul scop este de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Ele constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor, la stabilirea capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor, la controlul masurilor tehnologice si la stabilirea cerintelor economice si de investitie.

Elaborat in baza prevederilor legislative europene si nationale, PJGD Neamt transpune la nivel judetean obiectivele strategiei nationale si regionale de gestionare a deseurilor.

Scopul PJGD Neamt este sa promoveze cooperarea intre autoritatile locale si judetene pentru a crea si dezvolta un sistem integrat de management al deseurilor, care sa inlocuiasca actualul sistem, ineficient atat din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului. Se urmareste, ca in acest mod, sa fie identificate o serie de solutii durabile, adaptate particularitatilor locale, care sa asigure indeplinirea tintelor nationale si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Capitolul 22 Mediu.

La nivel judetean, principalul instrument de planificare strategica a gestiunii deseurilor este reprezentat de PJGD Neamt. Elaborarea lui a presupus realizarea unei evaluari a modului actual de gestionare a deseurilor urmata de o prognoza a cantitatilor de deseuri ce urmeaza a fi generate in intervalul 2007 – 2013. Prognoza a realizat totodata o identificare a efortului necesar atingerii obiectivelor si tintelor asumate. Pe baza prognozei a fost realizata o evaluare a alternativelor aplicabile pentru gestionarea deseurilor la nivel judetean. Alternativele selectate au stat la baza evaluarii capacitatilor necesare si a unei prime estimarii a costurilor investitionale necesare implementarii unui sistem conform de gestiune a deseurilor.

PJGD Neamt reprezinta o cerinta legala nationala si comunitara si a fost elaborat in baza principiilor si obiectivelor formulate in Planul National de Gestionare a Deseurilor, Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est.

Planul doreste sa ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor si a programelor in domeniu si reprezinta un instrument pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea Uniunii Europene.

Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt abordeaza toate aspectele legate de gestionarea deseurilor municipale la nivel judetean si va servi ca baza pentru politica in acest domeniu pentru stabilirea necesarului de investitii si pentru elaborarea proiectelor in vederea obtinerii finantarilor necesare.

Implementarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor va genera schimbari semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor. De asemenea PJGD ia in considerare proiectele existente si pe cele in curs de pregatire si face propuneri pentru noi masuri necesare atingerii obiectivelor si tintelor formulate.

Primul Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt a fost elaborat in perioada 2001 – 2002, conform cerintelor OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completata prin Legea nr. 426/2001, de catre Inspectoratul de Protectia Mediului Neamt, pe baza planurilor Consiliilor Locale si a planurilor intocmite de producatorii de deseuri. Primul Plan Judetean a fost aprobat de catre Consiliul Judetean Neamt.

In anul 2006 a fost realizata de catre Agentia pentru Protectia Mediului Neamt revizuirea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor si completarea acestuia cu fluxurile specifice de deseuri (deseuri de echipamente electrice si electonice, vehicule scoase din uz, deseuri din constructii si demolari, namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti).

In conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completata prin Legea nr. 27/2007, si ale Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor aprobata prin Ordinul MMDD nr. 951/2007 (publicata in Monitorul Oficial nr. 497 bis din 25.07.2007), in perioada septembrie 2007 - mai 2008 a fost elaborat un nou Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Neamt, de catre Consiliul Judetean Neamt, cu asistenta din partea SC Migral SRL, in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Neamt.

1.2.    Structura PJGD Neamt

Mentiune: Structura PJGD Neamt respecta Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/iunie 2007 privind “Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor”.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor este structurat in conformitate cu fluxul informatiilor pornind de la situatia existenta in judet si ajungand la masurile de implementare si monitorizare.

PJGD Neamt este structurat in zece capitole dupa cum urmeaza:

1. Introducere

2. Prezentarea Situatiei Existente

3. Obiective si Tinte Judetene de Gestionare a Deseurilor

4. Prognoza de Generare a Deseurilor Municipale si a Deseurilor de Ambalaje

5. Fluxuri Specifice de Deseuri (situatia existenta, metode de gestionare) :

- Deseuri periculoase din deseurile municipale;

- Deseuri de echipamente electrice si electronice;

- Vehicule scoase din uz;

- Deseuri din constructii si demolari;

- Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti.

6. Evaluarea Alternativelor Tehnice

7. Calculul Capacitatilor Necesare pentru Gestionarea Deseurilor Municipale

8. Estimarea Costurilor

9. Masuri de Implementare (Plan de Actiune)

10. Plan de Monitorizare

Fluxurile speciale de deseuri sunt prezentate intr-un capitol separat deseuri periculoase din deseurile municipale, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz).

1.3.    Principalele obiectivele propuse in PJGD Neamt

PJGD Neamt este structurat pe 19 obiective generale, corespunzatoare tematicilor la care se face referire. Obiectivele, tintele si termenele de realizare ale PJDG sunt prezentate in continuare in format tabelar.

Tabel 11 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului

Obiective

Obiective subsidiare / tinte

Termen

1. Politica si cadrul legislativ privind gestionarea deseurilor

1.1.Elaborarea cadrului legislativ si organizatoric la nivel judetean necesar implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor

1.1.1 Elaborarea de acte normative specifice la nivel judetean si local in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala, pentru a implementa un sistem integrat, eficient din punct de vedere economic si ecologic

Permanent cu revizuiri periodice

1.1.2 Incurajarea autoritatilor locale si a celor judetene de a elabora impreuna cu sectorul privat o strategie comuna in vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pana la eliminarea finala

1.1.3 Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management adecvat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei

1.2. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

1.2.1 Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlul acesteia

Permanent

1.2.2. Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei

1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel judetean si local, printr-o definire clara a responsabilitatilor

1.2.4. Informarea tuturor factorilor interesati/ implicati referitor la legislatia de protectie a mediului in general si cea de gestionare a deseurilor in particular

1.2.5. Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca ARPM, APM, Garda de Mediu, in concordanta cu responsabilitatile acestora

2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene

2.1.1 Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor

Permanent

2.1.2. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la nivelul institutiilor judetene si locale cu competente si responsabilitati in aplicarea legislatiei

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala

3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si de dotari corespunzatoare la nivel judetean si local

Incepand cu 2008

4. Finantarea sectorului de gestionare a deseurilor

4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si eliminare finala

Permanent

4.1.2. Optimizarea utilizarii tuturor fondurilor nationale si internationale disponibile pentru cheltuieli de capital in domeniul gestionarii deseurilor (Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si de coeziune, institutii bancare etc)

Permanent

4.1.3. Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor prin elaborarea unor mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe covenabile pentru cetateni, care de asemenea, sa acopere costurile de colectare, tratare si depozitare controlata

2008 cu atentie permanenta

4.1.4. Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico-financiare in vederea promovarii colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz

2008 cu atentie permanenta

4.1.5. Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile pentru deseurile reciclabile

Permanent

5. Informarea si constientizarea partilor implicate

5.1. Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate

5.1.1. Intensificarea comunicarii intre toti factorii implicati

Permanent

5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare la toate nivelele

Permanent

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru constientizarea anumitor grupuri tinta (copii, tineri, adulti, varsta a treia)

Permanent

5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deseurilor ca parte a procesului de planificare si a celui de supervizare si control. Pentru comunitati si intreprinderi mari se recomanda integrarea auditului de gestionare a deseurilor in procedurile de planificare si control

Permanent

5.2 Campanii publice referitoare la gestionarea deseurilor si imbunatatirea calitatii vietii

5.2.1 Elaborarea de materiale informative si realizarea de campanii de constientizare a populatiei privind gestionarea deseurilor

Permanent

5.2.2 Informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor prin depozitarea necontrolata a acestora

Permanent

6. Date si informatii privind gestionarea deseurilor

6.1. Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare la nivel national si european

6.1.1. Imbunatatirea sistemului judetean de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind generarea si gestionarea deseurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deseuri)

Permanent

6.1.2. Imbunatatirea raportarii directe, prin mijloace IT, a datelor colectate la nivel judetean si transmiterea acestora la nivel local (Agentia pentru Protectia Mediului Neamt), regional (Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau) si national (Agentia Nationala pentru Protectia Mediului)

Permanent

6.1.3. Imbunatatirea sistemului de validare a datelor primite, cresterea responsabilizarii intregului personal implicat in colectarea, procesarea si validarea datelor

Permanent

7. Prevenirea generarii deseurilor

7.1. Maximizarea prevenirii generarii deseurilor

7.1.1. Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii deseurilor la producatori

Permanent

7.1.2. Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii deseurilor la consumator

Permanent

8. Valorificarea potentialului util din deseuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor

8.1.1. Dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate

Permanent

8.1.2. Reducerea cantitatilor de deseuri municipale depozitate utilizand capacitati optime de selectare a deseurilor colectate

Permanent

8.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica

8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare) si reciclarea deseurilor menajere altele decat cele de ambalaje, in masura posibilitatilor tehnice si economice

Permanent

8.2.2 Promovarea valorificarii energetice prin co-incinerare si incinerare in cazul in care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic

Permanent

9. Colectarea si transportul deseurilor

9.1. Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul urban – aria de acoperire 100%

2013


9.1.2 Extinderea sistemului de colectare a deseurilor municipale in mediul rural – arie de acoperire minim 90%

2009

9.1.3 Asigurarea infrastructurii necesare si modernizarea sistemelor de colectare si transport

Permanent

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si depozitare finala

9.2.1 Implementarea sistemelor de colectare selectiva a materialelor valorificabile astfel incat sa se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile

Permanent

9.2.2 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente in deseurile municipale

Permanent

9.2.3 Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectarii selective

Permanent

9.2.4 Construirea de statii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate si in corelatie cu anii de inchidere a depozitelor existente, in cadrul carora sa se realizeze si operatii de sortare a deseurilor

2008-2013

10. Tratarea deseurilor

10.1. Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational

10.1.1. Incurajarea tratarii deseurilor in vederea: valorificarii (materiale si energetice), diminuarii caracterului periculos si diminuarii cantitatii de deseuri eliminate final

Permanent

11. Deseuri biodegradabile

11.1. Reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile depozitate

11.1.1. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995

2010

11.1.2. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995

2013

11.1.3. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995

2016

12. Deseuri de ambalaje

12.1. Prevenirea producerii deseurilor de ambalaje

12.1.1 Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat

Permanent

12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reciclarea deseurilor de ambalaje, in sensul unei bune organizari a colectarii selective

Permanent

12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piata


12.2.1 Reciclarea a minimum 60% pentru hartie/carton si minimum 50 % pentru metal, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj

31 decembrie 2008

12.2.2 Reciclarea a minimum 15% pentru plastic si lemn, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj

31 decembrie 2011

12.2.3 Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie a minium 50 % din greutatea deseurilor de ambalaje

31 decembrie 2011

12.2.4 Reciclarea a minimum 55 % din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticla si minimum 22,5% pentru plastic

31 decembrie 2013

12.2.5 Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie a minium 60 % din greutatea deseurilor de ambalaje

31 decembrie 2013

12.3 Crearea si optimizarea schemelor de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje

12.3.1 Organizarea de sisteme de colectare separata a deseurilor de ambalaje in vederea atingerii tintelor la termenele stabilite

Permanent

13. Deseuri din constructii si demolari

13.1. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

13.1.1 Colectarea separata a deseurilor din constructii si demolari, pe categorii (deseuri periculoase si deseuri nepericuloase)

Incepand cu 2008

13.1.2. Tratarea deseurilor periculoase din constructii si demolari in vederea scaderii potentialului periculos si eliminarii in conditii de siguranta

Permanent

13.1.3. Crearea de capacitati de tratare si valorificare

Permanent

13.1.4. Eliminarea corespunzatoare a deseurilor care nu pot fi valorificate

Incepand cu 2008

14. Deseuri voluminoase

14.1. Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

14.1.1. Infiintarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase de la populatie

Incepand cu 2008

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa in usa la perioade bine stabilite

Incepand cu 2008

14.1.3. Valorificarea potentialului util din material si valorificarea energetica a deseurilor voluminoase

Incepand cu 2008

15. Namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti

15.1. Gestionarea corespunzatoare a namolului provenit de la statiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

15.1.1. Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului in apele de suprafata

Permanent

15.1.2. Promovarea prioritara a valorificarii in agricultura in conditiile respectarii prevederilor legislative

Permanent

15.1.3. Promovarea tratarii prin presare/ deshidratare in vederea co-incinerarii

Permanent

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.1.a) Colectarea si tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piata de producatori individuali sau ale caror producatori si-au incetat activitatatea

Incepand cu 2008

16.1.1. b) Proiectarea sistemului care sa permita ultimului proprietar al masinii sa o depuna la un punct de colectare-valorificare gratuit – cu exceptiile prevazute de HG 2406/2004

Incepand cu 2008

16.1.2. Stabilirea a cel putin unui punct de colectare a vehiculelor scoase din uz la nivelul judetului Neamt.

Stabilirea unui punct de colectare pentru vehiculele scoase din uz, in fiecare oras cu mai mult de 100.000 de locuitori

Incepand cu 2008

16.1.3. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate

Incepand cu 2008

16.1.4. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din greutatea vehiculelor fabricate inainte de 01.01.1980

Incepand cu

01.01.2007

16.1.5. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 01.01.1980

Incepand cu

01.01 2007

16.1.6. Reutilizarea si reciclarea a cel putin 70% din masa vehiculelor fabricate inainte de 01.01.1980

Incepand cu 01.012007

16.1.7. Reutilizarea si reciclarea a cel putin 80% din masa vehiculelor fabricate dupa 01.01.1980

Incepand cu 01.01.2007

16.1.8. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 95% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz

Incepand cu

01.01.2015

16.1.9. Reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz

Incepand cu

01.01.2015

17. Deseuri de echipamente electrice si electronice

17.1. Colectare separata, reutilizare, reciclare si valorificare

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva in vederea colectarii DEEE provenite de la gospodariile particulare, dupa cum urmeaza:

1 punct de colectare in judet

1 punct de colectare in fiecare oras cu >100000 locuitori

1 punct de colectare in fiecare oras cu > 20.000 locuitori

31.12.2005


31.12.2005


31.12.2006

17.1.2. Organizarea colectarii selective a deseurilor din echipamente electrice si electronice si a componentelor acestora, cu o tinta (rata medie anuala) de cel putin:

2 kg/locuitor si an (obiectiv intermediar)

3 kg/ locuitor si an (obiectiv intermediar)

4 kg/ locuitor si an





31.12.2006

31.12.2007

31.12.2008

17.1.3. Indeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare si reciclare a deseurilor din echipamente electrice si electronice colectate selectiv conform prevederilor HG nr. 448/2005

2008

17.1.4. Incurajarea si facilitarea reutilizarii, a dezmembrarii, reciclarii deseurilor din echipamente electrice si electronice si a componentelor si materialelor din care sunt realizate

Permanent

18. Deseuri periculoase din deseuri municipale

18.1.Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

18.1.1. Informarea si incurajarea cetatenilor in vederea colectarii separate a componentelor periculoase din deseurile menajere

Incepand cu 2008

18.1.2. Instalarea unor de puncte de colectare a deseurilor periculose din deseurile menajere

Incepand cu 2008

18.2. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational

18.2.1. Tratarea deseurilor periculoase in vederea reciclarii si utilizarii in procese tehnologice

Permanent

18.2.2 Asigurarea de capacitati si instalatii in conformitate cu standardele europene

Permanent

19. Eliminarea deseurilor

19.1. Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

19.1.1 Incetarea activitatii celor 3 depozite neconforme clasa “b” din zona urbana a judetului Neamt

Etapizat, conform HG 349/2005

19.1.2 Inchiderea si monitorizarea post inchidere a depozitelor neconforme

Corelat cu calendarul de incetare a activitatii

19.1.3 Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare din zona rurala

Pana la 16 iulie 2009

19.1.4 Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal

Permanent

1.4.    Relatia cu alte planuri si programe

PJGD Neamt a fost elaborat in baza principiilor si obiectivelor urmatoarelor documente:

Planul National de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004;

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 1 Nord-Est, aprobat prin ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului integrarii europene nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana;

Strategia tematica europeana privind prevenirea si reciclarea deseurilor

Legislatia nationala si europeana privind gestionarea deseurilor.

In perioada negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in domeniul gestionarii deseurilor au fost elaborate cinci planuri de implementare, si anume:

Planul de Implementare pentru Regulamentul (CEEE) nr. 259/93 privind supravegherea si controlul transportului de deseuri in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana;

Plan de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 204/12/CE;

Plan de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor;

Plan de Implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

Plan de Implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor.

O buna parte din obiectivele prevazute in PJGD Neamt sunt in curs de finantare sau urmeaza a fi finantate din urmatoarele programe:

PHARE CES (Coeziune Economica si Sociala) 2004 - 2006

Prin programul Phare CES autoritatile publice primesc sprijin financiar pentru implementarea de proiecte in domeniul gestionarii deseurilor.

ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre Aderare)

ISPA a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999 in vederea acordarii asistentei pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana a tarilor din Europa Centrala si de Est, asistenta acordata pentru realizarea coeziunii economice si sociale intre state, in domeniul politicilor privind infrastructura de transport si de mediu.

POS MEDIU – Axa Prioritara II „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric“ (1,168 miliarde Euro, din care grant UE 0,934 miliarde Euro)

In cadrul acestei axe prioritare, POS Mediu va promova cu prioritate proiecte integrate de management al deseurilor, care sa reflecte politica UE si principiile din acest sector de mediu si care sunt in conformitate cu Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor. Programele de investitii vor include activitati legate de ierarhia in ceea ce priveste managementul deseurilor (prevenire, colectare selectiva, valorificare si reciclare, tratare si eliminare), in paralel cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme. Proiectele respective vor acoperi aglomerarile urbane si rurale, la nivel judetean si regional.

2.   Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii PJGD Neamt

2.1.    Caracteristici generale ale judetului Neamt

Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica la nivelul tarii si se suprapune, partial, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc, si face parte din categoria unitatilor administrativ teritoriale cu o suprafata medie, avand 5896 km2, ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii.

Limitele geografice ale judetului Neamt sunt date de judetul Suceava – la Nord, judetele Vaslui si Iasi – la Est, judetul Bacau – la Sud, judetul Harghita – la Vest.

Resedinta judetului Neamt este Municipiul Piatra Neamt. Judetul a fost infiintat in actualele limite administrative prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei si are in componenta sa 81 localitati, dupa cum urmeaza:

2 municipii: Piatra Neamt si Roman;

3 orase: Targu Neamt, Bicaz si Roznov;

78 comune;

347 sate.

Judetul Neamt face parte din categoria unitatilor administrativ teritoriale cu o suprafata medie de 5.896,15 km2.

In continuare este prezentata pe scurt situatia existenta in ceea ce priveste gestionarea deseurilor in judetul Neamt, la nivelului anului de referinta respectivanul 2005.

Generarea deseurilor: conform achetei statistice realizate de Agentia pentru Protectia Mediului Neamt, cantitatea totala de deseuri municipale generata in anul 2005 in judetul Neamt este de 184.180 tone din care 137.180 t deseuri municipale colectate si 47.000 t deseuri menajere generate si necolectate.

Colectarea si transportul: populatia deservita de servicii de salubrizare reprezinta 38% din numarul total de locuitori din judet, in mediul urban gradul de acoperire fiind de 79% in timp ce in mediul rural este de numai 12%.



In municipiul Piatra Neamt colectarea deseurilor se face separat pe 4 fractii de deseuri: deseuri din plastic si sticla, deseuri de hartie si carton, deseuri organice si deseuri reziduale.

Echipamentele utilizate pentru colectarea si transportul deseurilor municipale, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, sunt insuficiente, vechi si in cele mai multe cazuri inadecvate pentru o gestionare corespunzatoare a deseurilor atat in ceea ce priveste protectia mediului cat si sanatatea omenilor.

Reciclarea si sortarea: in judetul Neamt exista o statie de sortare a sticlelor din plastic si sticla, amplasata in municipiul Piatra Neamt. Capacitatea statiei de sortare este de aproximativ 7000 tone/an.

Compostarea deseurilor: statie de compostare a deseurilor biodegradabile in Municipiul Piatra Neamt cu o capacitate de 25.000 t an si care a intrat in functiune incepand cu anul 2007.

Statii de transfer: nu exista statii de transfer operationale pentru depozitarea temporara a deseurilor municipale

Depozitarea deseurilor: in mediul urban exista 3 depozite municipale neconforme tip „b” pentru depozitarea deseurilor municipale amplasate in localitatile Roman,Tg. Neamt si Bicaz. Termenul de inchidere a acestor depozite necorfome conform   HG 345/2005 privind depozitarea deseurilor este 2009 pentru depozitul din Bicaz si 2012 pentru depozitele din Roman si Tg. Neamt.

In judetul Neamt este in operare un depozit conform tip „b” pentru depozitarea deseurilor municipale ce deserveste municipiul Piatra Neamt.

In mediul rural conform datelor furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Neamt se estimeaza a fi in functiune 78 de spatii de depozitare, ocupand o suprafata de aproximativ 0,5 ha fiecare, si care urmeaza a fi inchise si ecologizate, conformHG 345/2005 privind depozitarea deseurilor, in luna iulie a anului 2009.

2.2.    Apele de suprafata si subterane

Reteaua hidrografica de pe teritoriul de competenta a Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt are o lungime de 2.302 km si o densitate medie de 0,34 km/km2. Suprafata bazinului hidrografic Siret aferent S.G.A. Neamt totalizeaza 6.458 km2.

Rauri

Peste 90% din apele judetului isi au originea in zona montana. Raurile principale - Siret, Bistrita, Moldova - tranziteaza teritoriul judetului insa exista si o importanta retea autohtona. Caracteristicile morfometrice ale principalelor rauri de pe teritoriul judetului Neamt sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 21 Caracteristicile morfometrice ale principalelor rauri din judetul Neamt

Raul

Punctul

Lungimea de

la izvor (km)

Bistrita

Zanesti

234

Moldova

Roman

200,5

Neamt (Ozana)

Timisesti

57,8

Topolita

Pastraveni

43,0

Sabasa

Borca

23,0

Bistricioara

Bistricioara

64,0

Hangu

Hangu

15,5

Izvoru Muntelui

Izvoru Muntelui

11,6

Bicaz

Bicaz

39,9

Tarcau

Tarcau

32,0

Cuejdi

Piatra Neamt

27,0

Calu

Piatra Soimului

18,7

Cracau

Slobozia-Roznov

62,5

Nechit

Borlesti

24,0

Nemtisor

Vanatori-Neamt

23,4

Brates

Brates

18,0

Almas

Dobreni

19,0

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

Lacuri

Cele mai mari si mai importante sunt lacurile de baraj artificial amenajate pe cursul raului Bistrita. Pe teritoriul judetului Neamt se regasesc patru dintre acestea respectiv lacurile: Izvoru Muntelui, Pangarati, Vaduri si Vatca Doamnei.

Cel mai important dintre acestea este lacul Izvoru Muntelui, a carui suprafata este de 2.950 ha si lungime de 29,48 km.

In tabelul urmator sunt prezentate date privind suprafata si volumul lacurilor artificiale de pe Bistrita:

Tabel 22. Caracteristici hidrometrice ale lacurilor artificiale

Lacul

Suprafata (ha)

Volum (m3)

Pangarati

155

6 000 000

Vaduri

150

4 800 000

Batca Doamnei

230

10 000 000

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

Ape subterane

Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural-litologice si de etajarea principalelor conditii fizico-geografice.

Apele de adancime au izvoare cu debit relativ mare in special in zona muntoasa (Ceahlau, Haghimas) precum si in zona de contact dintre cristalin si flis. In zona Tosorog, Damuc si Borca sunt izvoare de ape carbogazoase.

Apele freatice reprezinta principalele resurse de ape subterane din judet si sunt cantonate fie in depozite de versant (ape deluviale) fie in depozitele acumulative ale luncilor, teraselor si conurilor de dejectie.

Apele deluviale sunt mai bine reprezentate in zona montana si subcarpatica. In zona montana sunt cantonate cu frecvente discontinuitati, in lentile. Izvoarele au debit mic dar constant. In zona subcarpatica si de podis energia mai mica a reliefului si deluviile mai fine fac ca aceasta categorie de ape sa aiba un drenaj mai slab iar cantitatea mai redusa de precipitatii si evapotranspiratia mai puternica fac ca regenerarea acestora sa fie mai slaba decat in zona montana.

Cele mai bogate strate acvifere sunt cele din complexul de lunci si terase al Siretului, Bistritei si Moldovei. Adancimea la care poate fi interceptat stratul freatic este de 18-20 m dar in luncile marilor rauri nu coboara mai mult de 5 m. Alimentarea acestor ape se face in principal din apele raurilor, variatiile debitului din rauri influentand direct debitul si adancimea stratului freatic. In luncile alcatuite din prundisuri variatia nivelului apelor freatice este mult mai mare.

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Lipsa facilitatilor corespunzatoare standardelor si normelor europene pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor muncipale va conduce la cresterea emisiilor in apele subterane si de suprafata .

In mediul urban 3 din cele 4 depozite muncipale sunt neconforme respectiv Roman, Targu Neamt si Bicaz. Aceste depozite neconforme nu sunt prevazute cu sisteme de impermeabilizare sau cu sisteme de colectare a levigatului si de pompare a acestuia in statia de epurare ceea ce conduce la infiltratarea acestuia si implicit la poluarea apelor subterane si de suprafata;

In mediul rural gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este foarte scazut, aproximativ 10%, in majoritatea comunelor existand spatii de depozitare necontrolate a deseurilor menjere. Conform APM Neamt in judet se estimeaza a fi 78 de astfel de spatii de depozitare. Lipsa alternativelor pentru colectarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere va conduce la mentinerea acestor practici ilegale;

De asemena aceste depozite/spatii de depozitare a deseurilor menajere sunt amplasate necorespunzator, in apropierea cursurilor de apa, nivelul panzei freatice fiind foarte ridicat;

Administrarea incorecta a depozitelor existente amplasate in aproprierea unor cursuri de apa (poluarea cu deseuri usoare antrenate de vant sau curenti de aer).

2.3.    Aer

Evaluarea situatiei existente in ceea ce priveste calitatea aerului in judetul Neamt s-a realizat cu ajutorul datelor furnizate de Agentia de Protectie a Mediului Neamt in Raportul privind starea mediului in anul 2006.

Tabel 23. Emisii de gaze cu efect de sera

Emisii

Emisii brute de gaze cu efect de sera

Dioxid de carbon (CO2 )

Metan (CH4 )

Protoxid de azot (N2O)

Judetul Neamt

Mii tone CO2 Eq

772

708

44

19

Sursa: Raportul privind starea mediului 2006

In judetul Neamt nu exista zone critice sub aspectul poluarii atmosferice.

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Lipsa unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor muncipale va duce la cresterea emisiilor atmosferice ca urmare a cresterii cantitatilor de deseuri municipale generate si depozitate.

Calitatea aerului este influentata de:

Lipsa sistemelor de colectare si stocare a biogazului produs prin fermentarea aeroba a deseurilor in cele 3 depozitele municipale neconforme (Roman, Tg. Neamt si Bicaz). Gazul rezultat contine pe langa componentele principale (CH4 si CO2) si compusi organici volatili, substante volatile, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac etc.;

Arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme;

Nerespectarea frecventei de colectare la maximum 3 zile a deseurilor din punctele de colectare;

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean care sa eficientizeze sistemul de colectare si transport a deseurilor va avea ca efect mentinerea/cresterea emisiilor din surse mobile (transportul deseurilor);

In prezent in judetul Neamt, in afara muncipiului Piatra Neamt, echipamentele folosite pentru colectarea si transportul deseurilor sunt invechite, cu capacitati mici si fara a asigura compactarea ceea ce implica mai multe curse, deci o crestere a traficului si indirect a emiisiilor de poluanti in aer.

2.4.    Solul si subsolul

Suprafata totala de teren afectata prin depozitarea necontrolata a deseurilor municipale atat in mediul urban cat si in mediul rural este de aproximativ 104 ha.

Astfel suprafata ocupata de cele 3 depozite necontrolate din mediul urban, conform informatiilor din PJGD Neamt este de 11 ha: depozitul de la Roman ocupa 5 ha, cel de la Tg. Neamt 4 ha si cel de la Bicaz 2 ha.

Deasemenea o suprafata de 14,5 ha a fost afectata prin depozitarea necontrolata a deseurilor in depozitul arondat municipiului Piatra Neamt. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor acest depozit a sistat activitarea de depozitare in anul 2005. Conform cerintelor legislative operatorii depozitelor sunt obligati ca  minim 30 de ani de la inchidere sa asigure monitorizarea postinchidere.

In mediul rural, conform datelor furnizate de APM Neamt se estimeaza a fi un numar de 78 de spatii de depozitare, fiecare ocupand o suprafata de aproximativ 0,5 ha.

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale care sa asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea si eliminarea deseurilor la nivelul intregului judet va duce la cresterea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a acestor deseuri.

Lipsa depozitelor zonale conforme care sa deserveasca intregul judet duce la utilizarea in continuare a depozitelor existente care nu sunt prevazute cu sisteme adevcate pentru protectia mediului inconjurator;

Lipsa unui serviciu de salubrizare la nivelul localitatilor rurale care sa asigure colectarea si transportul deseurilor la depozitele ecologice cele mai apropriate va favoriza un comportament neadecvat al cetatenilor prin utilizarea unor spatii aleatorii pentru eliminarea deseurilor;

Lipsa masurilor privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, precum si a valorificarii materialelor reciclabile va contribui direct la mentinerea unor suprafete mari de teren necesare depozitarii deseurilor.

2.5.    Arii protejate

Ariile protejate de pe teritoriul judetului Neamt, in numar de 31, ocupa o suprafata de 44.196,92 ha (7,49% din suprafata judetului) si sunt clasificate astfel:

Tabel 24. Arii protejate

Categoria de arie protejata

Aria protejata

Suprafata

(ha)

Localizare

Observatii

Parc National

Parcul National Ceahlau

7 742,5

Ceahlau,

Bicazu Ardelean,Tasca

Oras Bicaz


Parcul National Cheile Bicazului

3 315,8

Comuna Bicaz Chei

S: 6 937 ha

Parc Natural

Parcul Natural

Vanatori

30 818,0


Vanatori Neamt, Cracaoani, Agapia, Baltatesti si Tg Neamt


Rezervatii forestiere

Dobreni

17,0

Comuna Dobreni


Pangarati

2,0

Comuna Pangarati


Codrul secular Runc

58,0

Comuna Bahna


Padurea Gosman

175

Comuna Tarcau


Polita cu Crini


370

Comuna Ceahlau

In PN Ceahlau

Codrii de Arama

7,0

Comuna Agapia

In PN Vanatori

Codrii de Argint

2,0

Comuna Agapia


Rezervatii faunistice

Rezervatia de zimbri

„Dragos Voda”

11 500

Comuna Vanatori Neamt


Brates

30,7

Comuna Tarcau


Borca

357,0

Comuna Borca


Rezervatii floristice

Dealul Vulpii-Botoaia

2,0

Piatra Neamt


Rezervatii paleontologice

Locul fosilifer Cozla

10,0

Piatra Neamt


Locul fosilifer Pietricica

198,2

Piatra Neamt


Locul fosilifer Cernegura

39,5

Piatra Neamt


Locul fosilifer Agarcia

1,0

Comuna Alexandru cel Bun


Rezervatii

acvatice

Paraul Borcuta

1,2

Comuna Borca


Lacul Cuejdel

114,0

Comuna Garcina


Lacul Izvoru Muntelui

150,0

Oras Bicaz


Arii de protectie avifaunistica

Lacul Vaduri

119,0

Comuna Pangarati


Lacul Pangarati

153,0

Comuna Pangarati


Monumente ale naturii


Cascada Duruitoarea

1,0

Comuna Ceahlau

In PN Ceahlau

Cheile Bicazului

1 600,0

Comuna Bicaz Chei

In PN Cheile Bicazului-

Cheile Sugaului

90,0

Bicaz Chei


Stanca Serbesti

5,0

Stefan cel Mare


Piatra Teiului

0,2

Poiana Teiului


Pestera Tosorog

0,1

Bicazu Ardelean


Pestera Munticelu

1,0

Bicazu Ardelean


Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

Zonele declarate in anul 2007 ca situri de importanta comunitara - SCI   (OM 776/2007) si situri de protectie avifaunistica (HG 1284/2007), parte a retelei Natura 2000, sunt prezentate in tabelul de mai jos. Acestea includ o parte din rezervatiile prezentate anterior.

Tabel 25. Situri din judetul Neamt incluse in reteaua Natura 2000

(cf. Ordin Ministru M.M.D.D. nr. 776/2007)

Nr.

Denumire

Cod

Suprafata totala (ha)

Suprafata in Jud. Neamt (ha)

Localizare (in jud. Neamt)

1

Parcul National Ceahlau

ROSCI 0024

7742,5

7742,5

Bicaz (14%), Bicazu Ardelean (16%), Ceahlau (35%), Tasca (7%)

2

Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas

ROSCI 0027

6937,52

3315,82

Comunele: Bicaz Chei (13%), Damuc (16%)

3

Cheile Sugaului - Munticelu

ROSCI 0033

90,0

90,0

Comunele Bicaz Chei (3%), Bicazu Ardelean (<1%)

4

Parcul Natural Vanatori Neamt

ROSCI 0270

3621,27

3621,27

Agapia (58%), Brusturi (33%), Cracaoani (80%), Pipirig (1%), Raucesti (9%),Vanatori Neamt (75%), Targu Neamt (9%)

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Lipsa unui sistem adecvat de gestionare a deseurilor in ariile protejate in general si in particular in zonele unde afluxul de turisti este ridicat poate conduce atat la scaderea diversitatii biologice si la periclitarea populatiilor cu statut de conservare cat si la creearea unui impact vizual negativ si dezagremente ambiantale.

Inexistenta sistemului de colectare si transport a deseurilor municipale conduce la depozitarea necontrolata sau amplasarea unor facilitati de colectare si depozitare temporara a deseurilor in interiorul sau in vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale.

2.6.    Sanatatea umana

Depozitele de deseuri neconforme din punct de vedere al amenajarii si modului de exploatare sunt surse generatoare de impact si risc pentru sanatatea populatiei si mediu, prin:

poluarea aerului prin producerea biogazului in urma fermentarii deseurilor;

poluarea apelor de suprafata si subterane prin infiltrarea levigatului;

afectarea calitatii solului;

In prezent nu exista studii si rezultate concrete privind impactul actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra sanatatii umane.

In ceea ce priveste calitatea aerului, conform raportului privind starea mediului elaborat de APM Neamt pentru anul 2006, in judet nu se inregistreaza depasiri ale cotei maxime admisibile privind dispersia anumitor poluanti in aer.

In ceea ce priveste calitatea apei potabile, in mediul urban, in anul 2006 indicatorii de potabilitate se incadrau in limitele impuse de legea apei 458/2002 cu exceptia a catorva cazuri unde valoarea clorului rezidual se afla sub limita adimisibila.

In mediul rural procentul de probe necorespunzatoare este mai mare decat in urban si acest lucru se datoreaza in principal amplasarii necorespunzatoare si neigienizarea fantanilor de apa potabila.

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Poluarea aerului, a apei si a solului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor menjare poate afecta pe termen lung sanatatea populatiei mai ales in zonele dens populate.

2.7.    Peisaj si patrimoniu cultural

Punctul de atractie al judetului Neamt il constituie giuvaierul Carpatilor Orientali, Masivul Ceahlau impresioneaza prin inaltimile maiestoase (Varful Troaca 1904 m) si prin formele calcaroase, cum ar fi Varful Dochia. Pe crestele Ceahlaului se intinde o bogata vegetatie alpina, care contureaza Parcul National Ceahlau. O multime de alte zone protejate se desfasoara de-a lungul intregului judet, confirmand unicitatea locurilor: Rezervatia forstiera Dobreni, Rezervatia floristica Dealul Vulpii sau ariile avifauniste.

Modul de utilizare al terenurilor din judetul Neamt la nivelul anului 2005 este prezentat in continuare (cf. Anuarului statistic al judetului Neamt, 2006 si O.C.P.I. Neamt, 2007):

Tabel 26. Suprafata fondului funciar (ha)

Suprafata agricola

284 030 ha

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

260 613 ha

Ape si balti

10 423 ha

Alte suprafete

34 448 ha

SUPRAFATA TOTALA JUDET

589 614 ha ( 5 896,14 km2 )


Tabel 27. Spatii verzi si zone de agrement

Municipiu / Oras

Suprafata totala spatii (ha)

Suprafata spatiu verde (mp/locuitor)

Zone de agrement

Judetul Neamt

Municipiul Piatra Neamt

172

15,8

Nu exista date.

Municipiul Roman

87

12,4

Oras Targu Neamt

32

15,2

Oras Bicaz

4

4,6

Oras Roznov

9

9,8

Sursa: Starea mediului, 2006

Conform legislatiei in vigoare privind depozitarea deseurilor, depozitul neconform din Piatra Neamt a sistat activitatea de depozitare in anul 2005, zona afectata fiind apoi  ecologizata si reintrodusa in circuitul natural.

Insa o mare parte a depozitelor de deseuri necontrolate din mediul urban si a spatiilor de depozitare din rural sunt amplasate in vecinatatea asezarilor umane ceea ce afecteaza atat sanatatea locuitorilor cat si peisajul natural in special acolo unde zona prezinta un important potential turistic.

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Inexistenta unui serviciu de salubrizare care sa asigure colectarea si transportul deseurilor ceea ce inseamna implicit continuarea practicilor necorespunzatoare de depozitare necontrolata a deseurilor in spatii neamenajate este unul din factorii importanti care duc la degradarea mediului, a peisajelor naturale si a zonelor locuite.

De asemenea starea precara a facilitatilor existente pentru colectare, transport si depozitare si organizarea ineficienta a acestora constituie factori importanti care contribuie la degradarea peisajului din judet.

Asftel, afectarea peisajului ca urmare a unui sistem necorespunzator de gestionare a deseurilor poate duce la scaderea potentialul turistic din judet ceea ce implica piederi economice semnificative.

2.8.    Transport durabil

Reteaua de cai rutiere 

La nivel de judet densitatea drumurilor este de 3,3 km / km2 (30,8 km / 100 km2). Densitatea este mai mare in partea centrala si de est a judetului si mai redusa in vest, in zona montana.

Principala artera rutiera - drumul european E 85 - strabate judetul de la sud la nord in lungul Culoarului Siret. Cele mai importante drumuri nationale sunt: DN 15, DN 15 B, DN15C, DN 15 D, DN 12 C, DN 17 B. Restul drumurilor sunt drumuri judetene si comunale care completeaza reteaua rutiera a judetului.

Reteaua de drumuri din judetul Neamt pe categorii de importanta si grad de modernizare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 28. Drumurile publice din judetul Neamt (la 31.12.2005)

Categorie   drum

Drumuri modernizate

Drumuri cu imbracaminti rutiere usoare

Lungimetotala

Drumuri nationale

398

12

410

Drumuri judetene si comunale

59

503

1 397

TOTAL drumuri publice

457

515

1 807

Sursa: Anuarul statistic al judetului Neamt - 2006

In ceea ce priveste lungimea strazilor orasenesti la sfarsitul anului 2005, acestea atingeau o lungime de 385 km, din care strazi modernizate 277 km.

In prezent, in judetul Neamt transportul deseurilor catre depozitele municipale se realizeaza utilizand doar reteua de cai rutiere, celelalte optiuni (transport feroviar, aerian etc) nefiind fezabile din punct financiar.

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Lipsa unui sistem adecvat de transport pentru colectarea deseurilor atat in ceea ce priveste numarul utilajelor auto utilizate, traseele de colectare ineficient organizate cat si vechimea acestor vehicule ingreuneaza traficul rutier.

Lipsa planificarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor nu are o influenta semnificativa asupra dezvoltarii infrastructurii de transport din judet.

2.9.    Turism

Judetul Neamt  este avantajat din punct de vedere al reliefului pentru dezvoltarea turismului, in cuprinsul sau fiind localizate o serie de statiuni de recreere si balneo-climaterice. Varietatea peisajului geografic, cu nenumarate locuri pitoresti, patrimoniul monumentelor istorice si de arta, originalitatea elementelor etnografice si folclorice, prezenta statiunilor balneoclimaterice reprezinta doar cateva obiective de mare atractie turistica, ce au favorizat dezvoltarea mai multor forme de turism:

Turism montan (masivul Ceahlau, cheile Bicazului, codrii de arama, rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda, Cheile Sugaului, Pestera Tosorog etc.);

Turism cultural-ecumenic (Cetatea Neamtului, manastirile Agapia, Varatic, Sihastria, Secu Bistrita, Neamt, Schitul Sihla, case memoriale, muzee, centre etonografice etc.);

Agroturism si ecoturism

Turism balnear

*    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

Inexistenta unui sistem adecvat de colectare a deseurilor precum si depozitarea necontrolata a acestora in zonele cu destinatie turistica poate diminua/stopa cresterea numarului de vizitatori in aceste zone si reprezinta o limita in ceea ce priveste realizarea agroturismului.

3.   Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJGD Neamt


Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt are o abordare judeteana in planificarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor municipale, indicand in linii generale facilitatile de deseuri necesare a se realiza.. Principalele aspecte tratate in PJGD Neamt se refera la colectarea si transportul deseurilor, reciclarea si tratarea deseurilor in vederea valorificarii energetice si materiale, depozitarea deseurilor.

Pentru eliminarea deseurilor este recomandata construirea unui depozit judetean care sa deserveasca intregul judet in urmatorii 20 de ani si, care sa fie dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit se va realiza fie in vecinatatea Municipiului Piatra Neamt, in Comuna Garcina fie in vecinatatea municipiului Roman, in comuna Cordun. Alegerea exacta a amplasamentului urmeaza a se stabili in cadrul unui studiu de fezabilitate, pe baza studiilor geotehnice, topografice si hidrotehnice.

In functie de amplasamentul pe care se va realiza depozitul se vor stabili si statiile de transfer pentru transferul deseurilor la noul depozit judetean in vederea reducerii costurilor de transport. Sunt propuse urmatoarele statii de transfer in urmatoarele localitati: Roman – Cordun/Piatra Neamt – Gircina, Tg. Neamt si Tasca.

Trebuie mentionat ca investitiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea si implementarea masurilor propuse prin plan si care presupun activitati cu impact potential asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIM), acolo unde este cazul.

4.   Probleme de mediu existente, relevante pentru PJGD Neamt


Principalele probleme de mediu existente la nivelul judetului Neamt, datorate actualului sistem de gestioare a deseurilor muncipale, sunt prezentate in continuare pentru fiecare aspect de mediu relevant pentru PJDG.

Apele de suprafata si subterane

Poluarea apelor subterane datorita infiltratiilor de levigat rezultat atat de la depozitarea necontrolata a deseurilor din mediul urban cat si a spatiilor de depozitare necontrolate din zonele rurale;

Poluarea apelor de suprafata si a celor subterane datorita amplasarii necorespunzatore, fara respectarea distantei maxime admisibile impuse de legislatie, a depozitelor necontrolate de deseuri;

Poluarea apelor de suprafata datorita administrarii incorecte a depozitelor existente (poluarea cu deseuri usoare antrenate de vant).

Aer

Poluarea atmosferei datorita emisiilor de biogaz de la depozitele necontrolate si arderilor necontrolate de deseuri;

Emisii atmosferice ridicate datorita unui sistem necorespunzator pentru colectarea si transportul deseurilor.

Solul si subsolul

Suprafete mari de terenuri afectate de depozitarea necontrolata a deseurilor prin lipsa sistemelor de impermeabilizare care sa nu permita infiltratia levigatului in sol;

Mentinerea unor suprafete mari de teren necesare depozitarii deseurilor datorita faptului ca nu exista facilitati suficiente pentru reciclarea, tratarea si valorificarea deseurilor.

Arii protejate

Poluarea ariilor protejate datorita unui sistem de gestionare a deseurilor inadecvat sau inexistent care poate duce la scaderea diversitatii biologice si la periclitarea populatiilor cu statut de conservare.

Sanatatea umana

Poluarea aerului, a apei si a solului, rezultata in urma unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor menjare, poate afecta pe termen lung sanatatea populatiei, mai ales in zonele dens populate.

Peisaj si patrimoniu cultural

Degradarea peisajului natural si cultural datorita inexistentei unui serviciu de salubrizare care sa asigure colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

Transport durabil

Lipsa unei organanizari eficiente a traseelor de colectare si transport a deseurilor cat si vechimea echipamentelor de transport utilizate ingreuneaza traficul rutier, este ineficinet din punct de vedere economic si afecteaza mediul inconjurator.

Turism durabil

Scaderea potetialului turistic al zonei datorita unei gestiuni necorespunzatoare a deseurilor ceea ce implicit inseamna si o scadere a performantelor ecomonice mai ales in zonele predominat tursitice.

5.   Obiective de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, relevante pentru PJGD Neamt


Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PJGD Neamt. Desi nu este expres cerut prin HG 1076/2004 (privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe) a fost util pentru procesul de evaluare sa se defineasca obiectivele si indicatorii raportului de mediu, acestea fiind armonizate  intr-o cat mai mare masura cu obiectivele PJGD Neamt.

De asemenea, obiectivele raportului de mediu au fost definite in concordanta cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international. In etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atat legislatia nationala in domeniu cat si urmatoarele documente strategice:

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor;

Planul National de Gestionare a Deseurilor;

Planul Regional de Actiune pentru Mediu;

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 1 Nord – Est (PRGD Regiunea 1 Nord – Est);

Raportul de mediu pentru PRGD Regiunea 1 Nord – Est;

PJGD Neamt;

Ghidul practic pentru elaborarea PRGD;

Raport privind starea mediului in judetul Neamt, 2006.

In cadrul grupului de lucru SEA au fost definite obiectivele si indicatorii de mediu ai raportului de mediu, acestea fiind prezentate in tabelul 5-1. Mentionam ca, pe perioada pregatirii PJGD Neamt, s-a tinut cont de obiectivele raportului de mediu precum si de orice alte consideratii de mediu.

Tabel 51. Obiective de mediu relevante pentru evaluarea strategica a PJGD Neamt

Elemente de mediu

Obiective de mediu relevante

Obiectiv general privind poluarea mediului inconjurator

OG. Limitarea poluarii mediului inconjurator, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale sau sanatatea umana, prin crearea de facilitati adecvate pentru gestionarea deseurilor, corespunzatoare standardelor si normelor europene pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor muncipale

Poluarea apelor subterane si de suprafata

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate de inflitratrea levigatului si inchiderea si monitorizarea facilitatilor existente care nu corespund normelor nationale si care polueaza mediul inconjurator.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la scaderea emisiilor de poluanti in apele subterane si de suprafata

Poluarea aerului si

schimbari climatice

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale  generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate (inclusiv implementarea sistemelor de colectare si stocare a biogazului produs in depozitele de deseuri).

Indeplinirea acestor obiective va conduce la scaderea emisiilor atmosferice asociate sectorului de gestionare a deseurilor.

Poluarea solului si subsolului

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor prin reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, valorificarea materialelor reciclabile si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale care sa asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor la nivelul intregului judet.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la scaderea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor precum si la scaderea gradului de poluare a subsolului datorat infiltratiilor poluantilor (levigat) proveniti de la depozitele neconforme.

Biodiversitatea, flora si fauna

Arii protejate


O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la conservarea diversitatii biologice si protejarea populatiilor cu statut de conservare. De asemenea, se va crea un impact vizual pozitiv si va fi sporit gradul de confort al mediului inconjurator prin evitarea depozitarii necontrolate sau amplasarea unor facilitati de colectare si depozitare temporara a deseurilor in interiorul sau in vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale.

Sanatatea umana

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea conforma a deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor de infiltratii, stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in spatii neamenajate).

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la cresterea gradului de sanatate a populatiei si implicit la imbunatatirea calitatii vietii mai ales in zonele dens populate.

Peisaj si patrimoniu cultural


O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural  prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la stabilirea unui serviciu de salubrizare care sa asigure colectarea si transportul deseurilor in mod corespunzator si va stopa practicile de depozitare necontrolata a deseurilor in spatii neamenajate acesta fiind unul din factorii importanti care duc la degradarea peisajelor naturale, a mediului si a zonelor locuite.

Imbunatatirea facilitatilor existente pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor si organizarea eficienta a acestora vor contribi la stoparea degradarii peisajului din judet.

Transport durabil


O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier prin modernizarea sistemului actual de transport si colectare a deseurilor, dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente si optimizarea traseelor de colectare.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce atat la imbunatatirea traficului rutier cat si la reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor.

Turism durabil


O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la cresterea/mentinerea  numarului de vizitatori in zona vizata. De asemenea, indeplinirea acestui obiectiv va contribui la dezvoltarea si promovarea turismului durabil.

Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale


O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la conservarea si utilizarea mai eficienta a resurselor naturale.

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor


O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

Indeplinirea acestui obiectiv va conduce la cresterea gradului de constientizare a publicului asupra problemelor de mediu generate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. De asemenea, gradul de implicare/participare a publicului, in programele initiate de autoritatile responsabile cu gestionarea deseurilor, va creste.


6.   Potentialele efecte semnificative asupra mediului

6.1.    Metodologia de evaluare

Evaluarea are ca scop identificarea acelor potentiale neconcordante dintre obiectivele propuse pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor municipale in judetul Neamt cu obiectivele de referinta pentru protectia mediului.

Planul in sine are ca scop protejarea mediului incojurator prin eliminarea practicilor si facilitatilor existente foarte poluante in paralel cu propunea unui nou sistem care sa respecte toate normele legislative privind gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

Sistemul de evaluare a potentialui impact asupra factorilor de mediu ce poate aparea prin implementarea planului judetean de gestionare a deseurilor s-a realizat pe baza urmatorului punctaj:

+2:  impact pozitiv substantial asupra obiectivului de mediu

+1:  impact pozitiv asupra obiectivului de mediu

0: nici un impact/impactul nu poate fi evaluat

-1:   impact negativ asupra obiectivului de mediu

-2:   impact negativ substantial asupra obiectivului de mediu


Pentru punctajul acordat fiecarui obiectiv din PJGD relativ la obiectivele de mediu este prezentata o justificare a motivelor care au condus la alegerea facuta.

In urma evaluarii au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsa in intervalul (-2;0).

6.2.    Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGD Neamt

In continuare fiecare obiectiv din PJGD este analizat relativ la obiectivele de mediu descrise in capitolul 5 al prezentului raport de mediu.


Tabel 61 Evaluarea obiectivelor din PJGD relative la obiectivele de mediu

Domeniu: INFORMAREA SI CONSTIENTIZAREA PARTILOR IMPLICATE

Obiectiv PJGD: Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru partile implicate

Obiective de mediu



Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

1

Imbunatatirea comportamentului populatiei cu privire la gestionarea corespunzatoare a deseurilor va avea ca efect indirect limitarea poluarii apelor subterane.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

Imbunatatirea comportamentului populatiei cu privire la gestionarea corespunzatoare a deseurilor va avea ca efect indirect limitarea poluarii aerului.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

1

Constienizarea populatiei cu privire la eliminarea practicilor de ardere necontralata a deseurilor in pararel cu asigurarea infrastructurii corespunzatoare pentru depozitare va contribui la scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

1

Implicarea si constientizarea populatiei cu privire la prevenirea generarii deseurilor, colectarea separata, tratarea si valorificarea deseurilor va conduce la reducerea cantitatii de deseri depozitate si la diminuarea suprafetelor afectate de depozile de deseuri

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica  prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

1

Se estimeaza un impact pozitiv indirect.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

1

Scopul campaniilor de constientizare il reprezinta atat protectia mediului cat si asigurarea sanatatii umane. Conditiile de viata ale populatiei pot fi imbunatatite prin schimbarea comportamentului vis-a-vis de gestionarea adecvata a deseurilor in paralel cu asigurarea infrastructurii de catre autoritatile publice.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

1

Se estimeaza un impact pozitiv indirect.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

1

Se estimeaza un efect pozitiv prin schimbarea comportamentului privind depozitarea necontrolata a deseurilor.


O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

1

Va exista un efect pozitiv datorita masurilor privind implicarea populatiei in colectarea separata a deseurilor, una din conditiile esentiale pentru valorificarea deseurilor.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de  gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

2

Prin campanii intensive si periodice de constientizare si informare a partilor implicate se va imbunatati considerabil comporatamentul fata de mediul inconjurator.


Domeniu: PREVENIREA GENERARII DESEURILOR

Obiectiv PJGD: Maximizarea prevenirii generarii deseurilor

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

1

Unul din rezultatele imediate al aplicarii principiului prevenirii deseurilor il reprezinta reducerea cantitatilor de deseuri generate si depozitate generand un efect indirect de limitare a poluarii apelor subterane.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

Se estimeaza un efect pozitiv prin reducerea cantitatilor de deseuri generate si depozitate.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

1

Se estimeaza un efect pozitiv prin reducerea cantitatilor de deseuri generate si depozitate.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

1

Reducerea cantitatilor de deseuri depozitate implica suprafete mai mici afectate de construirea noilor depozite sau prelungirea duratei de viata a celor existente.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

1

Aplicarea prevenirii generarii deseurilor implica utilizarea eficienta a resurselor.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

1

Implicarea publicului pe de o parte iar pe de alta parte a producatorilor de bunuri de consum reprezinta elemente cheie pentru aplicarea principiuliui prevenirii generarii deseurilor.



Domeniu: COLECTAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR

Obiectiv PJGD: Extinderea sistemelor de colectare si transport a deseurilor municipale

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

2

Prin asigurarea sistemelor de colectare si tranport a deseurilor dispare fenomenul de depozitare necontrolata ceea ce va avea un efect pozitiv asupra limitarii poluarii apelor.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

Va exista un efect pozitiv prin limitarea depozitarii necontrolate si asigurarea unui sistem de transport eficient si adecvat.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

1

Se preconizeaza un efect pozitiv prin stoparea arderii necontrolate a deseurilor.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

2

Va exista un efect pozitiv semnificativ in special in mediul rural deoarce prin asigurarea unui sistem de colectare a deseurilor va disparea fenomenul de depozitare necontrolata si asftel vor fi reduse suprafetele afectate.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

1

Principala problema a zonelor protejate, dpdv al gestionarii deseurilor, o reprezinta poluarea cu deseuri. Asigurarea sistemului de colectare si transport va avea un efect pozitiv asupra zonelor protejate existente si va contribui la conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

2

Colectarea si transportul deseurilor implica renuntarea la depozitarea necontrolata si prin urmare aparitia unui un efect pozitiv imediat auspra conditiilor de viata a populatiei.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

1

Modernizarea si extinderea sistemului de colectare si transport va contribui la protectia peisajului cultural.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

1

Prin modernizarea si extinderea sistemului actual de transport si colectare a deseurilor, dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente si imbunatatirea traseelor de colectare vor duce la crearea unui efect pozitiv.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

1

Prin asigurarea infrastructurii necesare pentru colectarea si transportul deseurilor se poate contribui direct la dezvoltarea unui turism durabil.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

1

Ar putea exista efecte pozitive indirecte.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

1

Asigurarea infrastructurii pentru colectare si transport poate conduce la imbunatatirea comportamentului publicului fata de mediul inconjurator.


Domeniu: COLECTAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR

Obiectiv PJGD: Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor muncipale (deseuri voluminoase, deseuri din constructii si demolari, deseuri periculoase din deseuri menajere, deseuri de ambalaje, deseuri biodegradabile)

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

1

Se estimeaza un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de colectare separata.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

Se estimeaza un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de colectare separata.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

1

Se estimeaza un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de colectare separata.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

1

Colectarea separata a deseurilor reprezinta premisa principala de la care pleaca valorificarea deseurilor ceea ce inseamna reducerea cantitatilor de deseuri depozitate si implicit reducerea suprafetelor afectate.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

1

Se estimeaza un efect pozitiv pe termen lung prin extinderea sistemului de colectare separata.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

1

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor reprezinta una din conditiile esentiale pentru imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

-1

Asigurarea unui sistem de colecate separata implica amplasarea mai multor pubele pentru fiecare tip de fractie de deseuri si a unor puncte de colecatre care pot avea un potential efect negativ asupra peisajului natural.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

2

Colectarea separata a deseurilor in vederea valorificarii energetice si materiale va avea un efect pozitiv semnificativ prin utilizarea acestora ca sursa neconventionala de energie si astfel utilizarea eficienta a resurselor naturale.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

1

Gradul de colectare separta este direct influentat de gradul de constientizare a populatiei precum si de implicarea acesteia in aplicarea acestui sistem.



Domeniu: TRATAREA DESEURILOR

Obiectiv PJGD: Reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile depozitate

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

1

Promovarea tehnicilor de tratare a fractiei biodegradabile va avea ca rezultat direct reducerea cantitatii de deseuri depozitate si prin urmare reducerea emisilor de poluanti in apa si aer.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

-1

Se estimeaza un impact negativ pe termen lung datorita emisiilor de gaze rezultate din procesul de compostare a deseurilor organice.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

1

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate va avea un efect pozitiv indirect prin reducerea suprafetelor afectate de spatiul alocat noilor depozite de deseuri sau prelungirea duratei de exploatare a celor existente.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

1

Promovarea practicilor de compostare individuala in mediul rural si compostarea deseurilor verzi va conduce la cresterea cantitatii de compost ce poate fi valorificat in agricultura.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

1

Reducerea fractiei biodegradabile din deseurile municipale presupune colectarea separata a materiei organice ceea ce nu se poate realiza la nivelul cerut fara campanii sustinute de constientizare si informare a factorilor implicati.


Domeniu: VALORIFICAREA DESEURILOR

Obiectiv PJGD: Valorificarea energetica si materiala a deseurilor de ambalaje

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

1

Reciclarea deseurilor va avea un efect pozitiv asupra limitarii poluarii apelor subterane si de suprafata si a aerului.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

1

Se preconizeaza un efect pozitiv asupra scaderii nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

2

Un rezultat imediat al valorificarii deseurilor prin reciclare sau valorificare materiala este reprezentat de reducerea cantitatilor de deseuri eliminate si astfel reducerea spatiilor necesare pentru noile depozite sau prelungirea duratei de viata a celor existente.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

1

Reducerea poluarii apei, aerului si solului contribuie indirect la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

2

Reutilizarea produselor si materialelor si utilizarea materialelor reciclate va reduce consumul de resurse naturale. Efectul pozitiv este sporit daca se asigura colectarea separata a deseurilor si tratarea acestora in statiile de sortare.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

1

Asigurarea sistemului de colectare separta a deseurilor in paralel cu statiile de sortare si in final reciclarea vor contribui la imbunatatirea comportamentui ecologic. Sistemele stabilite pentru gestionarea deseurilor trebuie sa functioneze alaturi de un sistem sustinut de constientizare si informare pentru partile implicate.


Domeniu: NAMOLURI PROVENITE DE LA STATIILE DE EPURARE ORASENESTI

Obiectiv PJGD: Gestionarea corespunzatoare a namolului provenit de la statiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

1

Se estimeaza un impact pozitiv prin prevenirea deversarii namolului in apele de suprafata si depozitarea corespunzatoare a acestuia.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

Se estimeaza un impact pozitiv indirect.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

1

Se estimeaza un impact pozitiv indirect

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

1

Depozitarea corespunzatoare a namolului duce la diminuarea suprafetelor afectate.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

1

Se estimeaza un impact pozitiv indirect.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

1

Prin reducerea emisiilor de poluanti in apa se creaza premisele pentru imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

1

Se estimeza un efect pozitiv prin valorificarea in agricultura a namolului rezultat de la statiile de epurare , doar in cazul respectarii conditiilor legislative in vigoare.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.


Domeniu: VEHICULE SCOASE DIN UZ

Obiectiv PJGD: Crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare si reciclare a vehiculelor scoase din uz

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

1

Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate contribuie la conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

1

Responsabilizarea populatiei cu privire la obligatia de a abandona VSU doar in locurile stabilite.


Domeniu: ELIMINAREA DESEURILOR

Obiectiv PJGD: Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

Obiective de mediu

Eval.

Descriere

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale.

2

Prin inchiderea depozitelor existente din mediul urban, a spatiilor de depozitare din mediul rural si prin construirea a noi depozite ecologice se va contribui la limitarea poluarii aplelor subtenare si de suprafata. Se preconizeaza efecte pozitive pe termen lung.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

1

Inchiderea depozitelor poluante si promovarea celor conforme prevazute cu sisteme de colectare si tratare a biogazului vor duce la prevenirea poluarii aerului.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate.

1

Prin inchiderea vechilor depozite neconforme si realizarea a noi depozite conforme prevazute cu sisteme de colectre si tratare a biogazului rezulut se asigura scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor.

2

Depozitarea corepsunzatoare a deseurilor are un efect pozitiv imediat asupra solului evitand emisiile cu poluanti prin asigurarea sistemelor de impremeabilizare.

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

1

Inchiderea si ecologizarea spatiilor necontrolate din mediul urban si rural vor avea un efect pozitiv asupra zonelor protejate existente si a consevarii habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica.

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

2

Obiectivul va ave un efect pozitiv datorita masurilor de ecologizare a vechilor depozite neconforme si asigurarea unora noi care sa respecte distanta maxima admisa intre depozit si asezarile umane.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

1

Realizarea de facilitati corespunzatoare va asigura protectia peisajului natural si cultural.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

1

Se estimeaza un impact pozitiv indirect.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

0

Obiectivul propus nu contribuie direct la atingerea acestui obiectiv de mediu.


6.3.    Evaluarea efectelor cumulative a obiectivelor PJGD Neamt relativ la obiectivele de mediu

Evaluarea cumulativa a obiectivelor formulate in PJGD relativ la obiectivele de mediu s-a realizat prin insumarea punctajelor acordate pentru fiecare obiectiv.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in graficul de mai jos.

Tabel 62. Evaluarea cumulativa a obiectivelor PJGD Neamt relativ la obiectivele de mediu.

Din analiza rezultatelor obtinute se evidentiaza faptul ca toate obiectivele de mediu au valori pozitive si prin urmare proiectarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor tine cont de elementele de mediu si contribuie la imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

Astfel, masurile si obiectivele propuse in PJGD, in special cele referitoare la extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, tratarea, valorificarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor contribuie in primul rand la diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor si implicit la limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata.

Un element pozitiv de o importanta deosebita il reprezinta conservarea/utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor si cresterea gradului de colectare si valorificare a deseurilor.

7.   Posibile efecte semnificative asupra mediului in context transfrontiera


Masurile propuse in cadrul PJGD Neamt au aplicabilitate la nivel judetean. Nu au fost identificate potentiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sanatatii umane in context transfrontiera.

8.   Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PJGD Neamt


In capitolul 6 au fost identificate potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PJGD Neamt. S-a aratat de asemenea ca masurile propuse in cadrul PJGD Neamt nu genereaza efecte negative asupra mediului.

Se recomanda ca, in vederea identificarii tuturor riscurilor privind poluarea mediului inconjurator, viitoarele proiecte de investitii ce vizeaza sectorul de gestionarea deseurilor sa fie supuse evauarii de impact asupra mediului (EIM) conform legislatiei in vigoare.

Evaluarile de impact vor permite identificarea:

Efectelor potentiale asupra mediului ale proiectului propus;

Celor mai bune tehnici si solutii disponibile pentru activitatile propuse (BAT);

Setului de masuri necesar prevenirii, reducerii si compensarii efectelor negative asupra mediului generate de proiectul in cauza;

Setului de masuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului a implementarii proiectului propus.

De asemenea, in cadrul procedurii de obtinere a autorizatiei de mediu pentru proiectele ce vizeaza sectorul de gestionare a deseurilor (acolo unde este necesar, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu), exista posibilitatea suplimentara a identificarii eventualelor aspecte de impact si a verificarii conformarii cu prevederile legislatiei de mediu.

Au fost considerate masuri pentru prevenirea, reducerea si compensarea oricarui efect advers asupra urmatoarelor aspecte de mediu:



Poluarea apelor subterane si de suprafata;

Poluarea aerului;

Schimbari climatice;

Poluarea solului si subsolului;

Biodiversitatea, flora si fauna;

Sanatatea umana;

Peisaj si patrimoniu cultural;

Transport durabil;

Turism durabil;

Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale;

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor.

Poluarea apelor subterane si de suprafata

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprfata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate de inflitratrea levigatului si inchiderea si monitorizarea facilitatilor existente care nu corespund normelor nationale si care polueaza mediul inconjurator.

Masuri propuse:

Inchiderea celor 3 depozite neconforme din mediul urban respectiv Roman, Tg. Neamt si Bicaz percum si a spatiilor de depozitare din mediul rural. Proiectele de inchidere vor trebui sa prevada desfasurarea lucrarilor cu reducerea la minim a riscului aparitiei unor poluari accidentale. Se vor asigura toate masurile pentru eliminarea riscurilor privind aparitia ulterioara a unor poluari

La amplasarea viitoarelor facilitati de depozitare temporara si finala a deseurilor se vor evita zonele cu potential ridicat de inundabilitatea si zonele in care nivelul apei freatice se gaseste la mica adancime;

Toate facilitatile de colectare a deseurilor vor fi prevazute cu platforme betonate care sa impiedice infiltrarea poluantilor in sol si implicit in apele subterane;

Toate facilitatile pentru depozitarea temporara a deseurilor vor fi prevazute cu sisteme de impermeabilizare in vederea evitarii infiltratiilor in apele subterane a apelor uzate (levigat);

Viitoarele depozite de deseuri vor fi prevazute cu instalatii de colectare si epurare a levigatului si a apelor pluviale din perimetrul depozitelor. Aceste facilitati vor trebui prevazute cu foraje de monitorizare a calitatii apelor subterane. Calitatea apelor de suprafata in care se va face evacuarea efluentului statiei de epurare va trebui monitorizata;

In cazul evacuarii in receptori naturali, limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie sa caracterizeze apele uzate la iesirea din statiile de epurare a depozitelor sunt cele prevazute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane la evacuarea in receptorii naturali;

Se vor lua masurile necesare de aparare impotriva inundatiilor si se vor respecta zonele cu interdictii de construire.

Poluarea aerului si schimbari climatice

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate (inclusiv implementarea sistemelor de colectare si stocare a biogazului produs in depozitele de deseuri).

Masuri propuse:

Limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate;

Stoparea arderii necontrolate a deseurilor;

Implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate, inclusiv implementarea sistemelor de colectare si stocare a biogazului produs in depozitele de deseuri;

Respectarea distantelor de securitate fata de asezarile umane;

Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri), cu potential redus de poluare, pentru asigurarea respectarii cerintelolor privind nivelul emisiilor si calitatea aerului ambiental, precum si asigurarea unor masuri tehnologice de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici rezultati (acolo unde este cazul);

Eficientizarea sistemului de transport al deseurilor;

Utilizarea echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic;

Reducerea emisiilor de praf in aerul atmosferic in diferite etape de gestionare a deseurilor;

Existenta zonelor verzi si a perdelelor de protectie, acolo unde este cazul, in jurul facilitatilor de tratare a deseurilor;

Asigurarea de masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomote si vibratii, astfel incat sa se respecte limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Poluarea solului si subsolului

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor prin reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, valorificarea materialelor reciclabile si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale care sa asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor la nivelul intregului judet..

Masuri propuse:

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate;

Valorificarea materialelor reciclabile (va conduce la reducerea cantitatilor de deseuri depozitate);

Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale care sa asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor;

Inchiderea si ecologizarea spatiilor actuale de depozitare neconforma si monitorizarea post-inchidere;

Interzicerea depozitarii direct pe sol a deseurilor in toate etapele de gestionare (colectare, transport, tratare si depozitare).

Biodiversitatea, flora si fauna

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

Masuri propuse:

Reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale;

Evitarea depozitarii necontrolate sau amplasarea unor facilitati de colectare si depozitare temporara a deseurilor in interiorul sau in vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale;

Respectarea regimului de construire si a distantelor minime de protectie fata de ecosistemele forestiere si ariile protejate (reteaua Natura 2000).

Sanatatea umana

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea conforma a deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor de infiltratii, stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in spatii neamenajate).

Masuri propuse:

Respectarea legislatiei si a normelor in vigoare privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor;

Colectarea conforma a deseurilor;

Respectarea distantelor de siguranta privind facilitatile de gestionare a deseurilor;

Controlul emisiilor atmosferice aferente sistemului de gestionare a deseurilor;

Colectarea si epurarea apelor de infiltratii;

Stoparea depozitarii necontrolate/ilegale a deseurilor in spatii neamenajate;

Implementarea si, acolo unde este cazul, extinderea serviciilor de colectare selectiva a deseurilor;

Delimitarea zonelor de protectie sanitara pentru sursele de apa si statiile de epurare;

Realizarea de perdele vegetale de protectie intre facilitatile de depozitare a deseurilor si zonele populate.

Peisaj si patrimoniu cultural

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

Masuri propuse:

Stabilirea unui serviciu de salubrizare care sa asigure colectarea si transportul deseurilor in mod corespunzator;

Revitalizarea zonelor degradate;

Stoparea practicilor de depozitare necontrolata a deseurilor in spatii neamenajate;

Imbunatatirea facilitatilor existente pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor si organizarea eficienta a acestora. Adoptarea acestei masuri va contribi la stoparea degradarii peisajului din judet;

Interzicerea amplasarii oricaror facilitati de gestionare a deseurilor in ariile protejate.

Transport durabil

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier prin modernizarea sistemului actual de transport si colectare a deseurilor, dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente si optimizarea traseelor de colectare.

Masuri propuse:

Modernizarea sistemului actual de transport si colectare a deseurilor;

Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente;

Optimizarea traseelor de colectare;

Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor.

Turism durabil

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

Masuri propuse:

Cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

Stoparea depozitarii necontrolate.

Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

Masuri propuse:

Prevenirea generarii deseurilor;

Cresterea gradului de colectare separata a deseurilor in vederea valorificarii energetice si materiale;

Promovarea utilizarii namolului provenit de la statiile de epurare in agricultura, cu respectarea legislatie in vigoare;

Adoptarea de masuri pentru incurajarea reutilizarii;

Cresterea gradului de colectara separata a fractiei biodegradabile din deseurile menajere in vederea compostarii;

Crearea si asigurarea capacitatilor necesare pentru reciclarea deseurilor precum si dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile prime secundare la nivel judetului.

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

Masuri propuse:

Educarea si constientizarea publicului (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la importanta gestionarii adecvate a deseurilor;

Cresterea gradului de implicare/participare a publicului in programele initiate de autoritatile responsabile cu gestionarea deseurilor.

Nota: Implementarea cu succes a programelor ce privesc reciclarea si colectarea selectiva presupune un grad ridicat de constientizare a populatiei cu privire la problematica gestionarii deseurilor.

Alte masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PJGD Neamt

Proiectele ce vizeaza sectorul de gestionare a deseurilor trebuie sa realizeze evaluarea impactului asupra mediului (EIM), acordand atentie deosebita siturilor Natura 2000 si fragmentarii habitatelor;

Identificarea si utilizarea criteriilor de mediu in prioritizarea proiectelor ce vizeaza sectorul de gestionare a deseurilor

Sprijin prioritar trebuie acordat investitiilor care:

o      Promoveaza cele mai bune tehnici/tehnologii disponibile, in vederea reducerii poluarii (BAT-uri),

o      Promoveaza minimizarea consumului de energie, cresterea eficientei energetice si a cererii de energie si promoveaza conservarea si reutilizarea resurselor naturale.

Principiul prevenirii stabileste o ierarhie in activitatile de gestionare a deseurilor, ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generarii deseurilor, minimizarea cantitatilor depozitate, tratarea in vederea valorificarii si in vederea eliminarii in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei.

9.   Variantele alese

9.1.    Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

Identificarea si analiza alternativelor tehnice propuse in PJGD Neamt a fost realizata tinand cont de urmatoarele aspecte:

Obiectivele propuse si tintele legislative;

Optiunile tehnice disponibile si agreate la nivel national, regional si local

Particularitatile de natura socio-economica si naturala ale judetului Neamt.

In PJGD Neamt au fost evaluate mai multe alternative pentru proiectarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale si anume:

*     Alternative privind pre-colectarea:

o      Pre-colectare individuala pentru doua fractii (reciclabile si reziduuri);

o      Pre-colectare individuala pentru patru fractii (hartie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri);

o      Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru doua fractii (reciclabile si reziduuri);

o      Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru patru fractii (hartie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri).

*     Alternative privind colectarea si transportul:

o      Utilizarea autogunoierelor de mici capacitati pentru spatii inguste;

o      Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate.

*     Alternative privind sortarea:

o      Infintarea de statii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deseurilor;

o      Statii de sortare de capacitate mare aferente doar viitoarelor depozite.

*     Alternative privind gestionarea deseurilor biodegradabile:

o      Compostare individuala in mediul rural;

o      Platforme comune pentru compostare;

o      Statii de compostare de capacitati medii;

o      O statie de compostare de mare capacitate;

o      Statie de tratare mecano-biologica.

*     Alternative privind depozitarea deseurilor:

Alternativa 1:

q      un depozit conform la Garcina – zona de deservire fiind partea de SV a judetului, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit va deservi intre 2012 si 2017 partea de SV a judetului, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, iar dupa anul 2017 (cand cea de-a doua celula a depozitului de la Piatra Neamt va fi utilizata in totalitate) va deservi intreaga parte de SV a judetului. In acel moment depozitul de la Piatra Neamt va fi inchis;

q      un depozit conform la Roman - Cordun – zona de deservire fiind partea de NE a judetului, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012;

q      doua statii de transfer in Tasca si Tg. Neamt, pentru a transfera deseurile din fiecare parte a judetului la depozitul de deseuri.


Alternativa 2:

q      un depozit conform la Garcina – zona de deservire fiind intreg judetul, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit va deservi intre 2012 si 2017 intregul judet, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, iar dupa anul 2017 (cand cea de-a doua celula a depozitului de la Piatra Neamt va fi utilizata in totalitate) va deservi intregul judet, inclusiv municipiul Piatra Neamt;

q      trei statii de transfer in Tasca, Tg. Neamt si Roman pentru a transfera deseurile la depozitul de la Garcina.

Alternativa 3:

q      un depozit conform la Roman – zona de deservire fiind intregul judet, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit va deservi intre 2012 si 2017 intregul judet, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, iar dupa anul 2017 (cand cea de-a doua celula a depozitului de la Piatra Neamt va fi utilizata in totalitate) va deservi intregul judet, inclusiv municipiul Piatra Neamt;

q      trei statii de transfer in Piatra Neamt, Tasca si Tg. Neamt pentru a transfera deseurile la depozitul de la Roman.


9.2.    Descrierea modului in care s-a efectuat evaluarea

Procesul de selectare a alternativelor s-a facut prin analiza multicriteriala urmata de dezbaterea rezultatelor in cadrul grupului de lucru. Analiza multicriteriala a tinut cont de:

Atingerea tintelor asumate;

Cerintele legislative;

Aplicabilitate;

Costuri;

Confortul/siguranta cetatenilor;

Implicarea cetatenilor.

Punctajul apreciat pentru fiecare criteriu mai sus mentionat a fost cuprins in intervalul de valori (-4;4).

Rezultatele evaluarii multicriteriale au dus la selectarea cu prioritate a urmatoarelor alternative:

Precolectarea selectiva a deseurilor menajere prin aport individual pe patru fractii. Extinderea gradului de colectare separata treptat de la 41.2% in anul 2009 pentru deseurile de hartie pana la 63 % in anul 2013. Pentru deseurile de sticla, plastic si metal extinderea colectarii de la aproximativ 20% in anul 2009 la 73% in anul 2013

Colectarea si transportul deseurilor menajere cu autogunoiere de mare capacitate;

Compostarea individuala a fractiei biodegradabile (in mediul rural) pana in anul 2010 si incepand cu anul 2013 realizarea de statii de compostare suplimentare fata de cea de la Piatra Neamt;

Prevederea unor instalatii de sortare in cadrul statiilor de transfer propuse;

Realizarea unei depozit judetean fie la Piatra Neamt – Garcina fie la Roman - Cordun.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor are o abordare de ansamblu a sistemului de gestionare a deseurilor, gradul de detaliu din punct de vedere tehnic fiind destul de redus. Astfel, alternativele tehnice recomandate a fi implementate la nivelul intregului judet urmeaza a fi analizate ulterior la nivel de studii de fezabilitate luand in considerare toate particularitatile judetului.

De asemena alegerea unei alternative tehnice tine cont si de tintele legislative care trebuie indeplinite la diferite intervale de timp. Astfel atingera tintelor asumate presupune luarea in considerare a cel putin doua aspecte in selectarea alternativelor. De exemplu pentru reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile de la depozitare alegerea alternativelor tehnice difera pentru anul 2010 fata de anul 2013 cand cerintele legislative devin mai riguroase si trebuie adoptate masuri suplimentare.

10.        Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt


Prezentul capitol propune un program de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului. Titularul PJGD Neamt, respectiv CJ Neamt, impreuna cu APM Neamt, este cel care raspunde de crearea cadrului necesar pentru monitorizare. Conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, raportul de mediu trebuie sa descrie masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt.

Monitorizarea implementarii PJGD Neamt are in vedere identificarea inca de la inceput, intr-o faza initiala, a efectelor semnificative asupra mediului, precum si a efectelor adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. Un efect advers neprevazut poate fi un efect care nu a fost luat deloc in considerare pe durata evaluarii de mediu sau anumite predictii si ipoteze ce s-au dovedit a fi incorecte. Experienta ne arata ca, in majoritatea cazurilor, procesul de monitorizare confirma existenta efectelor adverse identificate in raportul de mediu, efecte adverse care se manifesta insa cu o intensitate sporita.

Monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt se bazeaza pe informatiile privind starea mediului prezentate in capitolul 2, caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ – capitolul 3, problemele de mediu existente – capitolul 4, obiectivele de protectie a mediului – capitolul 5, potentialele efecte semnificative asupra mediului – capitolul 6, precum si pe informatiile prezentate in PJGD Neamt. Monitorizarea se refera la toate tipurile de efecte semnificative asupra mediului, respectiv efecte pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute.

In urma analizei PJGD Neamt si a consultarilor grupului de lucru SEA s-a determinat ca cele mai probabil afectate componente ale mediului vor fi: apele subterane si de suprafata, aerul, solul si subsolul, biodiversitatea, flora si fauna, sanatatea umana, peisajul, patrimoniul cultural, transportul, turismul, resursele naturale si populatia. In acest sens monitorizarea este dirijata in special spre aceste componente.

Efectele probabile ale implementarii PJGD Neamt au fost identificate si descrise in capitolul 6 al raportului de mediu, iar monitorizarea se axeaza asupra acestora. Trebuie mentionat de asemenea ca este dificil de stabilit o relatie de tip cauza-efect la nivelul PJGD, avand in vedere domeniul mai larg de cuprindere al PJGD comparativ cu un proiect izolat.

In general exista doua tipuri de instrumente de monitorizare: studii calitative/cantitative de specialitate (instrumente adecvate pentru situatii complexe si atunci cand nu exista suficiente informatii pe baza carora sa se stabileasca indicatori) si indicatori. In cazul PJGD Neamt s-a optat pentru efectuarea unuei monitorizari bazata pe indicatori dar nu este exclus ca, la data revizuirii PJGD sau oricand va fi considerat necesar, sa se apeleze si la studii calitative/cantitative de specialitate.

In cadrul grupului de lucru SEA a fost mai intai evaluat sistemul de monitorizare propus in PJGD Neamt. Grupul de lucru SEA a recomandat integrarea monitorizarii indicatorilor de mediu relevanti in programul de monitorizare a PJGD. Nu s-au  propus masuri de monitorizare suplimentara. In mod ideal, monitorizarea se va adresa atat rezultatelor PJGD cat si efectelor asupra mediului ale implementarii PJGD.

Trebuie remarcat ca in cadrul PJGD Neamt sunt stabilite masuri de monitorizare a implementarii PJGD Neamt, pe cand in Raportul de Mediu se stabilesc indicatorii si mecanismele de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului.

Pe baza obiectivelor de mediu relevante, identificate in cadrul grupului de lucru SEA, si a obiectivelor PJGD Neamt au fost definiti indicatorii si criteriile de evaluare a impactului asupra mediului. Indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati se refera la tinte existente care permit evaluarea impactului si stabilirea de repere pentru monitorizare.

Membrii grupului de lucru SEA au stabilit ca scopul monitorizarii este de a:

Verifica daca PJGD Neamt este implementat cu succes;

Verifica daca prognozele si ipotezele, pe baza carora este elaborat raportul de mediu si PJGD, sunt corecte si daca este necesara ajustarea sau actualizarea acestora;

Verifica daca, pe parcursul implementarii PJGD, au aparut efecte adverse/neprevazute asupra mediului;

Initia din timp masurile de remediere necesare in cazul identificarii de efecte adverse/neprevazute asupra mediului, generate de implementarea PJGD.

Indicatorii de mediu relevanti, selectati in cadrul grupului de lucru SEA pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt, sunt prezentati in tabelul 10-1.

Tabel 101. Propunere privind indicatorii de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului

Obiectiv de mediu relevant

Indicatori

Obiectiv general privind poluarea mediului inconjurator

Cantitati generate de deseuri municipale (tone/an)

Cantitatea de deseuri generata pe locuitor  (kg/loc/an

Cantitati generate de deseuri asimilabile din comert si industrie (tone/an)

Deseuri colectate selectiv (tone/an)

Deseuri reciclate (tone/an)

Deseuri recuperate pentru folosire ulterioara (tone/an)

Aria de acoperire cu servicii de salubrizare – pondere numar de locuitori, suprafata

Rata de conectare a populatiei la serviciile sanitare (urbane si rurale, %)

Raportul dintre cantitatea anuala de deseuri colectate (anul curent) si cea aferenta anului 2007 (t/an)

Exprima cantitatea de deseuri ce nu mai este depozitata neconform sau eliberata direct in mediu

Poluarea apelor subterane si de suprafata


Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei – poluari accidentale (numar de evenimente)

Indicatori de calitate ce caracterizeaza apele uzate la iesirea din statiile de epurare a depozitelor, conform normativului NTPA-001 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane la evacuarea in receptorii naturali

Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare

Poluarea aerului si

schimbari climatice

Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra calitatii aerului (ex.: numar de incendii necontrolate)

Numarul de plangeri datorate exclusiv disconfortului olfactiv

Cantitatea anuala de gaze de depozit colectate si tratate (depozite conforme)

Emisi de gaze cu efect de sera (tone CO2 echivalent):

- CO2

- CH4

- N2O

Emisii atmosferice de:

- oxizi de azot (NOx)

- SO2

- VOC - compusi organici volatili

- PM10

Descriere: Emisiile de poluanti pe durata unei anumite perioade de timp si pe unitate de teren (tone/an/km2).

Poluarea solului si subsolului


Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului – poluari accidentale (numar de evenimente)

Suprafata de teren reabilitata/ecologizata (ha)

Numar depozite neconforme reabilitate

Numar situri poluate istoric reabilitate

Biodiversitatea, flora si fauna

Arii protejate

Raportul dintre suprafata reabilitata din totalul suprafetei afectate cu depozitarea necontrolata/ilegala a deseurilor (km2 reabilitati / km2 ocupati cu depozitare necontrolata/ilegala)

Sanatatea umana


Numarul total de incidente, clarificate sau investigate, la nivelul judetului

Numarul de plangeri vis-a-vis de operarea amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de disconfort)

Indicatori privind contributia modului de gestionare al deseurilor la rata imbolnavirilor

Peisaj si patrimoniu cultural


Suprafata vechilor zone contaminate istoric ecologizata, revitalizata sau recuperata pentru a fi refolosita (ha)

Transport durabil


Raportul dintre capacitatea totala a mijloacelor de transport deseuri si cantitatea totala de deseuri municipale colectata

Indicatorul reflecta direct eficienta colectarii deseurilor municipale.

Numar vehicule/utilaje de transport deseuri care respecta normele de poluare in vigoare

Turism durabil


Numar de zone cu potential turistic acoperite cu servicii de salubrizare adecvate

Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale


Raportul dintre total deseuri colectate selectiv si total deseuri colectate (tone deseuri colectate selectiv/tone deseuri colectate);

Acest indicator nu tine cont de gradul de acoperire cu servicii, ci de randamentul colectarii selective

Raportul dintre total deseuri valorificate/reciclate si total deseuri colectate separat

Co-generare de energie din deseuri

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor


Numar de proiecte care implica stimularea comportamentului responsabil in privinta protectiei mediului. (ex. campanii de constientizare)

Numar comunicate de presa

Numar conferinte de presa

Numar intalniri anuale cu administatia publica locala si cetateni

Numar materiale informative (pliante, brosuri etc.)


Responsabilitatea evaluarii indicatorilor urmariti si a intocmirii raportului anual de monitorizare revine Grupului de monitorizare, ce va fi format (conform PJGD Neamt) din reprezentanti ai Consiliului Judetean Neamt, Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bacau, Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt si ai Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Neamt.

Raportul de monitorizare se va intocmi anual, in primul trimestru al anului. Primul raport de monitorizare va fi realizat in anul 2009. Pentru fiecare indicator vor fi specificate atat valoarea cat si tendinta.

In stabilirea sistemului de monitorizare s-au avut in vedere urmatoarele principii, reguli si ipoteze:

Efectele asupra mediului generate prin implementarea PJGD Neamt trebuie sa fie monitorizate si inregistrate;

Programul de monitorizare propus in raportul de mediu se axeaza pe componente de mediu si sanatate publica si pe domeniile care ar putea fi influentate de implementarea PJGD;

Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului a fost dezvoltat pe baza programului general de monitorizare a implementarii PJGD Neamt.

Multe din datele privind calitatea mediului in zona geografica analizata nu pot fi generate sau colectate de catre titularul PJGD Neamt, respectiv CJ Neamt, fiind necesara utilizarea unor date furnizate de institutiile cu competente in acest domeniu (MMDD, ANPM, ARPM Bacau, APM Neamt, Garda Nationala de Mediu, Institutul National de Statistica, Administratia Nationala 'Apele Romane', alte autoritati, ONG);

O parte din informatiile necesare trebuie sa fie oferite de catre viitorii investitori sau operatori de servicii prin intermediul evaluarilor de impact si/sau a programelor de monitorizare. Titularul planului trebuie sa solicite si sa centralizeze aceste informatii acolo unde este cazul.

In vederea simplificarii procesului de monitorizare, sistemul si mecanismele de monitorizare a mediului au fost integrate in sistemul general de monitorizare a implementarii PJGD. Trebuie precizat ca, in prezentul raport de mediu sunt prezentate numai mecanismele de monitorizare a efectelor asupra mediului dar nu si cele de monitorizare a implementarii PJGD;

Pentru a nu introduce costuri suplimentare aferente monitorizarii s-a optat pentru pastrarea mecanismelor de monitorizare existente. Pe baza cunostiintelor existente la momentul elaborarii raportului de mediu, echipa SEA a considerat ca mecanismele de monitorizare a mediului inconjurator sunt adecvate pentru monitorizarea mediului.

Recomandari:

Daca pe parcursul implementarii PJGD Neamt sunt identificate efecte adverse semnificative, trebuie intreprinse actiuni de remediere sau atenuare corespunzatoare.

Sistemul de monitorizare propus in prezentul raport de mediu va sta la baza monitorizarii efectelor semnificative asupra mediului ale implementarii PJGD Neamt.

Informatiile referitoare la starea mediului, disponibile la data elaborarii prezentului document si relevante pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt, sunt prezentate in raportul de mediu. In eventualitatea schimbarilor semnificative ale starii mediului in zona analizata - Judetul Neamt, se recomanda revizuirea programului de monitorizare si, dupa caz, initierea de studii/analize in vederea completarii lipsurilor de cunostinte;

Avizul de mediu va cuprinde masuri de monitorizare a efectelor asupra mediului (cele prevazute in raportul de mediu si altele in plus, daca este cazul) precum masuri de atenuare a acestora;

Datele obtinute din monitorizare vor fi utilizate la intocmirea raportului de monitorizare a PJGD Neamt. In acest sens, poate fi necesara si colectarea unor date suplimentare care nu sunt colectate in mod obisnuit si care, la momentul elaborarii raportului de mediu, nu au fost identificate ca fiind necesare sau relevante;

Corelarea monitorizarii PJGD Neamt cu monitorizarea proiectelor individuale, adica sintetizarea rezultatelor monitorizarii de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele globale ale PJGD asupra obiectivelor de mediu relevante;

Publicarea periodica a rezultatelor monitorizarii;

Includerea ONG-urilor de mediu in procesul de monitorizare.

11.        Rezumat nontehnic


Scopul PJGD Neamt este sa promoveze cooperarea intre autoritatile locale si judetene pentru a crea si dezvolta un sistem integrat de management al deseurilor, care sa inlocuiasca actualul sistem, ineficient atat din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului. Se urmareste, ca in acest mod, sa fie identificate o serie de solutii durabile, adaptate particularitatilor locale, care sa asigure indeplinirea tintelor nationale si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Capitolul 22 Mediu.

La nivel judetean, principalul instrument de planificare strategica a gestiunii deseurilor este reprezentat de PJGD Neamt.

Planul doreste sa ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor si a programelor in domeniu si reprezinta un instrument pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea Uniunii Europene.

Evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie, care ii ajuta sa pregateasca si sa adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra mediului si se intaresc aspectele pozitive. Scopul Directivei SEA este de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor planuri si programe vor fi identificate si evaluate in timpul elaborarii si inaintea adoptarii lor.

HG 1076/2004 publicat in MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe transpune Directiva SEA in legislatia nationala si stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe

Prezentul raport de mediu s-a realizat in conformitate cu prevederile HG 1076/2004. Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueaze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PJGD Neamt. Obiectivele raportului de mediu au fost definite in concordanta cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international. In etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atat legislatia nationala in domeniu cat si alte documente strategice.

In cadrul capitolului 4 au fost identificate principalele probleme de mediu existente la nivelul judetului Neamt si datorate actualului sistem de gestioare a deseurilor muncipale.

Dupa cum s-a aratat in capitolul 6, implementarea PJGD Neamt nu va genera efecte semnificative negative asupra mediului.

In vederea preveniri, reducerii si compensarii oricarui efect advers asupra mediului a implementarii PJGD Neamt s-a propus un set de masuri, defalcate pe urmatoarele aspecte de mediu: poluarea apelor subterane si de suprafata; poluarea aerului si schimbari climatice; poluarea solului si subsolului; biodiversitatea, flora si fauna; sanatatea umana; peisaj si patrimoniu cultural; transport durabil; turism durabil; conservarea si utilizarea eficienta a resurselor naturale; cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor.

Pentru proiectarea sistemului de gestionare a deseurilor au fost propuse mai multe alternative tehnice si evaluate pe baza unei analize multicriteriale. In urma acestei evaluari au fost identificate alternativele tehnice si trasate directiile generale pentru proiectele ulterioare ce urmeaza a se implementa la nivelul judetului si care in urma studiilor de fezabilitate vor descrie in amanunt detaliile tehnice.

Monitorizarea implementarii PJGD Neamt are in vedere identificarea inca de la inceput, intr-o faza initiala, a efectelor semnificative asupra mediului, precum si a efectelor adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. In cazul PJGD Neamt s-a optat pentru efectuarea unei monitorizari bazata pe indicatori, prezentati in capitolul 10.

Principalele dificultati intampinate pe parcursul evaluarii SEA si a elaborarii raportului de mediu se datoreaza urmatoarelor aspecte: initierea cu intarziere a procedurii SEA in comparatie cu procesul de elaborare a PJGD Neamt; lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului de mediu; lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu; timpul extrem de scurt alocat elaborarii raportului de mediu.

Evaluarea si analizarea obiectivelor si masurilor propuse nu a dus la indentificarea unor zone posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJDG Neamt. Trebuie mentionat insa ca investitiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea si implementarea masurilor propuse prin plan si care presupun activitati cu impact potential asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIM).

In baza analizelor efectuate apreciem ca implementarea PJGD Neamt va avea un efect pozitiv asupra mediului si sanatatii umane, va stimula economia si turismul si va contribui la promovarea dezvoltarii durabile in cadrul judetului Neamt.



Anexa 1

Rezumatul dezbaterii publice din xx.xx.2008 si lista participantilor


Procesul Verbal si Lista Participantilor vor fi atasate prezentului Raport de Mediu dupa organizarea dezbaterii publice!


Proces Verbal

Incheiat astazi, xx.xx.2008 la sedinta de

Dezbatere publica a Planului Judetean pentru Gestionarea Deseurilor

Judetul Neamt

X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x.


Tabel cu participantii la dezbaterea publica a PJGD Neamt din xx.xx.2008

Nr. crt

Numele si prenumele

Functia

Institutia

Telefon/Fax/E-mail

1.





2.





3.





4.





5.





6.





7.





8.











Anexa 2

Legislatie nationala si europeana

Legislatie europeana

Legislatie nationala

Directiva 2006/12/CE privind deseurile

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 de modificare si completare a OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001

Legea nr. 27/2007, de modificare si completare a OUG nr. 61/2006

Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/ 442/ EEC, amendata de Directiva nr.91/156/EEC

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor

Directiva nr. 75/ 439/ EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC si de Directiva nr. 91/692/EEC

Hotararea de Guvern nr. 662/ 2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si modificata de Hotararea de Guvern nr. 441/ 2002

Hotararea de Guvern nr. 1159/ 2003 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate

Hotararea de Guvern nr. 235/ 2007 privind uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/ 157/ EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Hotararea de Guvern nr.1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase

Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 757/ 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, completat si modificat prin Ordinul nr. 1230/2005

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1274/2005 privind eliberarea permiselor de mediu pentru inchiderea instalatiilor pentru eliminarea, depozitarea si incinerarea deseurilor

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in acele depozite cu conditia sa indeplineasca unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deseurilor

Directiva nr. 2000 /76 / EC privind incinerarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor modificata si completata de Hotararea de Guvern nr.268/2005

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.756/2004 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

Directiva nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje

Ordonanta de Urgenta nr. 196/2005 aprobata si modificata de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu

Hotararea de Guvern nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Hotararea de Guvern nr. 1872/2006 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii si criteriilor de autorizare a entitatilor economice pentru a prelua responsabilitatea in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a ambalajelor si deseurilor din ambalaje

Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeaza si modifica Ordinul 1229/ 731/ 1095/ 2005 privind aprobarea procedurii si criteriilor de autorizare a persoanelor juridice pentru a prelua responsabilitatea in ceea ce priveste atingerea tintelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor din ambalaje

Directiva nr.96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT)

Hotararea de Guvern nr. 173/ 2000 pentru reglemen-tarea regimului special privind gestionarea si controlul bifenililor poli-clorurati si a altor compusi similari modificata de Hotararea de Guvern 291/2005

Ordinul MAPM nr.1018/2005 privind infiintarea in cadrul Directiei Deseuri si Substante Chimice Periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati

Ordinul MMGA nr. 257/2006 pentru completarea anexei Ordinului de Ministru nr. 1018/2005 ce stabileste infiintarea Secretariatului Tehnic pentru compusii numiti in cadrul Directiei pentru Gestionarea Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase

Decizia nr.2000/532/CE, amendata de Decizia nr.2001/119 privind lista deseurilor (care inlocuieste Decizia nr.94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr.94/904/CE privind lista deseurilor periculoase)

Hotararea de Guvern nr.856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Hotararea de Guvern nr.1357/2002 pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri

Hotararea de guvern nr.228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului, completata prin HG 514/2005

Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

Legea 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase

Ordinul MAPAM nr.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control a transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

Ordinul MMGA nr. 986/2006, pentru modificarea Ordinul MAPAM nr.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control a transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

HG nr. 895/2006 pentru intarirea Reglementarii nr. 259/93/CEE privind supravegherea si controlul transportului in, prin si in afara UE, adoptata la 1.02.1993, incepand cu data la care Romania va adera la Comunitatea Europeana

Directiva nr.86/278/EEC privind protectia mediului si in particular a solului, atunci cand namolul de la statiile de epurare este utilizat in agricultura

Ordinul MMGA nr.344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura

Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate

Hotararea de Guvern nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor uzate

Ordinul MMGA 88/2005 privind materialele si componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea art.4 alin. (1) din Hotararea de Guvern nr.2406/2004

Ordinul 87/2005 privind aprobarea modelului si a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz

Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind aprobarea procedurii si conditiilor de autorizare a entitatilor legale de asumare a responsabilitatilor pentru stabilirea tintelor anuale de refolosire, reciclare si valorificare energetica a VSU

Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru infiintarea comisiei pentru evaluarea si eliberarea permiselor pentru entitatile juridice, privind asumarea responsabilitatilor legate de tintele anuale de refolosire, reciclare si valorificare ener-getica a VSU, modificat prin Ordinul nr. 979/2006

Ordinul nr. 625/2007 privind aprobarea Metodologiei pentru urmarirea realizarii de catre operatorii economici a unor obiective din HG 2406/2004

Directiva nr.2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE)

HG 448/2005 privind deseurile de echipamente elctrice si electronice (DEEE)

Ordinul MMGA nr. 901/SB/ 2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezinta riscuri de contaminare pentru personalul de la punctele de colectare

Ordinul comun al MMGA si MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a entitatilor colective ce preiau responsabilitatile de atingere a tintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE si rectificarea acestuia in 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2006)

Ordinul comun al MMGA si MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, inventarul si datele raportate privind EEE si DEE

Hotararea Guvernulu inr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substante periculoase in EEE

Hotararea Guvernului nr. 816/2006 pentru completarea si modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substante periculoase in EEE

Ordinul MMGA nr. 556/2006 privind etichetarea specifica aplicata echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa 31 Dec 2006

Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01. 2006 privind infiintarea Comisiei pentru Evaluarea si Autorizarea entitatilor colecti-ve ce preiau responsabilitatea atingerii tintelor anuale de refolosire, valorificare si reciclare a DEEE

Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan

Directiva nr.82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan

Directiva nr.92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan

Ordinul MMGA 751/2004 privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii mediului cu azbest

Hotararea Guvernului 124/2003 privind prevenirea si reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest

Hotararea Guvernului 1875/2003 privind protectia sanatatii personalului impotriva poluarii cu azbest

Hotararea Guvernului nr. 734/2006 pentru modificarea HG nr.124/2003 privind prevenirea si reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest









Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate