RISCUL APELOR REZIDUALE DE LA STATIA DE EPURARE DIN COMUNA CRISTESTI JUDETUL MURES

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

SPECIALIZAREA:INGINERIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

EXTENSIA:BISTRITA

RISCUL APELOR REZIDUALE DE LA STATIA DE

EPURARE DIN COMUNA CRISTESTI JUDETUL MURES

CUPRINS :

CAP.I GENERALITATI

1.1.INTRODUCERE

1.2.NORME TEHNICE DE POLUARE A APELOR UZATE

CAP.II. : MONITORIZAREA CALITATII APELOR UZATE DIN LOCALITATEA CRISTESTI

2.1.OBIECTIVE GENERALE

2.2.OBIECTIVE PRINCIPALE

2.3.AMPLASAMENT

CAP.III. : MANAGEMENTUL STATIEI DE EPURARE

3.1.EPURAREA APELOR UZATE

3.2.CALITATEA APELOR UZATE

CAP. IV.: REZULTATELE OBTINUTE

4.1.VARIATIA INDICATORILOR DE CALITATE A APELOR UZATE

CONCLUZI

CAP I: GENERALITATI

1.1.INTRODUCERE

Epurarea apelor uzate constituie ansamblul proceselor fizice, chimice si bacteriologice prin care se reduce incarcarea in substante poluante organice sau anorganice si in bacterii in scopul protectiei mediului inconjurator(aer, sol, emisar etc).Ea are ca rezultat obtinerea unor ape curate, in diferite grade de purificare in functie de tehnologiile si echipamentele folosite si un amestec de corpuri si substante care sunt denumite generic namoluri.

Statia de epurare reprezinta ansamblul de constructii si instalatii, in care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care le modifica in asa mod calitatea, incat sa indeplineasca conditiile prescrise de primire in emisar si de indepartare a substantelor retinute din aceste ape.

In prezent statiile de epurare pot fi clasificate in doua mari categorii:

Orasenesti

Industriale

Statiile de epurare orasenesti primesc spre epurare ape uzate menajere,industriale, meteoritice de drenaj si de suprafata in proportii variabile.

Procesele de epurare se clasifica in functie de principalele fenomene pe care se bazeaza in 3 categorii:

Procedeul de epurare fizica denumite in lucrarile mai vechi si mecanice

Procedeul de epurare biologica

Procedeul de epurare chimica

Tehnologii de epurare mecanica, bazate pe procese de epurare mecanica,au ca scop:

-retinerea corpurilor si suspensiilor mari, operatie realizata in instalatii ca gratare;

- flotarea (separarea) grasimilor si uleiurilor, realizata in separatoare de grasimi si in decantoare, cu dispozitive de retinere de a grasimilor si uleiurilor;

-sedimentatrea sau decantarea pentru separarea materiilor solide in suspensie din apa uzata, prin instalatii de deznisipare, decantare,fose septice si decantoare cu etaj;

-prelucrarea namolurilor, dupa cum se arata la procedeele de epurare mecano-biologice;

Tehnologii de epurare mecano-chimica se bazeaza, in special, pe actiunea substantelor chimice asupra apelor uzate si au ca scop:

-epurarea mecanica, asa cum a fost descrisa anterior;

-coagularea suspensiilor din apa,realizata in camerele de preparare si dozare a reactivilor de amestec si de reactie;

-dezinfectarea apelor uzate, realizata in statiile de clorinare si bazinelor de contact.

Tehnologii de epurare mecano-biologica, care se bazeaza pe actiunea comuna a proceselor mecanice si biologice, avand ca scop:

-epurarea mecanica asa cum s-a aratat mai inainte;

-epurarea naturala a apelor uzate si a namolurilor, realizata pe campuri de irigare si filtrare, iazuri biologice, pentru apele uzate,si in bazine deschise,de fermentare naturala a namolurilor, pentru namoluri.

-epurarea artificiala a namolurilor,realizata in filtre biologice, bazine cu namol active, aerofiltre, filtre biologice scufundate si turn etc. pentru apele uzate, iar pentru namoluri,in fose septice, concentratoare sau ingrosatoarede namol, platforme pwntru uscarea namolului, filter vacuum si presa, incineratoare.

1.2.Normele tehnice de poluare a apelor uzate

Legislatia privind limita incarcarilor cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, este sintetizata in doua acte normative: - NTPA 001/2005, pentru descarcari in apele de suprafata; - NTPA 002/2005, pentru descarcari in canalizarile orasenesti.

Valorile admisibile se stabilesc in conformitate cu prevederile prezentului normativ si se inscriu in:

avizele de gospodarire a apelor ce se emit pentru:

obiective noi;

obiective existente ce isi imbunatatesc procesele tehnologice de productie sau de epurare a apelor uzate;

obiective existente la care se prevad extinderi de capacitati de productie sau ale capacitatilor de epurare a apelor uzate;

alte obiective existente care prin lucrari de investitie isi modifica valoarea parametrilor de capat;

autorizatiile de gospodarire a apelor emise:

utilizatorii noi, atunci cand in avizul de gospodarire a apelor au fost prevazute conditii similare cu cele din prezentul normative;

utilizatorii de apa existenti, numai dupa ce au realizatsi au pus in functiune capacitati corespunzatoare de epurare a apelor uzate, prevazute prin programe de etapizare, conform prevederilor art. 107 din Legea apelor nr. 107/1996.

Pentru substantele pentru care nu sunt prevazute limite maxime admisibile in standardele sau in normativele in vigoare, acestea se stabilesc pe baza de studii elaborate de institute specializate, abilitate conform legii, la comanda utilizatorului de apa. Studiile vor cuprinde, de asemenea, metodele de analiza calitativa si cantitativa a substantelor respective, precum si tehnologiile de epurare adecvate. Limitele maxime admisibile vor fi aprobate de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor si protectiei mediului.

Pentru substantele poluante, altele decat cele prevazute in tabelul nr. 1, limitele maxime admisibile se stabilesc prin avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor, in functie de caracteristicile receptorului natural, de capacitatea sa de autoepurare, de caracteristicile celorlalte ape uzate evacuate in acelasi receptor, de cerintele utilizatorilor de apa si de necesitatea protectiei mediului.

In cazul apelor uzate ce contin substante poluante peste valorile limita stabilite prin prezentul normativ, este obligatorie epurarea acestora sau luarea de masuri tehnologice adecvate, pana la atingerea valorilor admise.

In situatii exceptionale autoritatea publica centrala din domeniul apelor si protectiei mediului poate face derogari de la prezentul normativ.

Metodele de analiza utilizate pentru determinarea calitativa si cantitativa a substantelor poluante cuprinse in tabelul nr. 1 sunt cele prevazute de standardele in vigoare.

Punctul de prevalare a probelor de ape uzate, in vederea controlului conformarii cu prevederile prezentului normativ, este punctul de descarcare finala a apelor uzate in receptor.

Frecventa de monitorizare si, respectiv, numarul minim de probe de prelevat la intervale regulate de timp se stabilesc prin autorizatia de gospodarire a apelor, in functie de marimea statiei de epurare si de impactul calitativ al descarcarii asupra receptorului natural. Fata de limitele impuse de Normativele de mai sus, Organele Teritoriale pot impune, de la caz la caz, restrictii suplimentare privind limitele admise.
Tabelul urmator sintetizeaza limitele admise de cele doua acte normative la principalii inicatori de poluare:

Consumul chimic de oxigen este dat in ipoteza unui raport CBO5/CCOCr egal sau mai mare de 0,4. Desigur, exista si alti indicatori de calitate impusi dar care, in practica domeniului nostru, se intalnesc mult mai rar sau deloc.

CAP II: MONITORIZAREA APELOR UZATE DIN LOCALITATEA CRISTESTI

2.1.Obiectivul general

Obiectivul general al epurarii apelor uzate este de a trata apele reziduale colectate pe raza municipiului, la parametri stipulati in actele de reglementare, in vederea restituirii lor in raul Mures si protejand prin aceasta calitatea apei Muresului.

Obiectivul este asigurat de statia de epurare, cu ajutorul laboratorului de analize ape uzate.

2.2.Obiective principale

Exploatarea instalatiilor din dotare in flux continuu pentru asigurarea parametrilor apei epurate la nivelul stabilit in actele de reglementare

Tratarea transportul si depozitarea finala a deseurilor rezultate in procesul tehnologic

Controlul parametrilor procesului tehnologic prin analize de laborator

Intretinerea cladirilor si instalatiilor

Statia de epurare are un regim de functionare continuu si este asigurat de patru formatii de exploatare, conduse de patru sefi de tura.

2.3. AMPLASAMENT

Statia de epurare se afla in aval de municipiul Tg. Mures, pe malul stang al raului Mures, in comuna Cristesti. Acest amplasament este ocupat de statia de epurare din anul 1968, cand s-au pus in functiune prima linie de epurare mecanica. Prin reteaua de canalizare a municipiului in statia de epurare intra atat apele reziduale fecaloid menajere cat si apele reziduale industriale provenite de la agentii economici racordati la canalizarea municipiului. Datorita sistemului de canalizare unitar, din partea veche a orasului intra in statia de epurare si apele pluviale.

Pentru epurarea apelor reziduale rezultate in urma prelucrarii sfeclei de zahar, exista in incinta statiei de epurare o linie tehnilogica mecano-biologica separata.

CAP III: MANAGEMENTUL STATIEI DE EPURARE

3.1. CALITAEA APELOR UZATE

Reteaua de canalizare a municipiului Tg. Mures colecteaza ape uzate urbane, avand urmatoarea componenta in conditii pluviometrice normale :

ape uzate fecaloid-menajere (cca. 57% din debit)

ape uzate industriale (cca. 23% din debit)

ape meteorice (cca. 15% din debit)

ape de infiltratie

Apele uzate industriale sunt admise in reteaua de canalizare numai in conditiile respectarii normativului privind conditiile de evacuare a apelor uzate in reteaua de canalizare a localitatilor NTPA 002/2002. Acest normativ contine valorile maxime admisibile ale diferitilor indicatori ai apelor reziduale, avand ca scop protejarea retelelor de canalizare si a instalatiilor aferente acestora. Tabelul de mai jos contine valorile comparative ale principalilor indicatori stipulati in NTPA 002/2002 si cele masurate in punctul de iesire din sistemul de canalizare, respectiv la intrarea in statia de epurare de la Cristesti.

Asa cum se observa si din datele tabelului de mai sus, apele reziduale efluente ale sistemului de canalizare sunt diluate, majoritatea parametrilor fiind mult sub limitele admise de normativ. Aceasta incarcare redusa poate fi explicata prin urmatoarele:

cantitatea de ape pluviale colectate prin sistemul de canalizare unitar este mare si dilueaza apele reziduale,retelele de canalizare sunt neetanse, aceasta ducand la aparitia unor mari cantitati de ape freatice infiltrate in sistem,activitatea redusa a industriei locale, implicand o cantitate redusa de ape uzate industriale deversate in sistem.

3.2. EPURAREA APELOR UZATE

Tehnologia de epurare utilizata este, cu epurarea apelor in doua trepte fara indepartarea fosforului si azotului. Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele 3 linii principale:

Linia apei

treapta mecanica

retinerea grosierelor

desnisipare

separare de grasimi

decantare primara

treapta biologica

aerare

decantare secundara

Linia namolului

ingrosare namol

fermentare anaeroba

deshidratare namol

depozitare namol

valorificarea gazelor de fermentare

Linia mecano-biologica pentru epurarea apelor reziduale provenite de la fabrica de zahar insa aceste capacitati au fost scoase din functiune in anul 2000 datorita opririi activitatii de productie la fabrica de zahar.

Capacitatea proiectata a Statiei de epurare pe linia oraseneasca este:

Din calcul rezulta o capacitate proiectata de 518.200 p.e. (populatie echivalenta), conform Directivei 91/271/EEC a Consiliului Europei

Fata de capacitatea proiectata, Statia de epurare epureaza actualmente un debit zilnic maxim de cca 972 l/s, la o incarcare organica medie (CBO₅ ) de 123,2 mg/l (date medii pentru anul 2001). Din calcul rezulta o populatie echivalenta de cca 172.440 p.e.

Linia apei

.Treapta mecanica

Apa reziduala colectata prin sistemul de canalizare intra in statia de epurare prin doua colectoare principale, care se unesc intr-un camin de distributie. Din acest camin apa este dirijata spre cele doua linii paralele mecanice. Fiecare dintre linii este echipata cu aceleasi utilaje.

.Retinerea grosierelor

Se face prin:

gratare rare cu spatiu intre bare de 40 mm, cu curatire manuala

gratare dese cu spatiu intre bare de 25 mm, cu curatire mecanica

Deseurile retinute sunt evacuate manual si se depoziteaza in containerele aflate in vecinatatea utilajelor, de unde sunt transportate la groapa de gunoi a orasului

.Desnisipatoare

Desnisipatoarele au constructie longitudinala si sunt echipate cu pompe aer-lift pentru evacuarea nisipului depus la fundul canalelor. Suspensia de nisip se introduce in jgheaburile de langa canalele de desnisipare. Nisipul este evacuat manual este depozitat periodic la groapa de gunoi a orasului.

.Separatoarele de grasimi

Separarea grasimilor se face in separatoare de grasimi longitudinale, fara insuflare de aer, grasimile ridicandu-se la suprafata apei prin flotare naturala,. Grasimile colectate la suprafata apei se evacueza partial manual si partial cu autovidanjeza si se trimit la fermentare.

.Decantoarele primare

Decantoarele primare sunt de tip radial, au un diametru de 30m, doua pe fiecare linie. Au rolul de a separa suspensiile, rezultand apa decantata si namol primar.

Podul raclor este echipat cu o lamela semiscufundata la oglinda apei, pentru colectarea grasimilor ridicate la suprafata apei. Grasimile sunt indepartate cuautovidanjeza si se trimit la fermentare

Apa decantata este colectata din cele 4 decantoare primare prin canale deschise si este dirijata spre treapta de epurare biologica prin pompare intermediara. Namolul primar rezultat este dirijat la fermentare tot prin pompare.

.Pomparea apei decantate

Diferenta de nivel dintre treapta mecanica si biologica implica o pompare intermediara, in rest apa circuland gravitational prin utilaje.

Statia de pompare a apei decantate este echipata cu 5 transportoare hidraulice de productie romaneasca, prin care apa este introdusa, prin intermediul unui distribuitor, in bazinul de aerare.

Transportoarele hidraulice au diametrul de 1600 mm, capacitatea de 520 l/s si o inaltime de ridicare de 4 m. Pompele melcate si motoreductorul sunt instalate pe un plan inclinat de 30^o.

Treapta de epurare biologica

.Bazinul de aerare

Bazinul de aerare cu namol activ este format din 48 compartimente, fiecare echipat cu cate un aerator mecanic cu turatie fixa si imersie reglabila. Volumul bazinului este de 29.000 m³ iar adancimea utila este de 4,25 m.

Alimentarea apei in bazin este fractionata, iar namolul activ se introduce in primele compartimente al bazinului.

Tehnologia aplicata descompune poluantii organici si azotul amoniacal, insa nu elimina fosforul si nu rezolva denitrificarea apelor reziduale.

.Decantoarele secundare

Decantoarele secundare sunt de tip radial, au un diametru de 45 m si sunt 4 la numar. Namolul biologic recoltat este recirculat partial in bazinul de aerare, cantitatea in exces fiind trimisa la fermentare.

Apa epurata este deversata in emisar prin intermediul unor canale deschise.

.Pomparea apelor de proces

Pomparea apelor drenate de la platformele de uscare a namolului si a filtratul instalatiei de deshidratare se face cu o statie de pompare subterana (SP7, pompe Sarlin), in cheson, formata din doua camere. In camera uscata sunt instalate 3 pompe cu ax orizontal (Q= 100 mc/h, H= 10 m), cu functionare automata in functie de nivelul apei din camera umeda, care este refulata in distribuitoarele de la decantoarele primare.

Efluentul statiei este folosit partial la spalarea instalatilor de deshidratare mecanica a namolului si este pompat cu stata de pompare subterana (SP5).

Linia namolului

Namolurile rezultate in procesul tehnologic sunt stabilizate prin fermentare in doua trepte, in urma fermentarii obtinandu-se biogaz.

.Concentrarea namolului biologic

Daca namolul primar se introduce la fermentare, fara o ingrosare prealabila, namolul biologic in exces se ingroasa in doua trepte:

in concentratoare gravitionale radiale pana la cca 2-3% subtanta uscata

in concentrator mecanic, pana la cca 5-8% substanta uscata

.Metantancuri treapta I

Amestecul celor doua namoluri (primar si biologic ingrosat) se introduce in cele 2 fermentatoare, a cate 4000 m³, prin pompare si se supune fermentarii in la 35^oC, cu amestecarea masei de namol. Gazele de fermentare se capteaza.

.Metantancuri treapta II

Treapta a II de fermentare are loc in doua metantancuri de 1.500 mc, neincalzite, fara amestecarea masei de namol. In metantancuri are loc o separare de faze, iar supernatantul rezultat se reintroduce in procesul tehnologic, in aval de separatoarele de grasimi.

.Gazometre

Biogazul captat se stocheaza in doua gazometre avand un volum de 1.000 mc fiecare. Gazometrele sunt de constructie circulara din beton, cu clopot metalic pe ghidaje elicoidale si garda hidraulica. Greutatea clopotului asigura in sistemul de circulatie al biogazului o presiune de 0.222 bari.

.Deshidratarea namolului

Deshidratarea namolurilor fermentata se face:

in instalatii de deshidratare mecanice cu conditionarea chimica a namolului cu polielectrolit, tip HUBER Rotamat, cu o capacitate totala instalata de 27 m³/h,

pe platforme de deshidratare deschise, suprafata totala 20.000 m².

Filtratul instalatiei de deshidratare se reintroduce in procesul tehnologic, in aval de separatoarele de grasimi.

Umiditatea namolurilor rezultate in urma procesului de deshidratare este de 80-85%.

.Depozitarea namolului

Depozitarea namolurilor rezultate in urma procesului de deshidratare se face in batalurile din incinta Statiei de epurare. O parte din namoluri au fost utilizate pentru acoperirea gropii de gunoi a municipiului Tg-Mures, situata la intrarea in comuna Cristesti.

Este in curs de autorizare folosirea namolului deshidratat pentru umplerea unei gropi din extravilanul comunei Cristesti si reconstructia ecologica a zonei respective.

.Valorificarea gazelor de fermentare

Gazele de fermentare sunt valorificate in doua locuri:

intr-o instalatie de cogenerare echipata cu motor tip CATERPILAR, in vederea producerii energiei electrice si termice. Capacitatea unitatii de cogenerare este de 437 KW electric si 732 kW termic in cazane de apa calda pentru producere de energie termica.

Energia electrica si termica produsa este utilizata in procesul tehnologic din statia de epurare si pentru incalzirea cladirilor administrative si prepararea apei calde menajere.

.Pomparea namolurilor rezultate in proces

In fluxul tehnologic de epurare exista doua tipuri de namoluri vehiculate prin pompare:

Namolul biologic este pompat prin doua statii de pompare echipate cu transportoare hidraulice. Statia de pompare (SPNB1) este echipata cu 3 transportoare hidraulice de productie romaneasca cu diametru de 1.600 mm, debitul fiecarui transportor este de 300 l/s si unghiul de instalare este de 38^o. Statia de pompare (SPNB2), racordata in paralel cu SNPB1, este echipata cu 4 transportoare hidraulice (J. EGLI - Elvetia).

Namolul primar este pompat la fermentare prin doua statii de pompare, de constructie subterana in cheson, echipate cu pompe submersibile. Prima statie (SP2) este echipata cu 2 pompe submersibile. A doua statie (SP4) este echipata cu 4 pompe submersibele SARLIN si functioneaza automat in functie de nivelul namolului din chesonul pompei.

Pentru pomparea namolului biologic recirculat catre schimbatoarele de caldura pentru incalzire, se utilizeaza o statie de pompare (SPNR) automatizata, echipata cu 4 pompe cu ax orizontal SARLIN.

Linia mecano-biologica pentru epurarea apelor reziduale provenite de la fabrica de zahar

Acesata linie este destinata epurarii apelor reziduale provenite de la fabrica de zahar, in campania de prelucrare a sfeclei de zahar. Linia a avut o functionare sezoniera de cca. 60 zile pe an, dar a fost oprita complet in anul 2000, datorita opririi productiei la fabrica de zahar. Modulul contine urmatoarele utilaje:

Debitmetru tip Parshall

Decantor primar radial

Bazin de omogenizare, echipat cu aeratoare pe flotor

Statie de pompare apa si recirculare namol biologic, echipate cu transportoare hidraulice

Bazin de aerare cu namol activ, echipat cu aeratoare cu imersie reglabila

Decantor secundar.

Capacitatea proiectata a liniei este :

De doi ani linia tehnologica este exploatata partial (pana dupa decantorul primar), fiind aplicata o alta tehnologie de epurare prin conditionarea chimica a apelor cu polielectrolit dupa bazinul de omogenizare, decantare primara si amestecarea apei decantate cu apele reziduale orasenesti epurate mecanic in treapta de epurare biologica oraseneasca.

.Conducerea proceselor tehnologice

Procesele tehnologice din Statia de epurare prezinta un grad mediu de automatizare si un grad scazut de monitorizare. Interventia umana este necesara pentru conducerea si urmarirea procesului in ansamblul sau. Elementele fluxului tehnologic complet automatizate sunt: statiile de pompare SP4, SP7, SP2, SNPB2, SNPR instalatiile mecanice de deshidratare a namolului, statia de postconcentrare in constructie si generatorul de energie electrica si termica.

Desi nu sunt incluse in bucle de automatizare, pe fluxul tehnologic exista instalata aparatura de proces (debitmetre pe namolul primar si namolul recirculat, debitmetre de biogaz pe metantancuri si centrala termica, traductoare de oxigen dizolvat in bazinul de aerare, contoare de energie electrica pentru marii consumatori). Datele de la traductoarele instalate pe fluxul tehnologic sunt colectate si prelucrate de un sistem SCADA.

Statia de epurare are un personal de exploatare de 45 de persoane din noiembrie anul 2004 31 de persoane, repartizat pe 4 ture, lucrand permanent in cate 2 schimburi zilnice de cate 12 ore.

In cadrul Statiei de epurare functioneaza un laborator avand un rol dublu:

furnizarea de informatii pentru conducerea tehnologiei (analize de flux tehnologic pe influent, apa decantata efluent, namoluri)

controlul calitatii apei epurate la iesirea din Statia de epurare si in retaua de canalizare (analize complexe).

Personalul laboratorului destinat analizelor de flux lucreaza in schimburi, personalul destinat analizelor complexe impreuna cu conducerea operationala a Statiei lucreaza in program normal.

.Calitatea efluentului

In urma procesului tehnologic de epurare rezulta doua "produse" principale:

apa epurata sau efluentul statiei de epurare care se reintroduce in raul Mures

deseurile epurarii.

Calitatea efluentului este reglementata pe de o parte prin normative (NTPA 001/2002), pe de alta parte prin autorizatia emisa de administratorii resurselor naturale de apa (Apele Romane si Agentia pentru Protectia Mediului).

Calitatea efluentului pentru perioada 1999-2004 este descrisa in tabelul de mai jos:

PARAMETRU	U.M.	VALOARE
		NTPA-001	Norma UE
Suspensii totale	mg/l
Reziduu fix	mg/l
CCO-Mn	mg/l
CBO5	mg/l
Amoniu	mgNH4/l
Azotiti	mgNO2/l
Azotati	mgNO3/l
Fosfor total	mg/l
Substante extractibile	mg/l									Calitatea efluentului statiei de epurare are depasiri la cativa parametri, insa aceasta se datoreaza limitarilor tehnologice existente, care provin din proiectarea sistemului, care a avut loc in anii 1980 (compusii cu azot si fosfor) si din performantele scazute a echipamentelor (separatoarele de grasimi). O alta modalitate de caracterizare a efluentului este pe baza rezultatelor de analize de laborator care sunt conforme cu standardele de efluent stipulate in actele de reglementare. Sub aceasta forma de exprimare calitatea efluentului este redata mai jos: Nr. crt. Denumirea analizei Procentul rezultatelor conforme (%) PH Suspensii totale Reziduu fix CBO5 Amoniu Azotiti Azotati Fosfor total Substante extractibile Chiar daca este limitata tehnologia de epurare descrisa mai sus organizatia noastra a continuat si continua eforturile pentru protectia mediului inconjurator, care este un element al viziunii, motiv pentru care organizatia se declara raspunzatoare pentru protectia mediului. Performantele obtinute in epurare de organizatie sunt confirmate si de catre inspectorii de la Agentia pentru Protectia Mediului si Apele Romane. Sunt foarte sugestive cantitatile de deseuri rezultate in urma epurarii apelor care in cazul randamentelor de epurare scazute ar fi introduse in emisar cu efecte ecologice dezastroase. CAP. IV :REZULTATELE OBTINUTE 4.1.VARIATIA INDICATORILOR DE CALITATE A APELOR UZATE In prezentul studiu s-a urmarit variatia principalilor indicatori de calitate a apelor uzate,la intrarea in statia de epurare respective iesirea din statie, pe o perioada de 2 luni (aprilie,mai). Date experimentale privind concentratia ionilor de hidrogen, materii totale in suspensie, reziduu fix si substante extractibile cu eter de petrol la intrarea si iesirea din statia de epurare in luna aprilie 2008. Date experimentale privind concentratia ionilor de hidrogen in luna aprilie 2008. data pH Ist-aprilie pH Est-aprilie pH Ist-mai pH Est-mai Date experimentale privind continutul de materii totale in suspensie in luna aprilie si mai 2008. data MTS IST-aprilie MTS EST-aprilie MTS IST-mai MTS EST-mai Date experimentale privind continutul de R fix in luna aprilie si mai 2008. data R fix-Ist aprilie Rfix- Est aprilie R fix- Ist mai R fix- Est mai 01 552 606 658 524 02 488 524 600 646 03 596 602 670 578 04 500 424 518 522 05 472 492 602 536 06 626 590 542 532 07 578 610 424 480 08 606 580 642 620 09 546 496 612 624 10 554 558 606 574 11 386 410 606 556 12 498 492 490 516 13 578 600 586 506 14 566 630 486 548 15 614 600 352 244 16 528 510 438 422 17 576 544 424 392 18 640 536 416 440 19 610 610 484 624 20 644 600 608 568 21 606 600 598 642 *Ist- intrarea in statie *Est- iesirea din statie Date experimentale privind evolutia consumului chimic de oxigen . data CCOCr- Ist aprilie 2008 CCOCr - Est aprilie 2008 CCOCr - Ist mai 2008 CCOCr - Ist mai 2008 Date experimentale privind evolutia consumului biochimic de oxigen. Data CBO5 - Ist aprilie CBO5 - Est    aprilie CBO5 - Ist    mai CBO5 - Est mai Date experimentale privind continutul de substante extractibile cu solventi. data SE - Ist- aprilie SE - Est- aprilie SE - Ist- mai SE - Est- mai Date experimentale privind concentratia ionilor de amoniu. data NH4 - Ist aprilie NH4    - Est aprilie NH4    - Ist mai NH4    - Est mai CONCLUZII Analizand calitatea efluentului statiei de epurare constatam unele depasiri la cativa parametri, insa aceasta se datoreaza limitarilor tehnologice existente, care provin din proiectarea sistemului, care a avut loc in anii 1980 (compusii cu azot si fosfor) si din performantele scazute precum si incarcarilor mari la influent datorita agentilor economioci din Targu Mures care evacueaza in sistemul de canalizare . Pentru a avea un efluent cu parametrii de calitate la nivelul cerintelor Uniunii Europene este nevoie de reabilitarea statiei de epurare Tirgu Mures . Reabilitarea statiei este in curs de realizare prin componenta B al masurii ISPA, Instrument for Structural Policies for Pre-accession' adica "Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare' - ISPA este un program de mediu destinat tarilor candidate la integrarea in structurile europene - Capitolul de negociere nr. 22,perioada de derulare a proiectului fiind 2001-2008. In cursul anului 2001, Aplicatia ISPA a fost aprobata de catre Ministerul Mediului si Ministerul Integrarii Europene si a fost supus aprobarii Comisiei Europene. Dupa misiunea de clarificare din august 2001 a Comisiei Europene din Bruxelles la Tirgu Mures aceasta Aplicatie a fost aprobata de catre CE cu anumite conditionalitati care au fost trecute in Memorandumul de Finantare. De asemenea in urma misiunii de clarificare din august 2001 a Comisiei Europene, Aquaserv a prioritizat obiectivele de investitii care sa fie realizate din Masura ISPA. Obiectivele si proiectele cuprinse in pachetul pregatit pentru Aplicatia ISPA si aprobate pentru a fi realizate in cadrul Masurii sunt: - Reabilitare Uzinei de apa - valoarea 11,2 mil. Euro - Reabilitarea Statiei de epurare - valoarea 8,5 mil. Euro - Extinderea retelei de canalizare si imbunatatiri ale managementului apelor pluviale - valoarea 5,7 mil. Euro. - Asistenta Tehnica pentru Managementul si Supervizarea Contractelor ISPA - valoarea 2,4 mil. Euro. Astfel a rezultat componenta si bugetul final de 27,9 milioane Euro al Masurii ISPA. Memorandumul de Finantare a Masurii ISPA Tirgu Mures intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei s-a semnat in 20 noiembrie 2001 la Bruxelles respectiv in 22 februarie 2002 la Bucuresti. Termenul de finalizare a Masurii ISPA in Tirgu Mures este 31 decembrie 2008. Politica de confidentialitate Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate Ecologie Ecologie Geologie Hidrologie Meteorologie