INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA MEDIULUI

INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA MEDIULUI

1.Cresterea demografica pe Terra si globalizarea activitatilor umane

Explozia demografica din zorii societatii moderne, care a reprezentat materia prima pentru teoria lui Malthus, a avut loc in tari dezvoltate, in state unde revolutia industriala era in plina dezvoltare. Iesirea din criza care se putea prefigura pe baza discrepantei sesizate de catre Malthus a avut loc pe doua cai. Mai intai, dezvoltarea industriala a declansat un proces de ridicare a bunastarii, care a putut face fata evolutiei rapide a populatiei. O evolutie care pe buna dreptate nastea ingrijorare. De pilda, populatia Europei a evoluat de la aproximativ 50 de milioane, cat avea in 1600, la aproape 1 miliard la mijlocul secolului 20. La 1600 ea reprezenta o zecime din populatia lumii, la 1950 ajunsese sa reprezinte aproape o treime.O a doua modalitate au constituit-o emigrarile masive ale europenilor in teritoriile de peste mari, in SUA, Canada, in alte tari si continente slab populate.

Deci, timp de aproape doua secole Europa- zona cea mai dezvoltata a lumii in acest interval- a fost taramul pe care a avut loc explozia demografica; ea a reprezentat continentul de unde au plecat valuri de emigranti. Incepand cu mijlocul acestui secol, ceva cu totul nou intervine in evolutia demografica a planetei. Populatia din tarile dezvoltate se stabilizeaza sau consemneaza evolutii foarte lente. Cresterea demografica accentuata are loc in tarile slab dezvoltate, in teritorii in care mijloacele de subzistenta sunt precare.Autorul american Paul Kennedy considera ca daca luam in calcul intervalul 1990-2025 se poate spune ca in jur de 95% din sporul populatiei se va produce in tarile in curs de dezvoltare.

Cresterea cea mai mare, de fapt, epicentrul exploziei demografice actuale este continentul african. In 1985 Africa si Europa aveau o populatie aproximativ egala. In 2025 populatia Africii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a Europei, iar in 2050 de trei ori mai mare. Pana in 2025, o serie de state africane vor atinge niveluri ale populatiei absolut dramatice, daca avem in vedere ca mijloacele de subzistenta nu vor creste in mod corespunzator.

Cresteri masive vor avea loc si pe continentul asiatic. Aici rata de crestere nu este asa de ridicata (ca pe continentul african), dar, pornindu-se de la un volum al populatiei deja foarte mare, cresterile, mai ales in cifra absoluta, sunt considerabile. In 2050 se prevede o rasturnare a "ierarhiei la varf". India va trece pe primul loc cu o populatie de 1,528 miliarde, depasind China cu aproape 100 de milioane.

Schimbarile absolut spectaculoase in domeniul demografic sunt expresiv redate si de "noua ierarhie" a statelor cu cea mai mare populatie din lume.

Primele 10 tari cele mai populate ale lumii (1997)

Dupa cum se observa, 5 din primele 10 tari cele mai populate ale lumii se afla in Asia; in acelasi timp, numai doua tari dezvoltate figureaza in acest tabel (SUA si Japonia).

Aproximativ 90mil de persoane se adauga anual populatiei globului,care deja depaseste mlrd.Acestea echivaleaza cu adaugarea anuala a unei populatii egale cu cea a Marii Britanii,Belgiei si Olandei la populatia lumii.Cresterea rapida a populatiei frineaza progresul economic,partial din cauza costurilor ridicate ale serviciilor necesare unui numar mare de copii care nu aduc contributie economiei.Ca urmare,in tarile in curs de dezvoltare cresterea standardelor de viata este foarte redusa

Este foarte cunoscut faptul ca, prin natura sa, fenomenul globalizarii afecteaza intr-o masura mai mare sau mai redusa directiile de dezvoltare a activitatii oricarei organizatii.

Globalizarea este vazuta ca un proces continuu, caracterizat prin urmatoarele particularitati: dezvoltarea investitiilor straine, amplificarea activitatilor de export si dezvoltarea unor aliante strategice la nivel international, in vederea extinderii activitatilor companiilor pe noi piete. Globalizarea nu inseamna eliminarea specificului local al fiecarei companii si a diferentelor regionale ori impunerea de catre statele dezvoltate a propriilor modele de succes ci, dimpotriva, globalizarea presupune integrarea diferentelor intr-un model comun, aplicabil la nivel universal, al carui principal scop il reprezinta obtinerea succesului

Specialistii considera ca, dincolo de extinderea activitatii companiilor in afara granitelor nationale, succesul organizatiilor in contextul global este asigurat de utilizarea eficienta a capitalului uman. Aceasta inseamna ca investitiile in capitalul uman, in scopul asigurarii, mentinerii, dezvoltarii si motivarii resurselor umane, reprezinta principala premisa pe care companiile trebuie sa o valorifice, in vederea asigurarii avantajului concurential. In conditiile amplificarii procesului de globalizare, resursele umane trebuie abordate ca investitii.
Globalizarea elimina granitele nationale, iar oamenii sunt principalul factor care asigura organizatiilor adaptabilitatea si flexibilitatea necesare obtinerii succesului.

2 .TRASATURILE SISTEMULUI TERESTRU

2.1 ATMOSFERA

2.1.1 STRUCTURA,EVOLUTIE DINAMICA

Compozitia atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de cand exista, de la o atmosfera primitiva la cea actuala, trecand prin mai multe faze intermediare, in decursul carora atmosfera si-a schimbat nu numai compozitia chimica, dar si alte caracteristici precum ar fi densitate grosime, transparenta, si altele. Atmosfera este numita in vorbirea curenta aer.

Procesele de formare a atmosferei sunt legate de compozitia sa chimica, care la randul sau a influentat procesele climatice In urma cu 4,56 miliarde de ani, cand a avut loc formarea globului pamantesc, hidrogenul (H2) si heliul (He) erau deja prezente. Ulterior, datorita densitatii scazute a acestor doua gaze, ele nu vor mai putea fi atrase de planeta, disipandu-se progresiv in spatiul cosmic.

Datorita procesului de racire lenta a Terrei, respectiv a activitatii vulcanice, au fost aduse la suprafata diverse gaze, care rezultasera din reactiile chimice ale straturilor interne ale globului. Prin aceste procese a luat nastere o atmosfera cu o compozitie de circa 80 % vapori de apa (H2O), 10 % de bioxid de carbon (CO2) si 5 pana la 7 % hidrogen sulfurat Aceasta combinatie de gaze poate fi si astazi intalnita in emanatiile si eruptiile vulcanice.

Lipsa precipitatiilor din acea perioada de formare este explicabila ca in ciuda prezentei apei, inclusiv in stare de vaporii de apa, suprafata fierbinte a Pamantului nu permitea condensarea acestora.

Provenienta apei pe pamant este, de fapt, o tema controversata. Prin scaderea temperaturii atmosferei sub punctul de fierbere al apei, aerul saturat, adesea supra-saturat cu vapori de apa, determina condensarea apei sub forma unor ploi de scurta durata. In aceasta perioada, s-au format, foarte probabil, marile si oceanele .Radiatia ultravioleta intensa a determinat o descompunere fotochimica a moleculelor de apa, metan si amonac prin acest proces acumulandu-se bioxid de carbon si azot. Gazele mai usoare, precum hidrogenul si heliul au urcat in straturile superioare ale atmosferei, ulterior disipandu-se in spatiul cosmic pe cand gazele mai grele, aidoma bioxidului de carbon, s-au dizolvat in mare parte in apa oceanelor. Azotul inert din punct de vedere chimic, in conditiile existente atunci, a ramas neschimbat in atmosfera, fiind inca inainte cu circa 3,4 miliarde de ani partea componenta cea mai importanta a atmosferei.

Oxigenul O2 care joaca un rol esential in evolutia si existenta vietii pe pamant, a aparut sub forma libera, gazoasa, acum circa 3,5 miliarde de ani, fiind eliberat datorita activitatii de fotosintaza a bacteriilor care descompusesera produsele ce contineau grupe cianhidrice.

Oxigenul format s-a dizolvat in mare parte in apa oceanelor oxidand metalele feroase. In urma cu circa 350 milioane de ani, o parte din oxigen a format prin ionizare in straturile superioare a atmosferei ozonul, combinatie alotropica a oxigenului, ce protejeaza pamantul de razele ultraviolete. Se considera ca, incepand cu acea perioada si pana astazi, compozitia aerului atmosferic ramane relativ stabila.Atmosfera terestra are o masa de ca. 4,9 · 1018 kg si este alcatuita in functie de temperatura din mai multe straturi:

Troposfera intre 0 km deasupra muntilor inalti si 7 km in zona polara si 17 km la tropice, partea superioara a fiecarui strat se termina cu o zona de pauza.

Stratosfera intre 7 - 17 pana la 50 km

Mezosfera intre 50 si 80 km

Termosfera intre 80 si 640 km

Exosfera intre 500 si 1000 km pana la ca. 100.000 km cu o trecere la spatiul intraplanetar

2.1.2.MASELE DE AER SI CIRCULATIA ATMOSFERICA GLOBALA

Rotatia planetei , diferentele nesemnificative dintre distanta de la Pamant la Soare, vara si iarna, si modificari in inclinatia soarelui pe tot parcursul anului poate justifica mici variatii climatice sau de succesiune a anotimpurilor.

Pero en la Tierra se da un bandeado climático importante, en el cual interviene, en buena medida, la atmósfera. Dar, pe Pamant exista o legare semnificativa climatica in care functioneaza, in mare parte, atmosfera. La Tierra presenta una serie de bandas climáticas bien diferenciadas: una banda polar, rodeando cada polo; dos templadas, en contacto con las anteriores; dos tropicales, en torno a los trópicos; y una banda ecuatorial que, como una franja, envuelve el ecuador terrestre. Pamantul are o serie de benzi climatice distincte: o banda polara care inconjoara fiecare pol, doua temperate , doua tropicale in jurul tropicelor, precum si o banda ecuatoriala, Las diferencias climáticas entre las bandas son muy importantes. Diferentele climatice dintre benzi sunt foarte importante. Esto se justifica por la existencia de unas células de circulación atmosférica a escala planetaria, que hacen que en determinadas latitudes predominen las borrascas y se produzcan notables precipitaciones a lo largo de todo al año y que, en cambio, en otras zonas los anticiclones sean casi permanentes, y se produzca el efecto contrario: la sequía. Acest lucru este justificat de existenta de celule de circulatie atmosferica la scara planetara ceea ce face ca la anumite latitudini sa apara ploi torentiale semnificative pe parcursul intregului an si, in schimb, in alta parte in anticicloni sunt aproape permanenti, si au produs efectul opus adica seceta . Las zonas en las que las precipitaciones son abundantes se encuentran, por ejemplo, en torno al ecuador, y son aquellas regiones en las que se instalan las selvas más frondosas del globo (allí la abundante precipitación se une a una temperatura agradable todo el año).Zonele cu precipitatii abundente sunt, de exemplu in jurul Ecuatorului si sunt regiuni in care se instaleaza cele mai multe paduri luxuriante ale globului . Por el contrario, las zonas con sequía prácticamente continua son aquellas en las que se instalan desiertos, como el del Sahara. In schimb in zonele cu seceta aproape continua se instaleaza deserturile de exemplu Sahara .Estas zonas ocupan una franja en torno a cada uno de los trópicos. Aceste zone ocupa o banda in jurul fiecarui tropic .

Soarele incalzeste intreg Pamantul, dar distributia de energie termica in intreaga suprafata a Pamantului nu este omogena: regiunile ecuatoriale si tropicale primesc mult mai multa energie solara decat latitudinile de mijloc si regiunile polare.

Radiatia primita de la tropice este mai mare decat ele pot livra, in timp ce regiunile polare emit radiatii mai mari decat cele pe care le primesc .Daca nu ar exista nici un transfer de caldura intre tropice si regiunile polare, caldura la tropice ar creste mai mult si mai mult, iar polii ar fi din ce in ce mai reci. Acest dezechilibru de caldura latitudinala este originea circulatiei atmosferei si oceanelor: energiea termica este redistribuita de la zonele mai calde la zonele mai reci prin circulatia aerului (60%) si curenti oceanici (40 )

O modalitate de a realiza transferul de caldura de la Ecuador la poli este o singura celula de circulatie, care se ridica de la tropice la poli si coboara de la poli si de la Ecuador la suprafata. Acesta este modelul de circulatie a unei celule, in primul rand propus de Hadley

Dupa cum se roteste Pamantul, axa este inclinata si este mai mult teren in emisfera nordica decat in emisfera sudica, actualul model Gobal este mult mai complicat in loc de un model de o celula, miscarea globala are un model de 3 celule atit pentru emisfera nordica cat si pentru cea sudica Aceste trei celule sunt celule tropicale (de asemenea cunoscute ca Hadley Cell), celula latitudine medie si de celule polare.

2.2Hidrosfera

2.2.1.Apa stocata in ghetari

Apa de pe planeta noastra formeaza un veritabil invelis al Terrei, pe care il numim hidrosfera, si care e in stransa relatie si interpatrunderi cu alte 'invelisuri': cel gazos, pe care il numim atmosfera, cel solid, al rocii de la suprafata continentelor sau fundul oceanelor, pe care il numim litosfera, sau cel viu - biosfera. Hidrosfera e formata din trei mari compartimente: Apa din atmosfera (numita apa meteorica), apa de la suprafata pamantului (numita apa de suprafata) si apa de sub suprafata acestuia (numita apa subterana)

Apele de suprafata cuprind marile si oceanele, lacurile si baltile (toate fiind ape statatoare) si apele de siroire si raurile (cu diversele lor denumiri in functie de dimensiune - parau, rau, fluviu), care sunt ape curgatoare. O categorie distincta de ape de suprafata sunt cele in stare solida. Mari suprafete de pe pamant sunt acoperite sezonier sau permanent de zapada sau gheata. Gheata acopera temporar suprafata multor rauri si lacuri si mari in zone de coasta, dar si in mod permanent suprafete din muntii inalti (ghetari alpini) sau din zone polare, formand ghetari continentali (de exemplu calota de gheata antarctica sau groenlandiana) sau banchize la suprafata marilor polare (banchiza arctica, cele din jurul continentului antarctic) din care se desprind aisberguri ce se topesc lent si uneori sunt duse in deriva de curentii marini pana in zone calde.

Zapada care nu se topeste se acumuleaza in straturi tot mai groase, care insa incep sa se taseze sub propria lor greutate. Tasarea produce o anumita caldura, parte din cristale se topesc, dar apa scursa spre baza stratului reingheata. Asa se naste mai intai o gheata foarte grauntoasa, numita neve, si apoi ghetarul.

Ghetarii se formeaza in regiunile polare (Antartida si Artica) si pe virfurile muntilor inalti, depresiuni intramontane, in conditiile cind cantitatea de zapada cazuta depaseste topirea si evaluarea ei.

Dupa conditiile de formare deosebim: ghetari continentali (de calota) - ocupa suprafete extrem extinse si au o grosime care uneori depaseste 3 000 m. Ei acopera mari arii terestre, indiferent de relief: intregul continent Antarctida si insulele din Oceanul Artic (Groenlanda, Islanda, Novaia Zemlea s.a.) si ocupa 98,5 din toata aria hinosferei. In jurul Antarctidei, gheata de pe continent se prelungeste mult in apele Oceanului Planetar, formind o platosa relativ unitara, inalta pina la 90 m, numita banchiza, de la care se rup mari blocuri de gheata numite aisberguri, care, datorita curentilor de apa oceanici, plutesc in largurile oceanului
Gheata este plastica si de aceea se misca prin alunecare, mutindu-se pe fiecare tip de panta. Deplasarea e lenta, intre 5-150 m pe an, asa ca o portiune de gheata ca sa ajunga de la zona de formare pina la linia de topire are nevoie de un timp.. indelungat, de la circa 100 ani pina la peste 1000 ani Se calcula que más de una décima parte de la superficie de la Tierra está permanentemente cubierta de hielo. El hielo y los glaciares cubren un total de 15.000.000 km².El hielo es el depósito de agua potable más grande del mundo, ya que la mayor parte del agua dulce se halla en este estado. Se calcula que un 75% del agua dulce de la Tierra se halla almacenada en el hielo o en los glaciares.. indelungat, de la circa 100 ani pina la peste 1000 ani

2.2.2. Diferentieri regionale ale resurselor de apa regenerabile

Planificarea de utilizare a resurselor de apa este o problema care devine din ce in ce in ce mai importanta, avand in vedere ca apa este o parte importanta a planetei, o resursa rara. Unii oameni de stiinta chiar vorbesc de posibile viitoare razboaie pentru acces la apa Prin urmare, este pe deplin justificat orice efort de a utiliza mai bine resursele de apa in cazul in care reutilizarea este posibila.

Pentru a analiza problema de prioritati pentru utilizarea apei, ia in considerare cele trei moduri de utilizare a apei:

Pentru a analiza problema de prioritati pentru utilizarea apei, se iau in considerare cele trei moduri de utilizare a

In primul rand: Apa este 'consumata', ca sa zicem asa, 'dispare', in cazul de irigare in cazul in care, in functie de eficienta acest lucru, o parte importanta a retragerii apa pentru irigatii este evapotranspirata de plante, transformarea acestei sub forma in atmosfera, iar unele sunt stocate in plante. O parte, de obicei mai mica, se intoarce la canalul de origine Un alt exemplu de acest tip de utilizare este atunci cand apa este luata pentru consum uman, in acest caz va reveni in forma de ape uzate in procent de aproximativ 20%.

In al doilea rind apa este utilizata fara a-i modifica cantitatea disponibila ,cazul tipic este folosirea ca navigare interioara ,trebuie sa fie acolo dar nu este consumata si nici contaminata sau contaminata putin .In acest caz poate fi returnata intro sectiune a raului sau poate reveni in albia unui rau vecin ,avand in vedere bazinul initial in cazul in care a existat un consum .

In al treilea rind apa este utilizata ca instrument de racire sau diluant .In acest caz cantitatea de apa este nemodificata ,dar altereaza calitatea .

Intorcandu-ne la prioritatile de folosire ,in general este admisa urmatoarea scala de prioritati in folosirea apelor ,care pot varia de la tara la tara

Revenind la prioritatile de utilizare, este general acceptat urmatoarea scara de prioritati, care poate varia de la o tara la tara

Consum uman ca apa potabil

2. De irigatii

Hidroenergetice in cazurile speciale atunci cand intra in competitie in utilizarea spatiului de stocare in mai multe rezervoare scop

4.Industriale si de exploatare;

5.Dilutia de poluanti

2.3.BIOSFERA

2.3.1 ECOSISTEME TERESTRE

Ecosistemele sunt unitati functionale si structurale resultate din integralitatea habitatelor si a biocenozelor.

Ecosistemul fiind o structura functionale,functionalitatea lui resulta din relatile dintree speciile care il compun, cum si din interactiunile acestiora cu factorii abiotici .

Scopul ecositemului este de a ntrena bioenergia solara si substantele nutritive in circuitul biologic ,pentru a fii transformate in substantele organice ce alcatuiesc indivizii populatiilor din biocenoza.

Asttfel ecosistemul este o unitate productiva de substante organica ce se materializeaza in organismele ce populeaza biotopul respectiv.

Exista multe tipuri de ecosisteme terestre ,care depind de mai multi factori de mediu si biologici,si anume :ploi ,temperatura ,altitudine si tipuri de sol .In functie de acesti factori ,putem enumera sase mari tipuri de ecosisteme terestre ,care se gasesc raspandite inegal pe tot globul:

Padurea tropicala umeda :prezinta o vegetatie cu arbori de mari inaltimi,solul este sarac in minerale ,precipitatiile sunt foarte dese . aicise intilnesc cele mai multe tipuri de animale si plante .mai multe ca in restul ecosistemelor impreuna.durata zilei si a noptii este egala ,la fel si temperatura anuala(aproximativ 24C)

Desertul prezinta foarte putine precipitatii . Continutul de vapori din apa este foarte redus ,si variatiile de temperatura foarte drastice: nopti extrem de reci si zile foarte calduroase .Plantele care se intilnesc in aceasta zona supravietuiesc datorita rezervelor de apa ,pe care o conserva , de exemplu cactusul .Animalele sunt adaptate si ele la schimburile de temperatura extrema ,un exemplu fiind reptilele si insectele .

Preeria este o zona de trecere de la padure la desert ,in general se gasesc spre interiorul continentului ,la latitudini inalte . Are anotimpuri calduroase si reci ,iar precipitatiile sunt de trei ori mai mari decat in desert .Pasunile sunt vegetatia caracteristica .

Savana reprezinta preeria tropicala ,prezinta paduri deschise si soluri cu pajisti .Ploile sunt de doua ori mai mici ca cele din padurea tropicala,au anotimpuri ploioase si secetoase .Vegetatia este alcatuita din putini arboli si pasuni .

Paduri cu frunze cazatoare si paduri de conifere .Se intilneste in zonele inalte ,unde se gasesc anotimpurile .Umiditatea este intre padurea tropicala si savana,iar vegetatia este formata din arboli cu frunze cazatoare .In padurile de conifere arbolii isi pastreaza vegetatia pe tot timpul anului.

Tundra .Are o clima extrem de rece iar solul este inghetat in mare parte din an .vara se dezgheata doar cativa centimetrii,precipitatiile fiind foarte reduse .Se intilnesc plante foarte mici ,muschi ,licheni.

2.3.2. Ecosistemele acvatice

Ecosistemele in forma lor de medii de viata in care se gasesc fiinte vii sau fara viata sunt modele diferite de dezvoltare a vietii pe Terra .Ecosistemele terestre sunt raspandite pe toata suprafata pamantului si sunt conditionate de clima .Ecosistemele acvatice depind de factori cum ar fi profunditatea sau proximitatea fata de tarm pentru pentru a se distinge intre ele.

Un ecosistem este o colectie de elemente vii si inerte care se relationeaza intrun mediu .In ecosistemele acvatice acest mediu este apa . Vietuitoarele care traiesc in apa nu au probleme pentru a se hidrata in timp ce vietuitoarele din mediile terestre dezvolta mecanisme pentru a se pastra hidratate . Principala problema in aceste medii umede este lipsa de oxigen dizolvat si conditiile pentru supravietuire.

Tipuri de ecosisteme acvatice:

Marile si oceanele

Adincimea apelor este o trasatura importanta fiindca de ea depinde lumina si temperatura si prin urmare tipul de organisme care se intilnesc in aceste ecosisteme .

Pe platoul continental ,la mai putin de 200 de m se gasesc in principal alge si crustacee.

Intre 200 si 4000 m se gasesc calamarii ,testoasele marine ,focile si balenele. In zona abisala ,peste 4000 m se gasesc stele de mare ,bureti si alte animale .Cu toate ca in aceasta zona se gaseste un ecosistem relativ mic ,contributia sa la biodiversitatea pamintului este semnificativa ,daca se iau in calcul varietatea de specii care se intilnesc si ca multe din vietuitoarele acestea sunt unice pe Terra.

Estuarele deltele si mlastinile

Sunt cele mai fertile ecosisteme acvatice ,aici se intilnesc cele mai multe tipuri de viata .Se caracterizeaza prin adaptarea lor la mareele inalte .In aceste ecosisteme ,multe specii de vietuitoare isi depun ouale ,sau constituie loc de odihna pentru pestii migratori.

Raurile si lacurile

Raurile si lacurile sunt ecosisteme acvatice ,aici se disting trei zone care se diferentiaza dupa conditiile pe care le ofera .Cursul inalt ,cu multi curenti ,apa este foarte rece ,si bine oxigenata,si abunda pestii :salmonii si trucha.In cutsul mediu se dezvolta organismele vegetale,deoarece curentii sunt mai slabi si le permite sa se fixeze .In cursul jos apa este mai noroioasa ,din cauza curentilor lenti ,asa lumina este mai redusa ,la fel si speciile de vietuitoare .

Lacurile ,in zona litorala prezinta vegetatie la mal ,iar zona de adincime este locuita de un numar mic de plante si animale .

Mlastinile si zonele umede

Sunt ecosisteme foarte fertile ,cu multe specii de plante si animale .Sunt de un interes deosebit pentru ca se umplu de apa si ajuta celelalte ecosisteme.Sezonier curentii de apa si incendiile elibereaza in apa multe substante nutritive .Cind inceteaza aceste fenomene ,substantele nutritive se acumuleaza pe fundul mlastinii ,iar vegetatia terestra invadeaza aceste zone ,pana cand mlastinile dispar .

Apele subterane si acviferele

Apele subterane constitue ecosisteme foarte utile pentru om ,fiind o sursa de apa pentru uz casnic sau agricultura ,dar trebuiesc sa fie epurate,din cauza microorganismelor

3Modificari sistemice si cumulative

3.1.Modificari sistemice

3.1.1.Schimbari globale ale climei.Efectul de sera si tendintele actuale de

Incalzire a climei

Efectul de sera este procesul prin care atmosfera capteaza o parte din energia solara, incalzind Pamantul si moderand clima. Expertii in domeniul climatic sunt de parere ca o crestere a nivelului "gazelor cu efect de sera", crestere provocata de activitatile umane, accentueaza in mod artificial efectul de sera, ducand la cresterea temperaturilor globale si deregland clima.

Gazele de sera includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil si defrisari, metanul, eliberat de pe plantatiile de orez si locurile de depozitare a gunoaielor, precum si produse rezultate din arderi si diferiti compusi chimici industriale (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid.

Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.

Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.

Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4°C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice.
Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole.
Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie.
Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2°C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.
Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivlul intregului glob.

3.1.2.Reducerea stratului de ozon

Reducerea stratului de ozonin in stratosfera este o problema actuala grava datorita ritmului accelerat si cresterii progresive din ultimile decade , cat si consecintele pentru clima planetei care ocazioneaza o deteriorare grava a sanatatii umane si echilibrul diferitelor ecosisteme.

Responsabilii pentru reducerea ozonului sunt clorofluorocarburile,utilizate in industria de agenti frigorifici ,aer conditionat ,solventi,materiale plastice , vop sele, parfumuri ,insecticide si spray uri pentru par .Sunt substante inerte ,prin urmare o data eliberate in atmosfera nu sunt distruse dar ramin acolo pana cand ajung in stratosfera prin difuzie .In contact cu razele ultraviolete se descompun si elibereaza un atom de clor.

Circuitul apei in natura (denumit uneori si ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulatie continua a apei in cadrulhidrosferei pamantului. Acest proces este pus in miscare de radiatia solara si de. In cursul parcurgerii acestui circuit, apa isi schimba starea de agregare fiind succesiv in stare solida, lichida sau gazoasa. Apa se misca dintr-un element component al circuitului in altul, de exemplu dintr-un rau intr-un ocean , prin diferite procese fizice, dintre care cele mai insemnate sunt evaporatia, transpiratia, infiltratia si scurgerea. Stiintele care se ocupa cu studiul miscarii apei in cadrul acestui circuit sunt hidrologia si meteorologia.

Prezentarea schematica a elementelor componente ale circuitului apei in natura.

3.1.3.Modificarile ciclului hidrologic si a resurselor de apa

Modificarea ciclului apei

Circuitul natural al apei este afectat de anumite procese geologice. El nu a fost identic cu cel din diferite ere geologice. Modificarile geologice ale circuitului apei se produc relativ lent.

Actiuni antropogene de diferite genuri, cum ar fi emisia de gaze in atmosfera, despaduririle, extragerile de apa din cursuri de apa sau strate subterane si altele pot insa influenta circuitul apei atat la scara locala cat si la scara planetara. Disciplina care se ocupa cu studiul influentei activitatilor umane asupra ciclului natural al apei si a masurilor necesare pentru a nu produce o desechilibrare a acestui ciclu se numeste gospodarirea apelor.

3.1.4.Cresterea nivelului Oceanului Planetar

Desi sunt multe studii care informeaza ca nivelul oceanelor va creste in viitor ,nu se poate masura exact citi centimetrii va creste ,nici cand .Unii cercetatori vorbesc de o crestere de mai multi metrii.Se vorbeste cel mai des de o crestere intre 18 si 59 de cm .

Fenomenul de incalzire a apelor oceanice este suficient pentru o crestere in volum a acestora, chiar fara sa se mai tina seama de topirea ghetarilor, al carei impact asupra cresterii nivelului oceanelor a fost estimat la 17 centimetri de catre expertii GIEC.

Echipe de specialisti a folosit datele oferite de coralii fosili si de esantioanele de gheata extrase din calotele glaciare, care au fost introduse in modelele de previziune pe computer, pentru a determina evolutia nivelului apelor oceanice in ultimii 22.000 de ani. Impactul avut asupra nivelului marilor si oceanelor de incalzirea climei, in secolul al XX-lea, se va mentine si in viitor, de-a lungul mai multor secole, si va reprezenta, totodata, o componenta importanta a modificarii climei .

3.2.Modificari cumulative.

3.2.1.Degradarea ecosistemelor si reducerea biodiversitatii.

Zilnic, activitatile noastre afecteaza clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, carbuni si gaze) pentru producerea energiei si transport. Aceste schimbari climatice au impact asupra vietii si pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul urmatorilor ani. Trebuie sa reducem semnificativ poluarea care are ca rezultat efectul de sera. Acest lucru are sens atat din punct de vedere al mediului, cat si economic. Datorita gazelor de sera pe care pe care le-am emis deja in atmosfera, suntem predispusi la o incalzire cu 1,2 sau 1,3°C a temperaturii in urmatoarele decenii, chiar daca am opri toate emisiile de gaze cu efect de sera imediat. Scopul politicii climaterice ar fi acela de a impiedica cresterea temperaturii medii globale cu mai mult de 2°C peste nivelul perioadei pre-industriale. La peste 2°C, impactul asupra ecosistemelor naturale si a sistemului climatic creste in mod dramatic. Avem o perioada de timp foarte scurta, nu mai mult de 2 decenii, in care putem sa schimbam sistemul energetic astfel incat sa se indeplineasca aceste scop.
Cresterea cu peste 2°C ameninta multe milioane de oameni cu riscul aparitiei foametei, malariei; milioane de oameni sunt amenintati de inundatii, furtuni puternice si lipsa apei potabile.
Ar duce la producerea unor valuri de caldura extrema; cele mai afectate sunt tarile sarace si cele in curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariana si Asia. Zonele afectate de seceta s-au dublat in ultimii 35 de ani ar provoca topirea ghetarilor si a calotei glaciare, ceea ce ar duce la cresterea pericolului inundatiilor in unele zone sau la lipsa apei atat de necesare vietii in alte zone .Aproximativ 30% din ghetarii Europei au disparut deja. In Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Marea Caraibelor multe insule ar putea disparea, iar in Europa sezonul de iarna ar deveni mai scurt si mai scump pentru practicantii de sporturi de iarna.Ar duce la cresterea nivelului apelor marilor, amenintand numeroase populatii de pe intreaga planeta si mai ales din zonele joase ale tarilor in curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, ca sa nu mai vorbim de "tarile de jos" (Belgia, Olanda, NV Germaniei) si SE Angliei. Ameninta marile ecosisteme, de la cele polare si antarctice, pana la cele tropicale.Ar duce la disparitia unor paduri si specii, ceea ce va afecta viata intregii planete (1 milion de specii ar putea disparea din cauza schimbarilor climatice), costurile economice resimtindu-se mai acut in tarile sarace sau in curs de dezvoltare.

3.2.2 Desertificarea si intensificarea furtunilor de praf

Desertificarea este procesul de degradare a terenurilor si are loc in zonele

terestre unde solul este afectat de eroziunea eoliana din cauza defrisarilor masive, unde caderile de ploaie sunt rare si climatul arid , precum si de actiunile umane . Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmata de pierderea capacitatii

solului de a sustine biodiversitatea si alte activitati umane.

Aspectele privind procesul de desertificare au fost aduse in discutie prin Conventia ONU privind Combaterea Desertificarii - UNCCD - lansata la Paris in 1994.

Taierea padurilor este o problema cu consecinte serioase asupra climei (si in acelasi timp grabeste procesul de desertificare), biodiversitatii,amenintand intreaga planenta. Despaduririle au loc din mai multe cauze, cea mai importanta fiind exploatarea excesiva a lemnului si extinderea suprafetelor agricole. La nivel mondial, o atentie deosebita se acorda procesului de impadurire a zonelor

cu soluri degradate, dar si starii actuale a padurilor (afectata din cauza ploilor acide, diminuarii fertilitatii solului si eroziunii avansate a acestuia), care au devenit probleme serioase,dezbatute tot mai mult in cadrul evenimentelor din domeniu.

Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare, insa activitatile umane sunt cauza principala cea mai frecventa. Supracultivarea epuizeaza solul.Despaduririle au efecte negative asupra vegetatiei care sustine solul fertil. Cele mai evidente efecte ale desertificarii sunt degradarea padurilor existente si a solurilor,aceasta conducand la scaderea productiei de alimente.

In final seceta si desertificarea au ca rezultat saracia deoarece aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit degradarea solului.Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar

procesul este foarte lent, dupa cum estimeaza specialistii,fiind nevoie de o perioada de aproxim ativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf - de tipul celor intilnite tot mai des in China ultimilor ani - reprezinta o problema tot mai mare, in masura in care ele afecteaza in mod direct sanatatea ecosistemelor.Nu mai putem ignora ca 10% pina la 20% dintre zonele uscate sint deja degradate. Suprafata totala afectata de desertificare este estimata intre 6 si 12 milioane de kilometri patrati. Efectele acestui fenomen se vad deja, iar unii cercetatori sustin ca daca activitatile umane care duc la

desertificare vor fi oprite, zonele afectate isi pot reveni.

Prin eroziune se intelege degradarea solului sau a rocilor, caracterizata prin desprinderea particulelor neconsolidate si indepartarea lor prin actiunea ploiisau a vantului. Eroziunea poate fi combatuta prin lucrari hidrotehnice, impaduriri etc.

Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafata uscatului prin actiunea vantului, apei sau ghetii sau ca urmare a actiunii unor organisme vii (bioeroziune).

Eroziunea este de mai multe feluri:

• eroziune eoliana - indepartarea progresiva a fragmentelor de sol si roci prin actiunea vantului.

• eroziune fluviala- distrugerea progresiva a materialului din albia si din malurile unui rau. Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.

• eroziune glaciara - indepartarea progresiva a rocilor de baza, a solului si a altor materiale de catre ghetari.

• eroziune marina - indepartarea treptata a materiilor din alcatuirea zonei litorale de catre mare.

• eroziune pluviala - eroziune areolara incipienta, rezultata prin izbirea solului, descoperit de vegetatie, de catre picaturile de ploaie.

• eroziune termica - topirea unor bucati de gheata incorporate in sedimentele de mal sau de albie, ce antreneaza particule de sol, creand denivelari, nise de mal etc.

Eroziunea unui camp cultivat cu grau

3.2.4 Poluarea mediului

Pentru a intelege poluarea si efectele ei nocive asupra planetei si sanatatii locuitorilor sai este foarte bine sa ne uitam inapoi, la accidentele care au cauzat dezastre ecologice, ce au dat peste cap ecosistemele zonelor unde s-au produs. Lista de mai jos cuprinde cele mai "memorabile" dezastre ecologice care au poluat mediul inconjurator.

Explozia reactorului nuclear de la Chernobyl

Cel mai mare dezastru ecologic nuclear (fara a socoti bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki) a avut loc in 1986, cand reactorul 4 al centralei nucleare de la Chernobyl, Ucraina, a explodat. Incidentul a fost tinut secret timp de doua zile, dupa care au inceput evacuarile a 135.000 de persoane pe o raza de 30 km in jurul reactorului. Nu se stie exact numarul de persoane afectate de norul radioactiv rezultat in urma exploziei, dar se speculeaza ca peste 8000 de persoane din echipa initiala de 800.000 de oameni care au lucrat la curatirea zonei au murit, ca apoi numarul sa creasca la la cifre neoficiale de peste 400.000 de victime. La acest numar se adauga si persoanele care au suferit afectiuni de pe urma contactului cu particulele radioactive.

Norul de gaz otravitor de la Bhopal

Cel mai mare dezastru industrial a avut loc in 1984 in Bhopal, India, unde la o fabrica de pesticide a avut loc o scurgere de gaz otravitor care a infestat o zona de aproximativ 30 mile patrate. 4000 de persoane au murit instantaneu si a imbolnavit alte 500.000. Incidentul a cauzat in anul urmator alte 15.000 de victime.

Deversari de petrol

Deversari pentru ca au fost mai multe evenimente nefericite secolul trecut printre care merita mentionate: Amoco Cadiz - 1978, Brittany, Franta, circa 230.000 de tone au ajuns in Canalul Manecii, Exxon Valdez, 1989, Alaska, o arie de 132.000 metri patrati a fost afectata de petrolul scurs din petrolierul Exxon Valdez (in mod ironic operatiunea de curatare a afectat mai mult mediu inconjurator decat deversarea propriu-zisa) si Razboiul din Golf, 1991, trupele irakiene au dat foc la 650 de sonde petroliere si au deversat petrol in largul marii.

4.Concluzii

Efectele dezastruoase ale incalzirii globale se vad deja si devin din ce in ce mai rele.

Incalzirea globala a cauzat incredibil de multe furtuni violente, cresteri ale temperaturilor si ale nivelului apelor, retrageri ale ghetarilor si schimbari ale cursurilor raurilor, Pragurile vor fi depasite, ducand la schimbari imense ale climatului si ale ecosistemelor.

Deciziile care se vor lua la conferinta ONU asupra schimbarilor climatic, in decembrie 2009, la Copenhaga, ii vor afecta pe toti locuitorii Planetei pentru multe generatii de acum incolo.

Daca schimbarile climatice nu vor fi controlate, prosperitatea, siguranta si mediul in care traim vor fi in pericol. In plus, lupta impotriva schimbarilor climatice aduce si oportunitati. Dezvoltarea unor noi surse de energie cu nivel redus de carbon va reduce dependenta de combustibilii fosili, va contribui la o economie stabila si va asigura furnizarea continua a energiei. Numai un acord international poate face fata provocarilor rezultate din schimbarile climatice. Acestea reprezinta o problema globala si necesita o rezolvare globala. In acelasi timp, eforturile si angajamentele tarilor in curs de dezvoltare trebuie sa reflecte situatia lor interna. Tarile sarace au nevoie de sprijinul celorlalte tari si trebuie sa se poata baza pe ajutorul lor. Problema necesita o actiune imediata pentru ca, pe masura ce timpul trece, consecintele sunt mai periculoase si costurile mai mari. Numai pentru a ajunge la momentul Copenhaga, a fost nevoie de doi ani de negocieri

BIBLIOGRAFIE:

Brown Lester-Probleme globale ale Omenirii Editura tehnica ,Bucuresti 2000

Roberts N.-Schimbari majore ale mediului Editura All Educational ,Bucuresti 2002

Jurnalul.ro

Meteo.ro

Elagotamientodelozono.com

Wikipedia.com

Ukinromania.foc.gov.uk/resurces/ro

STUDIU DE CAZ

SURPINDEREA UNUI FENOMEN HIDROLOGIC EXTREM

PLOAIE TORENTIALA

Localizarea fenomenului:

In data de 02.august 2009 in localitatea Husi judetul Vaslui in urma unei ploii torentiale care a afectat localitatea si imprejurimile ei ,strazile au fost inundate .

Retelele de canalizare nu au putut face fata debitului mare de averse cazut in perioada de timp scurt (circa 30 min).

A plouat torential si pe alocuri, cantitatea de apa a depasit 30 de litri pe metru patrat.

Linii telefonice fixe din localitate au fost afectate, au fost inundate beciuri, gardurile au fost rupte, iar gradinile distruse.

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului -Bucuresti

Departamentul Frecventa Redusa

Specializarea Ingineria Mediului

Referat practica

INFLUENTA SCHIMBURILOR CLIMATICE GLOBALE ASUPRA

MEDIULUI