0.   Introducere

0.1.    Consideratii generale

Evaluarea mediului (EM) este un proces care cauta sa asigure luarea in considerare a impactului asupra mediului in elaborarea propunerilor de dezvoltare la nivel de politica, plan, program sau proiect inainte de luarea deciziei finale in legatura cu promovarea acestora.

Ca atare, evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie, care ii ajuta sa pregateasca si sa adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra mediului si se intaresc aspectele pozitive. Evaluarea mediului este astfel, in esenta, o parte integranta a procesului de luare a deciziilor cu privire la promovarea unei politici, unui plan, unui program sau unui proiect.

Evaluea mediului se poate efectua pentru proiecte individuale (Evaluarea Impactului asupra Mediului - EIM) sau pentru planuri, programe si politici (Evaluarea de mediu pentru planuri si programe - SEA

In mod normal evaluarea de mediu pentru planuri si programe (SEA) trebuie sa implice urmatoarele etape:

Etapa de incadrare;

Etapa de definitivare a domeniului;

Intocmirea unui raport de mediu privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare respective;

Desfasurarea unei consultari cu privire la propunerea de dezvoltare si la raportul de mediu aferent acesteia;

Luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei;

Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea deciziei si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele evaluarii mediului;

Monitorizarea implementarii deciziei.

SEA poate determina o integrare efectiva a considerentelor de mediu in intocmirea planurilor si a programelor. De asemenea, o buna aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, inaintea formularii proiectelor specifice si atunci cand sunt inca posibile alternative majore. Ca atare, SEA faciliteaza o mai buna luare in considerare a constrangerilor de mediu in formularea politicilor, planurilor si programelor care creeaza cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, SEA vine in sprijinul dezvoltarii durabile din punct de vedere al mediului.

Aplicarea SEA determina o crestere a eficientei procesului decizional deoarece:

ajuta la eliminarea unor alternative de dezvoltare care o data implementate ar fi inacceptabile; prin incorporarea procedurilor de implicare a publicului determina reducerea numarului de contestatii si discutii la nivelul operational al EIM;

ajuta la prevenirea unor greseli costisitoare, prin limitarea dintr-o faza incipienta a riscului de remediere costisitoare a unor prejudicii ce puteau fi evitate sau a unor actiuni corective necesare intr-o faza ulterioara, precum relocarea sau reproiectarea unor instalatii.

0.2.    Metodologia SEA aplicata PJGD Neamt

0.2.1.      Prevederi legislative

Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE) a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie transpusa de statele membre in legislatia nationala pana la 21 iulie 2004.

Scopul Directivei SEA este de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor planuri si programe vor fi identificate si evaluate in timpul elaborarii si inaintea adoptarii lor. Directiva SEA specifica ce planuri si programe se supun evaluarii strategice de mediu.

In conformitate cu cerintele Directivei SEA, autoritatile publice cu responsabilitati pentru protectia mediului si publicul trebuie sa fie consultate, iar rezultatele consultarilor trebuie sa fie integrate si luate in considerare in procesul de elaborare a planului / programului.

HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat in MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe transpune Directiva SEA in legislatia nationala si stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe

In concordanta cu prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca evaluarea de mediu este obligatorie pentru anumite planuri si programe si ca pentru alte planuri si programe trebuie determinata necesitatea de a le supune SEA.

Alte acte normative relevante la nivel national sunt:

OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

OM 480/2006 privind constiruirea si functionarea Comitetului special la nivel central implicat in etapa de incadrare a procedurii SEA;

OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri si programe care intra sub incidenta HG 1076/2004.

0.2.2.      Raportul de mediu

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueaze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Prezentul raport de mediu se realizeaza in conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat in MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Scopul elaborarii raportului de mediu este de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor a consultat autoritatile publice responsabile cu protectia mediului (Agentia Locala de Protectie a Mediului Neamt, Agentia Regionala de Protectie a Mediului, Garda de Mediu si Consiliul Judetean Neamt), a autoritatilor publice responsabile cu sanatatea umana (Directii Judetene de Sanatate Publica) cu privire la urmatoarele aspecte:

Abordarea generala propusa;

Structura propusa si gradul de detaliere;

Planuri si programe relevante;

Date primare;

Elemente de mediu specifice;

Optiuni strategice si alternative ce urmeaza a fi luate in considerare;

Obiective de mediu propuse, indicatori si tinte.

Raportul este publicat spre consultare pe adresa de internet a ARPM Bacau (www.arpmbc.ro)

A se completa dupa organizarea dezbaterii publice

0.2.3.      Aria de acoperire a raportului de mediu

Aria de acoperire a Raportului de Mediu a fost stabilita luand in considerare mai multi factori, in principal legati de obiectivele PJGD Neamt.

Aria geografica: Judetul Neamt.

Orizontul de timp pentru PJGD: 2008-2013.

Consideratii tehnice: Evaluarea s-a facut din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evaluarea cantitativa a luat in considerare datele primare, pe baza carora s-au analizat modelele de gestionare integrata a deseurilor.

PJGD Neamt a luat in considerare numai deseurile municipale: menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, namoluri de la statiile de epurare orasenesti, deseuri din constructii si demolari. Au fost excluse urmatoarele categorii de deseuri:

Deseurile radioactive: fac obiectul unei legislatii specifice;

Deseurile din agricultura: deoarece nu sunt incluse in categoria deseurilor municipale, urmand a face obiectul unei legi speciale;

Deseuri de productie

Deseuri din activitatea miniera: nu exista legislatie nationala specifica.

0.2.4.      Etapele  parcurse in vederea elaborarii raportului de mediu

Elaborarea prezentului raport de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

Analiza documentelor de mediu strategice relevante;

Stabilirea situatiei initiale a mediului, in judetul Neamt, pentru a putea intelege tendintele anterioare si starea actuala a componentelor mediului, precum si pentru a contura tendintele viitoare probabile ale aspectelor de mediu in lipsa implementarii PJGD Neamt (alternativa "0");

Evaluarea compatibilitatii dintre diferitele obiective ale PJGD Nemt, precum si evaluarea compatibilitatii dintre obiectivele PJGD Neamt si obiectivele de mediu relevante;

Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ precum si identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin intermediul PJGD Neamt;

Definirea si dezvoltarea alternativelor, evaluarea efectelor pe care le-ar avea implementarea fiecarei alterntive asupra factorilor de mediu;

Evaluarea efecteleor asupra mediului generate de implementarea PJGD, prin analizarea modului in care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. Evaluarea a fost extinsa si asupra alternativelor de realizare a PJGD;

Identificarea rezultatelor asteptate in urma implementarii fiecaruia dintre diferitele elemente ale PJGD Neamt, precum si estimarea si descrierea efectelor lor potentiale asupra mediului (posibile evolutii viitoare ale starii mediului);

Elaborarea listei de indicatori si a programului de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului;

Elaborarea unui set de recomandari privind prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers asupra mediului asociat implementarii PJGD;

Pregatirea variantei finale a raportului de mediu si inaintarea acestuia pentru a fi supus consultarii de catre autoritatile de mediu si alte autoritati identificate a fi relevante, precum si publicului.

0.2.5.      Dificultati intampinate in elaborarea raportului de mediu

Initierea cu intarziere a procedurii SEA in comparatie cu procesul de elaborare a PJGD Neamt;

Lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului de mediu;

Lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu in anumite zone si a datelor privind starea actuala a factorilor de mediu, cuantificate la nivel regional, a influentat intr-o oarecare masura acuratetea evaluarii;

Timpul extrem de scurt alocat elaborarii raportului de mediu a facut practic imposibil schimbul de informatii si primirea de observatii din partea celor implicati.

1.   Scurta prezentare a PJGD Neamt

1.1.    Scopul PJGD Neamt

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unui sistem de gestionare durabila a deseurilor. Principalul scop este de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Ele constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor, la stabilirea capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor, la controlul masurilor tehnologice si la stabilirea cerintelor economice si de investitie.

Elaborat in baza prevederilor legislative europene si nationale, PJGD Neamt transpune la nivel judetean obiectivele strategiei nationale si regionale de gestionare a deseurilor.

Scopul PJGD Neamt este sa promoveze cooperarea intre autoritatile locale si judetene pentru a crea si dezvolta un sistem integrat de management al deseurilor, care sa inlocuiasca actualul sistem, ineficient atat din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului. Se urmareste, ca in acest mod, sa fie identificate o serie de solutii durabile, adaptate particularitatilor locale, care sa asigure indeplinirea tintelor nationale si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Capitolul 22 Mediu.

La nivel judetean, principalul instrument de planificare strategica a gestiunii deseurilor este reprezentat de PJGD Neamt. Elaborarea lui a presupus realizarea unei evaluari a modului actual de gestionare a deseurilor urmata de o prognoza a cantitatilor de deseuri ce urmeaza a fi generate in intervalul 2007 - 2013. Prognoza a realizat totodata o identificare a efortului necesar atingerii obiectivelor si tintelor asumate. Pe baza prognozei a fost realizata o evaluare a alternativelor aplicabile pentru gestionarea deseurilor la nivel judetean. Alternativele selectate au stat la baza evaluarii capacitatilor necesare si a unei prime estimarii a costurilor investitionale necesare implementarii unui sistem conform de gestiune a deseurilor.

PJGD Neamt reprezinta o cerinta legala nationala si comunitara si a fost elaborat in baza principiilor si obiectivelor formulate in Planul National de Gestionare a Deseurilor, Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est.

Planul doreste sa ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor si a programelor in domeniu si reprezinta un instrument pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea Uniunii Europene.

Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt abordeaza toate aspectele legate de gestionarea deseurilor municipale la nivel judetean si va servi ca baza pentru politica in acest domeniu pentru stabilirea necesarului de investitii si pentru elaborarea proiectelor in vederea obtinerii finantarilor necesare.

Implementarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor va genera schimbari semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor. De asemenea PJGD ia in considerare proiectele existente si pe cele in curs de pregatire si face propuneri pentru noi masuri necesare atingerii obiectivelor si tintelor formulate.

Primul Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt a fost elaborat in perioada 2001 - 2002, conform cerintelor OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completata prin Legea nr. 426/2001, de catre Inspectoratul de Protectia Mediului Neamt, pe baza planurilor Consiliilor Locale si a planurilor intocmite de producatorii de deseuri. Primul Plan Judetean a fost aprobat de catre Consiliul Judetean Neamt.

In anul 2006 a fost realizata de catre Agentia pentru Protectia Mediului Neamt revizuirea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor si completarea acestuia cu fluxurile specifice de deseuri (deseuri de echipamente electrice si electonice, vehicule scoase din uz, deseuri din constructii si demolari, namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti).

In conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completata prin Legea nr. 27/2007, si ale Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor aprobata prin Ordinul MMDD nr. 951/2007 (publicata in Monitorul Oficial nr. 497 bis din 25.07.2007), in perioada septembrie 2007 - mai 2008 a fost elaborat un nou Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Neamt, de catre Consiliul Judetean Neamt, cu asistenta din partea SC Migral SRL, in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Neamt.

1.2.    Structura PJGD Neamt

Mentiune: Structura PJGD Neamt respecta Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/iunie 2007 privind "Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor".

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor este structurat in conformitate cu fluxul informatiilor pornind de la situatia existenta in judet si ajungand la masurile de implementare si monitorizare.

PJGD Neamt este structurat in zece capitole dupa cum urmeaza:

Fluxurile speciale de deseuri sunt prezentate intr-un capitol separat deseuri periculoase din deseurile municipale, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz).

1.3.    Principalele obiectivele propuse in PJGD Neamt

PJGD Neamt este structurat pe 19 obiective generale, corespunzatoare tematicilor la care se face referire. Obiectivele, tintele si termenele de realizare ale PJDG sunt prezentate in continuare in format tabelar.

Tabel 1‑1 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului

1.4.    Relatia cu alte planuri si programe

PJGD Neamt a fost elaborat in baza principiilor si obiectivelor urmatoarelor documente:

Planul National de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004;

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 1 Nord-Est, aprobat prin ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului integrarii europene nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana;

Strategia tematica europeana privind prevenirea si reciclarea deseurilor

Legislatia nationala si europeana privind gestionarea deseurilor.

In perioada negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in domeniul gestionarii deseurilor au fost elaborate cinci planuri de implementare, si anume:

Planul de Implementare pentru Regulamentul (CEEE) nr. 259/93 privind supravegherea si controlul transportului de deseuri in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana;

Plan de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 204/12/CE;

Plan de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor;

Plan de Implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

Plan de Implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor.

O buna parte din obiectivele prevazute in PJGD Neamt sunt in curs de finantare sau urmeaza a fi finantate din urmatoarele programe:

PHARE CES (Coeziune Economica si Sociala) 2004 - 2006

Prin programul Phare CES autoritatile publice primesc sprijin financiar pentru implementarea de proiecte in domeniul gestionarii deseurilor.

ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre Aderare)

ISPA a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999 in vederea acordarii asistentei pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana a tarilor din Europa Centrala si de Est, asistenta acordata pentru realizarea coeziunii economice si sociale intre state, in domeniul politicilor privind infrastructura de transport si de mediu.

POS MEDIU - Axa Prioritara II "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric" (1,168 miliarde Euro, din care grant UE 0,934 miliarde Euro)

In cadrul acestei axe prioritare, POS Mediu va promova cu prioritate proiecte integrate de management al deseurilor, care sa reflecte politica UE si principiile din acest sector de mediu si care sunt in conformitate cu Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor. Programele de investitii vor include activitati legate de ierarhia in ceea ce priveste managementul deseurilor (prevenire, colectare selectiva, valorificare si reciclare, tratare si eliminare), in paralel cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme. Proiectele respective vor acoperi aglomerarile urbane si rurale, la nivel judetean si regional.

2.   Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii PJGD Neamt

2.1.    Caracteristici generale ale judetului Neamt

Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica la nivelul tarii si se suprapune, partial, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc, si face parte din categoria unitatilor administrativ teritoriale cu o suprafata medie, avand 5896 km², ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii.

Limitele geografice ale judetului Neamt sunt date de judetul Suceava - la Nord, judetele Vaslui si Iasi - la Est, judetul Bacau - la Sud, judetul Harghita - la Vest.

Resedinta judetului Neamt este Municipiul Piatra Neamt. Judetul a fost infiintat in actualele limite administrative prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei si are in componenta sa 81 localitati, dupa cum urmeaza:

2 municipii: Piatra Neamt si Roman;

3 orase: Targu Neamt, Bicaz si Roznov;

78 comune;

347 sate.

Judetul Neamt face parte din categoria unitatilor administrativ teritoriale cu o suprafata medie de 5.896,15 km².

In continuare este prezentata pe scurt situatia existenta in ceea ce priveste gestionarea deseurilor in judetul Neamt, la nivelului anului de referinta respectivanul 2005.

Generarea deseurilor: conform achetei statistice realizate de Agentia pentru Protectia Mediului Neamt, cantitatea totala de deseuri municipale generata in anul 2005 in judetul Neamt este de 184.180 tone din care 137.180 t deseuri municipale colectate si 47.000 t deseuri menajere generate si necolectate.

Colectarea si transportul: populatia deservita de servicii de salubrizare reprezinta 38% din numarul total de locuitori din judet, in mediul urban gradul de acoperire fiind de 79% in timp ce in mediul rural este de numai 12%.

In municipiul Piatra Neamt colectarea deseurilor se face separat pe 4 fractii de deseuri: deseuri din plastic si sticla, deseuri de hartie si carton, deseuri organice si deseuri reziduale.

Echipamentele utilizate pentru colectarea si transportul deseurilor municipale, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, sunt insuficiente, vechi si in cele mai multe cazuri inadecvate pentru o gestionare corespunzatoare a deseurilor atat in ceea ce priveste protectia mediului cat si sanatatea omenilor.

Reciclarea si sortarea: in judetul Neamt exista o statie de sortare a sticlelor din plastic si sticla, amplasata in municipiul Piatra Neamt. Capacitatea statiei de sortare este de aproximativ 7000 tone/an.

Compostarea deseurilor: statie de compostare a deseurilor biodegradabile in Municipiul Piatra Neamt cu o capacitate de 25.000 t an si care a intrat in functiune incepand cu anul 2007.

Statii de transfer: nu exista statii de transfer operationale pentru depozitarea temporara a deseurilor municipale

Depozitarea deseurilor: in mediul urban exista 3 depozite municipale neconforme tip "b" pentru depozitarea deseurilor municipale amplasate in localitatile Roman,Tg. Neamt si Bicaz. Termenul de inchidere a acestor depozite necorfome conform   HG 345/2005 privind depozitarea deseurilor este 2009 pentru depozitul din Bicaz si 2012 pentru depozitele din Roman si Tg. Neamt.

In judetul Neamt este in operare un depozit conform tip "b" pentru depozitarea deseurilor municipale ce deserveste municipiul Piatra Neamt.

In mediul rural conform datelor furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Neamt se estimeaza a fi in functiune 78 de spatii de depozitare, ocupand o suprafata de aproximativ 0,5 ha fiecare, si care urmeaza a fi inchise si ecologizate, conformHG 345/2005 privind depozitarea deseurilor, in luna iulie a anului 2009.

2.2.    Apele de suprafata si subterane

Reteaua hidrografica de pe teritoriul de competenta a Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt are o lungime de 2.302 km si o densitate medie de 0,34 km/km². Suprafata bazinului hidrografic Siret aferent S.G.A. Neamt totalizeaza 6.458 km².

Rauri

Peste 90% din apele judetului isi au originea in zona montana. Raurile principale - Siret, Bistrita, Moldova - tranziteaza teritoriul judetului insa exista si o importanta retea autohtona. Caracteristicile morfometrice ale principalelor rauri de pe teritoriul judetului Neamt sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 2‑1 Caracteristicile morfometrice ale principalelor rauri din judetul Neamt

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

Lacuri

Cele mai mari si mai importante sunt lacurile de baraj artificial amenajate pe cursul raului Bistrita. Pe teritoriul judetului Neamt se regasesc patru dintre acestea respectiv lacurile: Izvoru Muntelui, Pangarati, Vaduri si Vatca Doamnei.

Cel mai important dintre acestea este lacul Izvoru Muntelui, a carui suprafata este de 2.950 ha si lungime de 29,48 km.

In tabelul urmator sunt prezentate date privind suprafata si volumul lacurilor artificiale de pe Bistrita:

Tabel 2‑2. Caracteristici hidrometrice ale lacurilor artificiale

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

Ape subterane

Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural-litologice si de etajarea principalelor conditii fizico-geografice.

Apele de adancime au izvoare cu debit relativ mare in special in zona muntoasa (Ceahlau, Haghimas) precum si in zona de contact dintre cristalin si flis. In zona Tosorog, Damuc si Borca sunt izvoare de ape carbogazoase.

Apele freatice reprezinta principalele resurse de ape subterane din judet si sunt cantonate fie in depozite de versant (ape deluviale) fie in depozitele acumulative ale luncilor, teraselor si conurilor de dejectie.

Apele deluviale sunt mai bine reprezentate in zona montana si subcarpatica. In zona montana sunt cantonate cu frecvente discontinuitati, in lentile. Izvoarele au debit mic dar constant. In zona subcarpatica si de podis energia mai mica a reliefului si deluviile mai fine fac ca aceasta categorie de ape sa aiba un drenaj mai slab iar cantitatea mai redusa de precipitatii si evapotranspiratia mai puternica fac ca regenerarea acestora sa fie mai slaba decat in zona montana.

Cele mai bogate strate acvifere sunt cele din complexul de lunci si terase al Siretului, Bistritei si Moldovei. Adancimea la care poate fi interceptat stratul freatic este de 18-20 m dar in luncile marilor rauri nu coboara mai mult de 5 m. Alimentarea acestor ape se face in principal din apele raurilor, variatiile debitului din rauri influentand direct debitul si adancimea stratului freatic. In luncile alcatuite din prundisuri variatia nivelului apelor freatice este mult mai mare.

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

2.3.    Aer

Evaluarea situatiei existente in ceea ce priveste calitatea aerului in judetul Neamt s-a realizat cu ajutorul datelor furnizate de Agentia de Protectie a Mediului Neamt in Raportul privind starea mediului in anul 2006.

Tabel 2‑3. Emisii de gaze cu efect de sera

Sursa: Raportul privind starea mediului 2006

In judetul Neamt nu exista zone critice sub aspectul poluarii atmosferice.

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

2.4.    Solul si subsolul

Suprafata totala de teren afectata prin depozitarea necontrolata a deseurilor municipale atat in mediul urban cat si in mediul rural este de aproximativ 104 ha.

Astfel suprafata ocupata de cele 3 depozite necontrolate din mediul urban, conform informatiilor din PJGD Neamt este de 11 ha: depozitul de la Roman ocupa 5 ha, cel de la Tg. Neamt 4 ha si cel de la Bicaz 2 ha.

Deasemenea o suprafata de 14,5 ha a fost afectata prin depozitarea necontrolata a deseurilor in depozitul arondat municipiului Piatra Neamt. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor acest depozit a sistat activitarea de depozitare in anul 2005. Conform cerintelor legislative operatorii depozitelor sunt obligati ca  minim 30 de ani de la inchidere sa asigure monitorizarea postinchidere.

In mediul rural, conform datelor furnizate de APM Neamt se estimeaza a fi un numar de 78 de spatii de depozitare, fiecare ocupand o suprafata de aproximativ 0,5 ha.

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

2.5.    Arii protejate

Ariile protejate de pe teritoriul judetului Neamt, in numar de 31, ocupa o suprafata de 44.196,92 ha (7,49% din suprafata judetului) si sunt clasificate astfel:

Tabel 2‑4. Arii protejate

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

Zonele declarate in anul 2007 ca situri de importanta comunitara - SCI   (OM 776/2007) si situri de protectie avifaunistica (HG 1284/2007), parte a retelei Natura 2000, sunt prezentate in tabelul de mai jos. Acestea includ o parte din rezervatiile prezentate anterior.

Tabel 2‑5. Situri din judetul Neamt incluse in reteaua Natura 2000

(cf. Ordin Ministru M.M.D.D. nr. 776/2007)

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Neamt

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

2.6.    Sanatatea umana

Depozitele de deseuri neconforme din punct de vedere al amenajarii si modului de exploatare sunt surse generatoare de impact si risc pentru sanatatea populatiei si mediu, prin:

poluarea aerului prin producerea biogazului in urma fermentarii deseurilor;

poluarea apelor de suprafata si subterane prin infiltrarea levigatului;

afectarea calitatii solului;

In prezent nu exista studii si rezultate concrete privind impactul actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra sanatatii umane.

In ceea ce priveste calitatea aerului, conform raportului privind starea mediului elaborat de APM Neamt pentru anul 2006, in judet nu se inregistreaza depasiri ale cotei maxime admisibile privind dispersia anumitor poluanti in aer.

In ceea ce priveste calitatea apei potabile, in mediul urban, in anul 2006 indicatorii de potabilitate se incadrau in limitele impuse de legea apei 458/2002 cu exceptia a catorva cazuri unde valoarea clorului rezidual se afla sub limita adimisibila.

In mediul rural procentul de probe necorespunzatoare este mai mare decat in urban si acest lucru se datoreaza in principal amplasarii necorespunzatoare si neigienizarea fantanilor de apa potabila.

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

2.7.    Peisaj si patrimoniu cultural

Punctul de atractie al judetului Neamt il constituie giuvaierul Carpatilor Orientali, Masivul Ceahlau impresioneaza prin inaltimile maiestoase (Varful Troaca 1904 m) si prin formele calcaroase, cum ar fi Varful Dochia. Pe crestele Ceahlaului se intinde o bogata vegetatie alpina, care contureaza Parcul National Ceahlau. O multime de alte zone protejate se desfasoara de-a lungul intregului judet, confirmand unicitatea locurilor: Rezervatia forstiera Dobreni, Rezervatia floristica Dealul Vulpii sau ariile avifauniste.

Modul de utilizare al terenurilor din judetul Neamt la nivelul anului 2005 este prezentat in continuare (cf. Anuarului statistic al judetului Neamt, 2006 si O.C.P.I. Neamt, 2007):

Tabel 2‑6. Suprafata fondului funciar (ha)

Tabel 2‑7. Spatii verzi si zone de agrement

Sursa: Starea mediului, 2006

Conform legislatiei in vigoare privind depozitarea deseurilor, depozitul neconform din Piatra Neamt a sistat activitatea de depozitare in anul 2005, zona afectata fiind apoi  ecologizata si reintrodusa in circuitul natural.

Insa o mare parte a depozitelor de deseuri necontrolate din mediul urban si a spatiilor de depozitare din rural sunt amplasate in vecinatatea asezarilor umane ceea ce afecteaza atat sanatatea locuitorilor cat si peisajul natural in special acolo unde zona prezinta un important potential turistic.

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

2.8.    Transport durabil

Reteaua de cai rutiere 

La nivel de judet densitatea drumurilor este de 3,3 km / km² (30,8 km / 100 km²). Densitatea este mai mare in partea centrala si de est a judetului si mai redusa in vest, in zona montana.

Principala artera rutiera - drumul european E 85 - strabate judetul de la sud la nord in lungul Culoarului Siret. Cele mai importante drumuri nationale sunt: DN 15, DN 15 B, DN15C, DN 15 D, DN 12 C, DN 17 B. Restul drumurilor sunt drumuri judetene si comunale care completeaza reteaua rutiera a judetului.

Reteaua de drumuri din judetul Neamt pe categorii de importanta si grad de modernizare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2‑8. Drumurile publice din judetul Neamt (la 31.12.2005)

Sursa: Anuarul statistic al judetului Neamt - 2006

In ceea ce priveste lungimea strazilor orasenesti la sfarsitul anului 2005, acestea atingeau o lungime de 385 km, din care strazi modernizate 277 km.

In prezent, in judetul Neamt transportul deseurilor catre depozitele municipale se realizeaza utilizand doar reteua de cai rutiere, celelalte optiuni (transport feroviar, aerian etc) nefiind fezabile din punct financiar.

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

2.9.    Turism

Judetul Neamt  este avantajat din punct de vedere al reliefului pentru dezvoltarea turismului, in cuprinsul sau fiind localizate o serie de statiuni de recreere si balneo-climaterice. Varietatea peisajului geografic, cu nenumarate locuri pitoresti, patrimoniul monumentelor istorice si de arta, originalitatea elementelor etnografice si folclorice, prezenta statiunilor balneoclimaterice reprezinta doar cateva obiective de mare atractie turistica, ce au favorizat dezvoltarea mai multor forme de turism:

Turism montan (masivul Ceahlau, cheile Bicazului, codrii de arama, rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda, Cheile Sugaului, Pestera Tosorog etc.);

Turism cultural-ecumenic (Cetatea Neamtului, manastirile Agapia, Varatic, Sihastria, Secu Bistrita, Neamt, Schitul Sihla, case memoriale, muzee, centre etonografice etc.);

Agroturism si ecoturism

Turism balnear

    Evolutia probabila in situatia neimplementarii planului

3.   Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJGD Neamt

Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Neamt are o abordare judeteana in planificarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor municipale, indicand in linii generale facilitatile de deseuri necesare a se realiza.. Principalele aspecte tratate in PJGD Neamt se refera la colectarea si transportul deseurilor, reciclarea si tratarea deseurilor in vederea valorificarii energetice si materiale, depozitarea deseurilor.

Pentru eliminarea deseurilor este recomandata construirea unui depozit judetean care sa deserveasca intregul judet in urmatorii 20 de ani si, care sa fie dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit se va realiza fie in vecinatatea Municipiului Piatra Neamt, in Comuna Garcina fie in vecinatatea municipiului Roman, in comuna Cordun. Alegerea exacta a amplasamentului urmeaza a se stabili in cadrul unui studiu de fezabilitate, pe baza studiilor geotehnice, topografice si hidrotehnice.

In functie de amplasamentul pe care se va realiza depozitul se vor stabili si statiile de transfer pentru transferul deseurilor la noul depozit judetean in vederea reducerii costurilor de transport. Sunt propuse urmatoarele statii de transfer in urmatoarele localitati: Roman - Cordun/Piatra Neamt - Gircina, Tg. Neamt si Tasca.

Trebuie mentionat ca investitiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea si implementarea masurilor propuse prin plan si care presupun activitati cu impact potential asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIM), acolo unde este cazul.

4.   Probleme de mediu existente, relevante pentru PJGD Neamt

Principalele probleme de mediu existente la nivelul judetului Neamt, datorate actualului sistem de gestioare a deseurilor muncipale, sunt prezentate in continuare pentru fiecare aspect de mediu relevant pentru PJDG.

Aer

5.   Obiective de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, relevante pentru PJGD Neamt

Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PJGD Neamt. Desi nu este expres cerut prin HG 1076/2004 (privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe) a fost util pentru procesul de evaluare sa se defineasca obiectivele si indicatorii raportului de mediu, acestea fiind armonizate  intr-o cat mai mare masura cu obiectivele PJGD Neamt.

De asemenea, obiectivele raportului de mediu au fost definite in concordanta cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international. In etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atat legislatia nationala in domeniu cat si urmatoarele documente strategice:

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor;

Planul National de Gestionare a Deseurilor;

Planul Regional de Actiune pentru Mediu;

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 1 Nord - Est (PRGD Regiunea 1 Nord - Est);

Raportul de mediu pentru PRGD Regiunea 1 Nord - Est;

PJGD Neamt;

Ghidul practic pentru elaborarea PRGD;

Raport privind starea mediului in judetul Neamt, 2006.

In cadrul grupului de lucru SEA au fost definite obiectivele si indicatorii de mediu ai raportului de mediu, acestea fiind prezentate in tabelul 5-1. Mentionam ca, pe perioada pregatirii PJGD Neamt, s-a tinut cont de obiectivele raportului de mediu precum si de orice alte consideratii de mediu.

Tabel 5‑1. Obiective de mediu relevante pentru evaluarea strategica a PJGD Neamt

6.   Potentialele efecte semnificative asupra mediului

6.1.    Metodologia de evaluare

Evaluarea are ca scop identificarea acelor potentiale neconcordante dintre obiectivele propuse pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor municipale in judetul Neamt cu obiectivele de referinta pentru protectia mediului.

Planul in sine are ca scop protejarea mediului incojurator prin eliminarea practicilor si facilitatilor existente foarte poluante in paralel cu propunea unui nou sistem care sa respecte toate normele legislative privind gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

Sistemul de evaluare a potentialui impact asupra factorilor de mediu ce poate aparea prin implementarea planului judetean de gestionare a deseurilor s-a realizat pe baza urmatorului punctaj:

Pentru punctajul acordat fiecarui obiectiv din PJGD relativ la obiectivele de mediu este prezentata o justificare a motivelor care au condus la alegerea facuta.

In urma evaluarii au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsa in intervalul (-2;0).

6.2.    Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGD Neamt

In continuare fiecare obiectiv din PJGD este analizat relativ la obiectivele de mediu descrise in capitolul 5 al prezentului raport de mediu.

Tabel 6‑1 Evaluarea obiectivelor din PJGD relative la obiectivele de mediu

6.3.    Evaluarea efectelor cumulative a obiectivelor PJGD Neamt relativ la obiectivele de mediu

Evaluarea cumulativa a obiectivelor formulate in PJGD relativ la obiectivele de mediu s-a realizat prin insumarea punctajelor acordate pentru fiecare obiectiv.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in graficul de mai jos.

Tabel 6‑2. Evaluarea cumulativa a obiectivelor PJGD Neamt relativ la obiectivele de mediu.

Din analiza rezultatelor obtinute se evidentiaza faptul ca toate obiectivele de mediu au valori pozitive si prin urmare proiectarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor tine cont de elementele de mediu si contribuie la imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

Astfel, masurile si obiectivele propuse in PJGD, in special cele referitoare la extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, tratarea, valorificarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor contribuie in primul rand la diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor si implicit la limitarea poluarii apelor subterane si de suprafata.

Un element pozitiv de o importanta deosebita il reprezinta conservarea/utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor si cresterea gradului de colectare si valorificare a deseurilor.

7.   Posibile efecte semnificative asupra mediului in context transfrontiera

Masurile propuse in cadrul PJGD Neamt au aplicabilitate la nivel judetean. Nu au fost identificate potentiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sanatatii umane in context transfrontiera.

8.   Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PJGD Neamt

In capitolul 6 au fost identificate potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PJGD Neamt. S-a aratat de asemenea ca masurile propuse in cadrul PJGD Neamt nu genereaza efecte negative asupra mediului.

Se recomanda ca, in vederea identificarii tuturor riscurilor privind poluarea mediului inconjurator, viitoarele proiecte de investitii ce vizeaza sectorul de gestionarea deseurilor sa fie supuse evauarii de impact asupra mediului (EIM) conform legislatiei in vigoare.

Evaluarile de impact vor permite identificarea:

Efectelor potentiale asupra mediului ale proiectului propus;

Celor mai bune tehnici si solutii disponibile pentru activitatile propuse (BAT);

Setului de masuri necesar prevenirii, reducerii si compensarii efectelor negative asupra mediului generate de proiectul in cauza;

Setului de masuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului a implementarii proiectului propus.

De asemenea, in cadrul procedurii de obtinere a autorizatiei de mediu pentru proiectele ce vizeaza sectorul de gestionare a deseurilor (acolo unde este necesar, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu), exista posibilitatea suplimentara a identificarii eventualelor aspecte de impact si a verificarii conformarii cu prevederile legislatiei de mediu.

Au fost considerate masuri pentru prevenirea, reducerea si compensarea oricarui efect advers asupra urmatoarelor aspecte de mediu:

Poluarea apelor subterane si de suprafata;

Poluarea aerului;

Schimbari climatice;

Poluarea solului si subsolului;

Biodiversitatea, flora si fauna;

Sanatatea umana;

Peisaj si patrimoniu cultural;

Transport durabil;

Turism durabil;

Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale;

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor.

O1. Limitarea poluarii apelor subterane si de suprfata, la un nivel care nu afecteaza semnificativ sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate de inflitratrea levigatului si inchiderea si monitorizarea facilitatilor existente care nu corespund normelor nationale si care polueaza mediul inconjurator.

Masuri propuse:

Inchiderea celor 3 depozite neconforme din mediul urban respectiv Roman, Tg. Neamt si Bicaz percum si a spatiilor de depozitare din mediul rural. Proiectele de inchidere vor trebui sa prevada desfasurarea lucrarilor cu reducerea la minim a riscului aparitiei unor poluari accidentale. Se vor asigura toate masurile pentru eliminarea riscurilor privind aparitia ulterioara a unor poluari

La amplasarea viitoarelor facilitati de depozitare temporara si finala a deseurilor se vor evita zonele cu potential ridicat de inundabilitatea si zonele in care nivelul apei freatice se gaseste la mica adancime;

Toate facilitatile de colectare a deseurilor vor fi prevazute cu platforme betonate care sa impiedice infiltrarea poluantilor in sol si implicit in apele subterane;

Toate facilitatile pentru depozitarea temporara a deseurilor vor fi prevazute cu sisteme de impermeabilizare in vederea evitarii infiltratiilor in apele subterane a apelor uzate (levigat);

Viitoarele depozite de deseuri vor fi prevazute cu instalatii de colectare si epurare a levigatului si a apelor pluviale din perimetrul depozitelor. Aceste facilitati vor trebui prevazute cu foraje de monitorizare a calitatii apelor subterane. Calitatea apelor de suprafata in care se va face evacuarea efluentului statiei de epurare va trebui monitorizata;

In cazul evacuarii in receptori naturali, limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie sa caracterizeze apele uzate la iesirea din statiile de epurare a depozitelor sunt cele prevazute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane la evacuarea in receptorii naturali;

Se vor lua masurile necesare de aparare impotriva inundatiilor si se vor respecta zonele cu interdictii de construire.

O2. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale sau sanatatea umana.

O3. Scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera prin limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate, renuntarea la arderea necontrolata a deseurilor, implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate (inclusiv implementarea sistemelor de colectare si stocare a biogazului produs in depozitele de deseuri).

Masuri propuse:

Limitarea cantitatilor de deseuri muncipale generate si depozitate;

Stoparea arderii necontrolate a deseurilor;

Implementarea colectarii selective si a depozitarii controlate, inclusiv implementarea sistemelor de colectare si stocare a biogazului produs in depozitele de deseuri;

Respectarea distantelor de securitate fata de asezarile umane;

Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri), cu potential redus de poluare, pentru asigurarea respectarii cerintelolor privind nivelul emisiilor si calitatea aerului ambiental, precum si asigurarea unor masuri tehnologice de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici rezultati (acolo unde este cazul);

Eficientizarea sistemului de transport al deseurilor;

Utilizarea echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic;

Reducerea emisiilor de praf in aerul atmosferic in diferite etape de gestionare a deseurilor;

Existenta zonelor verzi si a perdelelor de protectie, acolo unde este cazul, in jurul facilitatilor de tratare a deseurilor;

Asigurarea de masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomote si vibratii, astfel incat sa se respecte limitele prevazute de legislatia in vigoare.

O4. Diminuarea suprafetelor afectate de gestionarea necorspunzatoare a deseurilor prin reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, valorificarea materialelor reciclabile si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale care sa asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor la nivelul intregului judet..

Masuri propuse:

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate;

Valorificarea materialelor reciclabile (va conduce la reducerea cantitatilor de deseuri depozitate);

Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale care sa asigure colectarea, transportul, reciclarea, sortarea, tratarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor;

Inchiderea si ecologizarea spatiilor actuale de depozitare neconforma si monitorizarea post-inchidere;

Interzicerea depozitarii direct pe sol a deseurilor in toate etapele de gestionare (colectare, transport, tratare si depozitare).

O5. Imbunatatirea/conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor si reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale.

Masuri propuse:

Reabilitarea ecologica a zonelor de depozitare neconforme/ilegale;

Evitarea depozitarii necontrolate sau amplasarea unor facilitati de colectare si depozitare temporara a deseurilor in interiorul sau in vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor naturale;

Respectarea regimului de construire si a distantelor minime de protectie fata de ecosistemele forestiere si ariile protejate (reteaua Natura 2000).

O6. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea conforma a deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor de infiltratii, stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in spatii neamenajate).

Masuri propuse:

Respectarea legislatiei si a normelor in vigoare privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor;

Colectarea conforma a deseurilor;

Respectarea distantelor de siguranta privind facilitatile de gestionare a deseurilor;

Controlul emisiilor atmosferice aferente sistemului de gestionare a deseurilor;

Colectarea si epurarea apelor de infiltratii;

Stoparea depozitarii necontrolate/ilegale a deseurilor in spatii neamenajate;

Implementarea si, acolo unde este cazul, extinderea serviciilor de colectare selectiva a deseurilor;

Delimitarea zonelor de protectie sanitara pentru sursele de apa si statiile de epurare;

Realizarea de perdele vegetale de protectie intre facilitatile de depozitare a deseurilor si zonele populate.

O7. Asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

Masuri propuse:

Stabilirea unui serviciu de salubrizare care sa asigure colectarea si transportul deseurilor in mod corespunzator;

Revitalizarea zonelor degradate;

Stoparea practicilor de depozitare necontrolata a deseurilor in spatii neamenajate;

Imbunatatirea facilitatilor existente pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor si organizarea eficienta a acestora. Adoptarea acestei masuri va contribi la stoparea degradarii peisajului din judet;

Interzicerea amplasarii oricaror facilitati de gestionare a deseurilor in ariile protejate.

O8. Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor si imbunatatirea traficului rutier prin modernizarea sistemului actual de transport si colectare a deseurilor, dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente si optimizarea traseelor de colectare.

Masuri propuse:

Modernizarea sistemului actual de transport si colectare a deseurilor;

Dotarea cu mijloace de salubrizare adecvate si eficiente;

Optimizarea traseelor de colectare;

Reducerea disconfortului asociat transportului si colectarii deseurilor.

O9. Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare adecvate si stoparea depozitarii necontrolate.

Masuri propuse:

Cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

Stoparea depozitarii necontrolate.

O10. Conservarea / utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare separata a deseurilor si cresterea gradului de valorificare a deseurilor.

Masuri propuse:

Prevenirea generarii deseurilor;

Cresterea gradului de colectare separata a deseurilor in vederea valorificarii energetice si materiale;

Promovarea utilizarii namolului provenit de la statiile de epurare in agricultura, cu respectarea legislatie in vigoare;

Adoptarea de masuri pentru incurajarea reutilizarii;

Cresterea gradului de colectara separata a fractiei biodegradabile din deseurile menajere in vederea compostarii;

Crearea si asigurarea capacitatilor necesare pentru reciclarea deseurilor precum si dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile prime secundare la nivel judetului.

O11. Imbunatatirea comportamentului fata de mediul inconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

Masuri propuse:

Educarea si constientizarea publicului (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la importanta gestionarii adecvate a deseurilor;

Cresterea gradului de implicare/participare a publicului in programele initiate de autoritatile responsabile cu gestionarea deseurilor.

Nota: Implementarea cu succes a programelor ce privesc reciclarea si colectarea selectiva presupune un grad ridicat de constientizare a populatiei cu privire la problematica gestionarii deseurilor.

Proiectele ce vizeaza sectorul de gestionare a deseurilor trebuie sa realizeze evaluarea impactului asupra mediului (EIM), acordand atentie deosebita siturilor Natura 2000 si fragmentarii habitatelor;

Identificarea si utilizarea criteriilor de mediu in prioritizarea proiectelor ce vizeaza sectorul de gestionare a deseurilor

Sprijin prioritar trebuie acordat investitiilor care:

o      Promoveaza cele mai bune tehnici/tehnologii disponibile, in vederea reducerii poluarii (BAT-uri),

o      Promoveaza minimizarea consumului de energie, cresterea eficientei energetice si a cererii de energie si promoveaza conservarea si reutilizarea resurselor naturale.

Principiul prevenirii stabileste o ierarhie in activitatile de gestionare a deseurilor, ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generarii deseurilor, minimizarea cantitatilor depozitate, tratarea in vederea valorificarii si in vederea eliminarii in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei.

9.   Variantele alese

9.1.    Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

Identificarea si analiza alternativelor tehnice propuse in PJGD Neamt a fost realizata tinand cont de urmatoarele aspecte:

Obiectivele propuse si tintele legislative;

Optiunile tehnice disponibile si agreate la nivel national, regional si local

Particularitatile de natura socio-economica si naturala ale judetului Neamt.

In PJGD Neamt au fost evaluate mai multe alternative pentru proiectarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale si anume:

     Alternative privind pre-colectarea:

o      Pre-colectare individuala pentru doua fractii (reciclabile si reziduuri);

o      Pre-colectare individuala pentru patru fractii (hartie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri);

o      Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru doua fractii (reciclabile si reziduuri);

o      Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru patru fractii (hartie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri).

     Alternative privind colectarea si transportul:

o      Utilizarea autogunoierelor de mici capacitati pentru spatii inguste;

o      Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate.

     Alternative privind sortarea:

o      Infintarea de statii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deseurilor;

o      Statii de sortare de capacitate mare aferente doar viitoarelor depozite.

     Alternative privind gestionarea deseurilor biodegradabile:

o      Compostare individuala in mediul rural;

o      Platforme comune pentru compostare;

o      Statii de compostare de capacitati medii;

o      O statie de compostare de mare capacitate;

o      Statie de tratare mecano-biologica.

     Alternative privind depozitarea deseurilor:

Alternativa 1:

q      un depozit conform la Garcina - zona de deservire fiind partea de SV a judetului, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit va deservi intre 2012 si 2017 partea de SV a judetului, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, iar dupa anul 2017 (cand cea de-a doua celula a depozitului de la Piatra Neamt va fi utilizata in totalitate) va deservi intreaga parte de SV a judetului. In acel moment depozitul de la Piatra Neamt va fi inchis;

q      un depozit conform la Roman - Cordun - zona de deservire fiind partea de NE a judetului, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012;

q      doua statii de transfer in Tasca si Tg. Neamt, pentru a transfera deseurile din fiecare parte a judetului la depozitul de deseuri.

Alternativa 2:

q      un depozit conform la Garcina - zona de deservire fiind intreg judetul, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit va deservi intre 2012 si 2017 intregul judet, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, iar dupa anul 2017 (cand cea de-a doua celula a depozitului de la Piatra Neamt va fi utilizata in totalitate) va deservi intregul judet, inclusiv municipiul Piatra Neamt;

q      trei statii de transfer in Tasca, Tg. Neamt si Roman pentru a transfera deseurile la depozitul de la Garcina.

Alternativa 3:

q      un depozit conform la Roman - zona de deservire fiind intregul judet, care va fi dat in folosinta la inceputul anului 2012. Acest depozit va deservi intre 2012 si 2017 intregul judet, cu exceptia municipiului Piatra Neamt, iar dupa anul 2017 (cand cea de-a doua celula a depozitului de la Piatra Neamt va fi utilizata in totalitate) va deservi intregul judet, inclusiv municipiul Piatra Neamt;

q      trei statii de transfer in Piatra Neamt, Tasca si Tg. Neamt pentru a transfera deseurile la depozitul de la Roman.

9.2.    Descrierea modului in care s-a efectuat evaluarea

Procesul de selectare a alternativelor s-a facut prin analiza multicriteriala urmata de dezbaterea rezultatelor in cadrul grupului de lucru. Analiza multicriteriala a tinut cont de:

Atingerea tintelor asumate;

Cerintele legislative;

Aplicabilitate;

Costuri;

Confortul/siguranta cetatenilor;

Implicarea cetatenilor.

Punctajul apreciat pentru fiecare criteriu mai sus mentionat a fost cuprins in intervalul de valori (-4;4).

Rezultatele evaluarii multicriteriale au dus la selectarea cu prioritate a urmatoarelor alternative:

Precolectarea selectiva a deseurilor menajere prin aport individual pe patru fractii. Extinderea gradului de colectare separata treptat de la 41.2% in anul 2009 pentru deseurile de hartie pana la 63 % in anul 2013. Pentru deseurile de sticla, plastic si metal extinderea colectarii de la aproximativ 20% in anul 2009 la 73% in anul 2013

Colectarea si transportul deseurilor menajere cu autogunoiere de mare capacitate;

Compostarea individuala a fractiei biodegradabile (in mediul rural) pana in anul 2010 si incepand cu anul 2013 realizarea de statii de compostare suplimentare fata de cea de la Piatra Neamt;

Prevederea unor instalatii de sortare in cadrul statiilor de transfer propuse;

Realizarea unei depozit judetean fie la Piatra Neamt - Garcina fie la Roman - Cordun.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor are o abordare de ansamblu a sistemului de gestionare a deseurilor, gradul de detaliu din punct de vedere tehnic fiind destul de redus. Astfel, alternativele tehnice recomandate a fi implementate la nivelul intregului judet urmeaza a fi analizate ulterior la nivel de studii de fezabilitate luand in considerare toate particularitatile judetului.

De asemena alegerea unei alternative tehnice tine cont si de tintele legislative care trebuie indeplinite la diferite intervale de timp. Astfel atingera tintelor asumate presupune luarea in considerare a cel putin doua aspecte in selectarea alternativelor. De exemplu pentru reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile de la depozitare alegerea alternativelor tehnice difera pentru anul 2010 fata de anul 2013 cand cerintele legislative devin mai riguroase si trebuie adoptate masuri suplimentare.

10.        Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt

Prezentul capitol propune un program de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului. Titularul PJGD Neamt, respectiv CJ Neamt, impreuna cu APM Neamt, este cel care raspunde de crearea cadrului necesar pentru monitorizare. Conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, raportul de mediu trebuie sa descrie masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt.

Monitorizarea implementarii PJGD Neamt are in vedere identificarea inca de la inceput, intr-o faza initiala, a efectelor semnificative asupra mediului, precum si a efectelor adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. Un efect advers neprevazut poate fi un efect care nu a fost luat deloc in considerare pe durata evaluarii de mediu sau anumite predictii si ipoteze ce s-au dovedit a fi incorecte. Experienta ne arata ca, in majoritatea cazurilor, procesul de monitorizare confirma existenta efectelor adverse identificate in raportul de mediu, efecte adverse care se manifesta insa cu o intensitate sporita.

Monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt se bazeaza pe informatiile privind starea mediului prezentate in capitolul 2, caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ - capitolul 3, problemele de mediu existente - capitolul 4, obiectivele de protectie a mediului - capitolul 5, potentialele efecte semnificative asupra mediului - capitolul 6, precum si pe informatiile prezentate in PJGD Neamt. Monitorizarea se refera la toate tipurile de efecte semnificative asupra mediului, respectiv efecte pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute.

In urma analizei PJGD Neamt si a consultarilor grupului de lucru SEA s-a determinat ca cele mai probabil afectate componente ale mediului vor fi: apele subterane si de suprafata, aerul, solul si subsolul, biodiversitatea, flora si fauna, sanatatea umana, peisajul, patrimoniul cultural, transportul, turismul, resursele naturale si populatia. In acest sens monitorizarea este dirijata in special spre aceste componente.

Efectele probabile ale implementarii PJGD Neamt au fost identificate si descrise in capitolul 6 al raportului de mediu, iar monitorizarea se axeaza asupra acestora. Trebuie mentionat de asemenea ca este dificil de stabilit o relatie de tip cauza-efect la nivelul PJGD, avand in vedere domeniul mai larg de cuprindere al PJGD comparativ cu un proiect izolat.

In general exista doua tipuri de instrumente de monitorizare: studii calitative/cantitative de specialitate (instrumente adecvate pentru situatii complexe si atunci cand nu exista suficiente informatii pe baza carora sa se stabileasca indicatori) si indicatori. In cazul PJGD Neamt s-a optat pentru efectuarea unuei monitorizari bazata pe indicatori dar nu este exclus ca, la data revizuirii PJGD sau oricand va fi considerat necesar, sa se apeleze si la studii calitative/cantitative de specialitate.

In cadrul grupului de lucru SEA a fost mai intai evaluat sistemul de monitorizare propus in PJGD Neamt. Grupul de lucru SEA a recomandat integrarea monitorizarii indicatorilor de mediu relevanti in programul de monitorizare a PJGD. Nu s-au  propus masuri de monitorizare suplimentara. In mod ideal, monitorizarea se va adresa atat rezultatelor PJGD cat si efectelor asupra mediului ale implementarii PJGD.

Trebuie remarcat ca in cadrul PJGD Neamt sunt stabilite masuri de monitorizare a implementarii PJGD Neamt, pe cand in Raportul de Mediu se stabilesc indicatorii si mecanismele de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului.

Pe baza obiectivelor de mediu relevante, identificate in cadrul grupului de lucru SEA, si a obiectivelor PJGD Neamt au fost definiti indicatorii si criteriile de evaluare a impactului asupra mediului. Indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati se refera la tinte existente care permit evaluarea impactului si stabilirea de repere pentru monitorizare.

Membrii grupului de lucru SEA au stabilit ca scopul monitorizarii este de a:

Verifica daca PJGD Neamt este implementat cu succes;

Verifica daca prognozele si ipotezele, pe baza carora este elaborat raportul de mediu si PJGD, sunt corecte si daca este necesara ajustarea sau actualizarea acestora;

Verifica daca, pe parcursul implementarii PJGD, au aparut efecte adverse/neprevazute asupra mediului;

Initia din timp masurile de remediere necesare in cazul identificarii de efecte adverse/neprevazute asupra mediului, generate de implementarea PJGD.

Indicatorii de mediu relevanti, selectati in cadrul grupului de lucru SEA pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt, sunt prezentati in tabelul 10-1.

Tabel 10‑1. Propunere privind indicatorii de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Neamt asupra mediului

Responsabilitatea evaluarii indicatorilor urmariti si a intocmirii raportului anual de monitorizare revine Grupului de monitorizare, ce va fi format (conform PJGD Neamt) din reprezentanti ai Consiliului Judetean Neamt, Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bacau, Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt si ai Garzii Nationale de Mediu - Comisariatul Judetean Neamt.

Raportul de monitorizare se va intocmi anual, in primul trimestru al anului. Primul raport de monitorizare va fi realizat in anul 2009. Pentru fiecare indicator vor fi specificate atat valoarea cat si tendinta.

In stabilirea sistemului de monitorizare s-au avut in vedere urmatoarele principii, reguli si ipoteze:

Efectele asupra mediului generate prin implementarea PJGD Neamt trebuie sa fie monitorizate si inregistrate;

Programul de monitorizare propus in raportul de mediu se axeaza pe componente de mediu si sanatate publica si pe domeniile care ar putea fi influentate de implementarea PJGD;

Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului a fost dezvoltat pe baza programului general de monitorizare a implementarii PJGD Neamt.

Multe din datele privind calitatea mediului in zona geografica analizata nu pot fi generate sau colectate de catre titularul PJGD Neamt, respectiv CJ Neamt, fiind necesara utilizarea unor date furnizate de institutiile cu competente in acest domeniu (MMDD, ANPM, ARPM Bacau, APM Neamt, Garda Nationala de Mediu, Institutul National de Statistica, Administratia Nationala 'Apele Romane', alte autoritati, ONG);

O parte din informatiile necesare trebuie sa fie oferite de catre viitorii investitori sau operatori de servicii prin intermediul evaluarilor de impact si/sau a programelor de monitorizare. Titularul planului trebuie sa solicite si sa centralizeze aceste informatii acolo unde este cazul.

In vederea simplificarii procesului de monitorizare, sistemul si mecanismele de monitorizare a mediului au fost integrate in sistemul general de monitorizare a implementarii PJGD. Trebuie precizat ca, in prezentul raport de mediu sunt prezentate numai mecanismele de monitorizare a efectelor asupra mediului dar nu si cele de monitorizare a implementarii PJGD;

Pentru a nu introduce costuri suplimentare aferente monitorizarii s-a optat pentru pastrarea mecanismelor de monitorizare existente. Pe baza cunostiintelor existente la momentul elaborarii raportului de mediu, echipa SEA a considerat ca mecanismele de monitorizare a mediului inconjurator sunt adecvate pentru monitorizarea mediului.

Recomandari:

Daca pe parcursul implementarii PJGD Neamt sunt identificate efecte adverse semnificative, trebuie intreprinse actiuni de remediere sau atenuare corespunzatoare.

Sistemul de monitorizare propus in prezentul raport de mediu va sta la baza monitorizarii efectelor semnificative asupra mediului ale implementarii PJGD Neamt.

Informatiile referitoare la starea mediului, disponibile la data elaborarii prezentului document si relevante pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PJGD Neamt, sunt prezentate in raportul de mediu. In eventualitatea schimbarilor semnificative ale starii mediului in zona analizata - Judetul Neamt, se recomanda revizuirea programului de monitorizare si, dupa caz, initierea de studii/analize in vederea completarii lipsurilor de cunostinte;

Avizul de mediu va cuprinde masuri de monitorizare a efectelor asupra mediului (cele prevazute in raportul de mediu si altele in plus, daca este cazul) precum masuri de atenuare a acestora;

Datele obtinute din monitorizare vor fi utilizate la intocmirea raportului de monitorizare a PJGD Neamt. In acest sens, poate fi necesara si colectarea unor date suplimentare care nu sunt colectate in mod obisnuit si care, la momentul elaborarii raportului de mediu, nu au fost identificate ca fiind necesare sau relevante;

Corelarea monitorizarii PJGD Neamt cu monitorizarea proiectelor individuale, adica sintetizarea rezultatelor monitorizarii de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele globale ale PJGD asupra obiectivelor de mediu relevante;

Publicarea periodica a rezultatelor monitorizarii;

Includerea ONG-urilor de mediu in procesul de monitorizare.

11.        Rezumat nontehnic

Scopul PJGD Neamt este sa promoveze cooperarea intre autoritatile locale si judetene pentru a crea si dezvolta un sistem integrat de management al deseurilor, care sa inlocuiasca actualul sistem, ineficient atat din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului. Se urmareste, ca in acest mod, sa fie identificate o serie de solutii durabile, adaptate particularitatilor locale, care sa asigure indeplinirea tintelor nationale si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Capitolul 22 Mediu.

La nivel judetean, principalul instrument de planificare strategica a gestiunii deseurilor este reprezentat de PJGD Neamt.

Planul doreste sa ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor si a programelor in domeniu si reprezinta un instrument pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea Uniunii Europene.

Evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie, care ii ajuta sa pregateasca si sa adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra mediului si se intaresc aspectele pozitive. Scopul Directivei SEA este de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor planuri si programe vor fi identificate si evaluate in timpul elaborarii si inaintea adoptarii lor.

HG 1076/2004 publicat in MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe transpune Directiva SEA in legislatia nationala si stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe

Prezentul raport de mediu s-a realizat in conformitate cu prevederile HG 1076/2004. Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueaze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PJGD Neamt. Obiectivele raportului de mediu au fost definite in concordanta cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international. In etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atat legislatia nationala in domeniu cat si alte documente strategice.

In cadrul capitolului 4 au fost identificate principalele probleme de mediu existente la nivelul judetului Neamt si datorate actualului sistem de gestioare a deseurilor muncipale.

Dupa cum s-a aratat in capitolul 6, implementarea PJGD Neamt nu va genera efecte semnificative negative asupra mediului.

In vederea preveniri, reducerii si compensarii oricarui efect advers asupra mediului a implementarii PJGD Neamt s-a propus un set de masuri, defalcate pe urmatoarele aspecte de mediu: poluarea apelor subterane si de suprafata; poluarea aerului si schimbari climatice; poluarea solului si subsolului; biodiversitatea, flora si fauna; sanatatea umana; peisaj si patrimoniu cultural; transport durabil; turism durabil; conservarea si utilizarea eficienta a resurselor naturale; cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu generate de gestionarea deseurilor.

Pentru proiectarea sistemului de gestionare a deseurilor au fost propuse mai multe alternative tehnice si evaluate pe baza unei analize multicriteriale. In urma acestei evaluari au fost identificate alternativele tehnice si trasate directiile generale pentru proiectele ulterioare ce urmeaza a se implementa la nivelul judetului si care in urma studiilor de fezabilitate vor descrie in amanunt detaliile tehnice.

Monitorizarea implementarii PJGD Neamt are in vedere identificarea inca de la inceput, intr-o faza initiala, a efectelor semnificative asupra mediului, precum si a efectelor adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. In cazul PJGD Neamt s-a optat pentru efectuarea unei monitorizari bazata pe indicatori, prezentati in capitolul 10.

Principalele dificultati intampinate pe parcursul evaluarii SEA si a elaborarii raportului de mediu se datoreaza urmatoarelor aspecte: initierea cu intarziere a procedurii SEA in comparatie cu procesul de elaborare a PJGD Neamt; lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului de mediu; lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu; timpul extrem de scurt alocat elaborarii raportului de mediu.

Evaluarea si analizarea obiectivelor si masurilor propuse nu a dus la indentificarea unor zone posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJDG Neamt. Trebuie mentionat insa ca investitiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea si implementarea masurilor propuse prin plan si care presupun activitati cu impact potential asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIM).

In baza analizelor efectuate apreciem ca implementarea PJGD Neamt va avea un efect pozitiv asupra mediului si sanatatii umane, va stimula economia si turismul si va contribui la promovarea dezvoltarii durabile in cadrul judetului Neamt.

Procesul Verbal si Lista Participantilor vor fi atasate prezentului Raport de Mediu dupa organizarea dezbaterii publice!

Proces Verbal

Incheiat astazi, xx.xx.2008 la sedinta de

Dezbatere publica a Planului Judetean pentru Gestionarea Deseurilor

Judetul Neamt

X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x.

Tabel cu participantii la dezbaterea publica a PJGD Neamt din xx.xx.2008