BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATEA, STAREA PADURILOR - JUDETUL ARGES

Figura 1.

1 Biodiversitatea

1.1 Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica din Romania

1.1.1. Habitate naturale

In judetul Arges se regasesc bioregiunile alpina,continentala. Habitatele naturale din judet au o stare de conservare buna, dar sunt numeroase amenintari datorita dezvoltarii nedurabile in unele sectoare de activitate bazate pe resurse naturale, mai ales in urma retrocedarilor terenurilor, respectiv extinderii intravilanelor localitatilor in zonele montane .

Activitatea de protectia naturii a avut ca obiectiv principal realizarea propunerilor retelei ecologice Natura 2000, ce cuprinde ariile naturale de interes comunitar, conditie de integrare europeana.

I.Habitate de ape dulci

Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de

Chara sp.

Rauri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu

vegetatie erbacee

3. Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu

Myricaria germanica

Figura 1.1.1.

II.Habitate de pajisti si tufarisuri. Pajisti alpine

1.*Tufisuri cu Pinus mugo si Rhododendron

2.Formatiuni cu Juniperus communis si J.sibirica in zone sau pajisti calcaroase

3.Pajisti calcaroase alpine si subalpine

4. *Pajisti bogate in specii de Nardus

5. *Pajisti uscate, situri importante pentru orhidee

Pajisti umede cu ierburi inalte

7. Pajisti cu Molinia pe soluri turboase (Molinion coerulae)

8. Pajisti de altitudine joasa cu Alopecurus pratensis si Sangiusorba officinalis

9. Fanete montane

III.Habitate din turbarii si mlastini

*Turbarii active

Mlastini alcaline

Mlastini cu surse de apa bogata in saruri minerale

IV.Habitate de stancarii si pesteri

1.Grohotisuri calcaroase ale etajelor montane

2. Pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica

V.Habitate de padure

Paduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate in epifite

2. *Paduri mlastinoase caducifoliate

3. Paduri tip Luzulo-Fagetum

4.Paduri tip Asperulo-Fagetum

5. Paduri subalpine cu Acer

*Paduri aluviale cu Alnus glutinosa, A.incana si Fraxinus excelsior

7. Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane

8. Paduri alpine cu Larix decidua si/sau Pinus cembra

9. Paduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

* semnifica habitat prioritar

La nivelul judetului Arges se disting urmatoarele unitati zonale bioclimatice:

. etajul alpin si subalpin

. etajul montan de molidisuri

. etajul montan de amestecuri de fag cu rasinoase

. etajul montan - premontan de fagete

. etajul deluros gorunete, fagete si gorneto-fagete

. etajul deluros de cvercete, sleauri de deal si fagete de limita inferioara

. etajul deluros de cvercete cu stejar

. campia si campia forestiera

. stepa si silvostepa

Etajul alpin si subalpin contine urmatoarele tipuri de habitate:

. pasuni si tufarisuri alpine si subalpine

. turbarii montane

. subalpin podzolic cu humus brut si Vaccinium

. subalpin rendzinic

. subalpin turbos-scheletic

. subalpin de avalanse

. subalpin de stancarie si eroziune excesiva

Etajul montan de molidisuri contine urmatoarele tipuri de habitate:

. montan de molidisuri, brun acid si andosol edafic mare si mijlociu

. montan de molidisuri, brun acid si edafic mijlociu

. montan de molidisuri, brun acid si edafic mic cu Oxalis - Dentaria

. montan de molidisuri, brun podzolic-podzol brun edafic submijlociu-mijlociu, cu Hylocomium

. montan de molidisuri turbogleic si turbarie cu Sphagnum (Dambovita; Doamnei)

. montan presubalpin de molidisuri, brun podzolic cu Oxalis-Soldanella

. pajisti de Festuca rubra

. pajisti de Nardus stricta

Etajul montan de amestecuri contine urmatoarele tipuri de habitate:

. montan de amestecuri brun edafic mare mijlociu si mic

. montan de amestecuri, podzolic edafic submijlociu, cu muschi si alte acidofile

. montan de amestecuri, podzolic edafic mic, cu Vaccinium si alte acidofile

. montan de amestecuri puternic vantuit

. montan de amestecuri rendzinic edafic mijlociu si mare cu Asperula-Dentaria

Etajul montan-premontan de fagete contine urmatoarele tipuri de habitate:

. montan-premontan de fagete, podzolit si podzolic argiloiluvial, edafic mijlociu, cu Festuca

. montan-premontan de fagete, podzolic edafic mic-mijlociu, cu Luzula-Calamagrostis

. montan-premontan de fagete, podzolic edafic mic, cu Vaccinium

. montan de fagete de altitudine mare si de limita, brun acid, edafic mijlociu, cu Oxalis-Dentaria

. pajisti Festuca rubra cu Agrostis tenuis

. pajisti de Arrhenatherum    

Etajul deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete contine urmatoarele tipuri de habitate:

. deluros de gorunete edafic mare, mijlociu si mic

. deluros de gorunete podzolit-pseudogleizat cu Carex

. deluros de gorunete podzolit edafic mic, cu Cytisus-Genista

. deluros de gorunete si fagete, brun gleizat si semigleic in lunca inalta

. pajisti cu agrostis tenuis

. deluros de fagete, brun edafic mijlociu, cu Asperila-Asarum

. deluros de fagete, brun edafic mic

. deluros de fagete, podzolit edafic mijlociu, cu Festuca

. deluros de fagete, podzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu, cu Carex pilosa

. deluros de fagete, puternic podzolit, edafic mijlociu si submijlociu, cu Luzula albida

. deluros de fagete, rendzinic edafic mijlociu la mic

Etajul deluros de cvercete, sleauri de deal, contine urmatoarele tipuri de habitate:

. deluros de cvercete (cer, garnita), brun, slab podzolit-pseudogleizat, edafic mare

. deluros de cvercete cu sleauri de deal fara fag

. deluros de cvercete (gorunete) cu sleauri de deal cu gorun si fag, brun, podzolit, edafic mare, cu Asperula-Asarum

. deluros de cvercete (gorunete) si sleauri de deal podzolit-pseudogleizat, edafic mare, cu Carex pilosa

. deluros de cvercete, vale cu carpinete, brun edafic mare

. deluros de cvercete, cu fagete de limita inferioara, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum

Etajul deluros de cvercete cu stejar, contine urmatoarele tipuri de habitate:

. deluros de cvercete cu stejar, brun edafic mare

. deluros de cvercete cu stejar, campie piemontana de garnitete, vertisol, edafic submijlociu-mijlociu

. deluros de cvercete cu stejar, campie inalta cu garnitete, profund podzolit, edafic mare

. deluros de cvercete cu stejar, puternic podzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu

. pajisti xerofilizate de Agrostis

. pajisti de Festuca rupicola

Campia si campia forestiera, contin urmatoarele tipuri de habitate:

. campie forestiera de sleau, brun-roscat edafic mare

. campie forestiera de tranzitii sleau-ceret, brun-roscat, podzolit, edafic mijlociu/mare

.campie forestiera de stejaret, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune larga, edafic mijlociu

. campie forestiera de cereto-garnitete, brun-roscat podzolit, edafic mare

. campie forestiera de cereto-garnitete, brun-roscat podzolit, edafic mijlociu

. campie forestiera lunca

. pajisti de Poa angustifolia

Stepa si silvostepa, contin urmatoarele tipuri de habitate:

. silvostepa mijlocie de cvercete xerofile

. silvostepa de lunca-zavoi

. pajisti de Festuca valesiaca

. pajisti degradate de Poa bulbosa

. pajisti de lunca

Habitate acvatice:

. ape curgatoare cu diferite pozitii altitudinale

. lacuri naturale-zone umede

. lacuri de baraj cu vegetatie si fauna specifica

Habitate de stancarii si pesteri - in judetul Arges este vorba in principal de Complexul de chei si pesteri Dambovita-Dambovicioara, care este ocrotit conform Legii 5/2000.

Pe teritoriul judetului Arges au fost identificate pana in prezent, un numar de 5 tipuri de habitate naturale de interes comunitar.

1.1.2. Flora si fauna salbatica

Specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare - conform Legii nr.462/2001, anexa 3 -

a) ANIMALE VERTEBRATE

MAMIFERE

CARNIVORE

Ursidae

- Ursus arctos - ursul brun

Felidae

- Lynx lynx - ras

PASARI

Ardeidae

- Egretta sp. - egreta

Ciconidae

- Ciconia ciconia - barza alba

Anatidae

- Cygnus olor - lebada de vara

Accipitridae

- Milvus milvus - gaie rosie Figura 1.1.2

Falconidae

- Falco peregrinus - soim calator

Strigidae

- Bubo bubo - buha

- Glaucidium passerinum - ciuvica

Coracidae

- Coracias garrulus - dumbraveanca

Picidae

- Picoides tridactylus - ciocanitoare de munte

Alaudidae

- Lullula arborea - ciocarlie de padure

Muscicapidae

- Ficedula albicollis - muscar gulerat

Laniidae

Lanius collurio - sfrancioc rosiatic

Otidae

-Otis tarda

REPTILE

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

- Triturus cristatus - triton cu creasta

- Triturus alpestris - triton de munte

- Triturus vulgaris - triton comun

ANURA

Discoglossidae

- Bombina variegata - broasca cu pantec auriu

- Bufo bufo - broasca raioasa bruna

PESTI

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

-Gabio uranoscopus

-Gabio kessleri

- Leuciscus souffia - clean

Cobitidae

Cobitis taenia

Sabanajewia aurata

Salmoniformes

Salmonidae

Hucho hucho

Perciformes

Percidae

Romanichtys valsanicola

Scorpaeniformes

Cottus gobio

NEVERTEBRATE ARTHROPODE

INSECTA

Coleoptera

- Lucanus cervus - radasca

b) PLANTE

ANGIOSPERMAE

Compositae

- Ligularia sibirica-in zona sudica a Parcului National Piatra Craiului

Scrophulariaceae

- Tozzia carpathica

PLANTE INFERIOARE

Bryophyta

- Drepanocladus vernicosus

- Dicranum viridae

SPECII CARE NECESITA O PROTECTIE STRICTA

conform Legii nr.462/2001, anexa 4 -

a)     ANIMALE VERTEBRATE

MAMIFERE

MICROCHIROPTERA

Rhinolophus ferrumequinum

Rhinolophus euriale

Myotis bechsteinii

Myotis blythii

Myotis myotis

Barbastella barbastellus

Vespertilio murinus- inclusa in Conventia de la Bonn

-Eptesicus sodalis - liliacul de stol, capturat pentru prima data la noi in tara, la Bustenari.

RODENTIA

Gliridae

- Muscardinus avellanarius - parsul de alun

- Dryomys nitedula - parsul de copac

Zapodidae

- Sicista betulina - soarece de mesteacan

CARNIVORE

Canidae

- Canis lupus- lupul

Ursidae

- Ursus arctos - ursul brun

Felidae

- Felis silvestris - pisica salbatica

PASARI

Accipitridae

- Accipiter nisus - uliu pasarar

- Buteo buteo - sorecar comun

Anatidae

- Mergus sp. - ferastras

Laridae

- Larus sp. - pescarus

Columbidae

- Streptopelia turtur - turturica

Tichodromadidae

-Tichodroma muraria

Cuculidae

- Cuculus canorus - cuc

Strigidae

- Athene noctua - cucuvea

- Strix sp. - huhurez

Picidae

- Dendrocopos sp. - ciocanitoare

Alaudidae

- Alauda arvensis - ciocarlia de camp

Hirundinidae

- Hirundo sp. - randunica

Motacillidae

- Anthus spinoletta - fasa de munte

Troglodytidae

- Troglodytes troglodytes - ochiu boului

Prunellidae

- Prunella sp. - brumarita

Turdidae

- Luscinia sp.- privighetoare

- Phoenicurus ochrurus - codros de munte

- Saxicola sp. - maracinar

- Oenanthe sp. - pietrar

- Turdus sp. - sturz

Sylviidae

- Phylloscopus sp.- pitulice

- Sylvia sp. - silvie

Muscicapidae

- Ficedula sp. - muscar

Paridae

- Parus ssp.- pitigoi

Tichodromadidae

- Tichodroma muraria -fluturas de stanca

Oriolidae

- Oriolus oriolus - grangur

Laniidae

- Lanius sp.- sfrancioc

Corvidae

- Corvus corax - corb

Fringillidae

- Fringilla ssp.- cinteza

- Serinus serinus -canaras

- Loxia sp. - forfecuta

- Pyrrhula pyrrhula - mugurar

REPTILE

SAURIA

Lacertidae

- Lacerta agilis - soparla cenusie de gard

- Lacerta viridis - guster

OPHIDIA

Colubridae

- Coronella austriaca - sarpele de alun

- Natrix tessellata - sarpe de apa

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

- Triturus cristatus - triton cu creasta

ANURA

Discoglossidae

- Bombina variegata - broasca cu pantec auriu

Bufonidae

- Bufo viridis - broasca raioasa verde

PESTI

Cypriniformes

Cyprinidae

-Gobio kessleri

Perciformes

Percidae

-Romanichtys valsanicola

NEVERTEBRATE

Artthropoda

Insecta

Coleoptera

Rosalia alpina

b) PLANTE - toate speciile enumerate in anexa 3 si urmatoarele:

ANGIOSPERMAE

Ericaceae

Arctostaphylox uva ursi-strugurii ursului

SPECII DE INTERES COMUNITAR CARE FAC OBIECTUL MASURILOR DE MANAGEMENT - conform Legii nr.462/2001, anexa 5 -

ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

LOGOMORPHA

-Lepus europaeus

RODENTIA

Sciuridae

-Sciurus vulgaris

-Marmota marmota

Muridae

-Ondrata zibeltina

CARNIVORA

Canidae

-Vulpes vulpes

-Canis aureus

Mustelidae

- Martes martes - jder de copac

- Mustela putorius - dihor

-Meles meles

-Lynx lynx

ARTYODACTYLA

Cervidae

-Capreolus capreolus

-Cervus elaphus

Bovidae

-Rupicapra rupicapra - capra neagra

Suidae

-Sus scrofa

PASARI

Phalacrocoracidae

- Phalacrocorax carbo - cormoran mare

Ardeidae

- Ardea cinerea - starc cenusiu

Anatidae

- Anser sp. - garlita, gasca salbatica

- Anas sp. - rata salbatica

Tetraonidae

- Tetrao urogallus - cocos de munte

- Tetrastes bonasia - ierunca

Phasianidae

- Perdix perdix - potarniche

- Phasianus colchicus - fazan

Rallidae

- Gallinula chloropus - gainusa de balta

- Fulica atra - lisita

Scolopacidae

- Gallinago gallinago - becatina comuna

- Scolopax rusticola - sitar de padure

Columbidae

- Columba sp.- porumbel salbatic

- Streptopelia decaocto - gugustiuc

Corvidae

- Corvus sp.- stancuta, cioara

Sturnidae

- Sturnus vulgaris - graur

Turdidae

- Turdus sp.- sturz

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

- Rana esculenta

- Rana ridibunda

- Rana temporaria

PESTI

SALMONIFORMES

Salmonidae

-Thymallus thymallus

Cyprinidae

-Barbus spp.

NEVERTEBRATE

MOLLUSCA

GASTROPODA

Helicidae

- Helix pomatia

HIRUDINOIDEA

Hirudinidae

- Hirudo medicinalis - lipitoare

PLANTE

BRYOPHYTA

MUSCI

Leucobryaceae

- Sphagnum sp.

PTERIDOPHYTA

- Lycopodium sp. - pedicuta, cornisor

ANGIOSPERMAE

Amaryllidaceae

- Galanthus nivalis - ghiocel

Gentianaceae

- Gentiana lutea

Lilliaceae

-Ruscus aculeatus

Scrophulariaceae

-Scrophularia grandiflora subsp. grandiflora

1.2. Speciile de flora si fauna salbatica valorificate economic inclusiv ca resurse genetice

Din complexul biologic al padurii, in afara de lemn, care cantitativ reprezinta cel mai mare procent, se mai recolteaza si valorifica diferite produse, prezentate in cele ce urmeaza:

Figura 1.2.1 Figura 1.2.2

Resurse naturale-recoltari autorizate

Tabel 1.1.3.1

Figura 1.1.3.1

Figura 1.1.3.2

Figura 1.1.3.3

Figura 1.1.3.4

Specii admise la vanat (I) pentru sezonul de vanatoare 2007-2008

Tabel. 1.1.3.2

Barajul Vidraru

Figura 1.1.3.5

1.3. Starea ariilor naturale protejate

In judetul Arges exista un numar total de 87 arii protejate in suprafata totala de 80405 ha. Dintre acestea 31 arii protejate si un parc national fac parte din reteaua nationala de arii protejate conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului - sectiunea III zone protejate si a HG 2151/2004 iar restul sunt de interes local. In afara de acestea sunt ocrotite 24 specii cu valoare istorica si dendrologica deosebita si 29 specii de animale. Este intocmita lista rosie a plantelor superioare care cuprinde 140 de specii. Pentru unele arii protejate exista studii de inventariere a tuturor speciilor de plante existente in acea zona.

In anul 2006 au fost propuse 18 situri Natura 2000 dintre care 13 SCI si SPA. Au fost validate 7 situri Natura 2000: un SPA, Lacurile de acumulare - Arges, si 6 SCI-uri Piatra Craiului, Muntii Fagaras, Valea Valsanului, Vaile Bratiei si Bratioarei, Poiana cu narcise-Negrasi, Leaota.

Suprafata totala a siturilor validate Natura 2000 este de aproape 113253.1 ha in ceea ce priveste siturile SCI si de 2180.7 ha, situl SPA.

In anul 2007 a aparut Ordinul nr. 776/2007 privind declararea ariilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, prin care au fost declarate siturile : Leaota, Muntii Fagaras, Piatra Craiului, Poiana cu narcise de la Negrasi, Vaile Bratiei si Bratioarei, Valea Valsanului si HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a Retelei Ecologice Natura 2000 in Romania prin care a fost declarat situl: Lacurile de acumulare de pe Arges.

In judetul Arges exista 2 arii atribuite in custodie Regiei Nationale a Padurilor prin Directia Silvica Pitesti: Rezervatia Valea Valsanului si Microrelieful Carstic de la Cetateni.

Singura arie protejata care are structura proprie de administrare este Parcul National Piatra Craiului.

Situatia ariilor protejate din judet este prezentata astfel:

1.4. Rezervatiile biosferei

Rezervatiile Biosferei sunt arii protejate, care imbina conservarea, reprezentand ecosistemele majore ale globului si dezvoltarea durabila, servind ca model de dezvoltare pentru medii particulare.

Ele formeaza o retea mondiala pentru cercetarea si monitorizarea ecologica si reprezinta zone pentru constientizare, educatie si instruire in domeniul mediului.
   In mod normal, sunt arii cu o zonare particulara, cu diferite intensitati ale managementului si anume:

- zona strict protejata - pentru protectia stricta a ecosistemelor naturale, care poate fi listata national drept categoria I, II, III sau IV IUCN.

- zona tampon - pentru a tampona efectele asupra zonei strict protejate, care poate fi listata national drept categoria IV, V sau VI.

- zona de tranzitie - pentru dezvoltarea activitatilor economice intr-un mod durabil.  
O Rezervatie a Biosferei poate include mai multe zone strict protejate si asezari umane.

Rezervatiile Biosferei au fost incluse in sistemul de categorisire IUCN din 1978 drept categoria IX.

Liniile directoare prezente nu le trateaza la fel deoarece ariile protejate sunt desemnate la nivel national, sistemul de categorisire IUCN reprezinta o modalitate de clasificare a ariilor protejate pe baza obiectivelor de management iar rezervatiile Biosferei presupun o gama variata de obiective de management. Ca urmare, clasificarea             Rezervatiilor Biosferei ca alta categorie ca in sistemul din 1978, nu face altceva decat sa conduca la confuzii, de aceea s-a renuntat la aceasta clasificare.

Figura 1.4.1 Figura 1.4.2

Pe de alta parte, Rezervatiile Biosferei contin adesea o serie de zone de management cu obiective de management diferite, fiecare putand corespunde unei categorii de management IUCN. Astfel, Rezervatiile Biosferei sunt considerate arii care contin una sau mai multe categorii IUCN de arii protejate si nu o categorie separata. Trebuie sa se mentioneze faptul ca Rezervatiile Biosferei echivalente unei singure categorii de management IUCN nu corespund in totalitate conceptului de Rezervatie a Biosferei.

Practic insa, situatia Rezervatiilor Biosferei si a ariilor protejate desemnate national este foarte complicata. Unele tari au legislatie conform careia sunt desemnate Rezervatiile Biosferei.

Mai comun, termenul este aplicat ariilor protejate existente desemnate sub legislatia nationala. in foarte putine cazuri, Rezervatiile Biosferei nu includ nici o parte a unei arii protejate desemnate. De asemenea delimitarile variaza mult, existand cazuri in care Rezervatiile Biosferei se suprapun cu anumite arii protejate si cazuri in care acestea sunt mai mari sau mai mici.

Situatia la Nivel Mondial

UNESCO a aprobat pana acum un numar de 311 rezervatii ale biosferei, dintre care 127 sunt in Europa. (IUCN, Parks for Life, 1994)

Situatia in Romania

  In Romania au fost declarate pana acum trei rezervatii ale biosferei, si anume:
- Delta Dunarii - declarata la 1 septembrie 1990 prin Decretul 983

- Parcul National Retezat - declarat la 10 ianuarie 1980

- Pietrosul Rodnei - declarat la 10 ianuarie 1980.

1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

In anul 2007 presiunea antropica asupra biodiversitatii se refera la urmatoarele aspecte:

- exploatarea resurselor;

- amplasarea de constructii in zone protejate;

- turismul necontrolat.

In domeniul exploatarii resurselor, presiunile antropice asupra zonelor naturale se refera la exploatari forestiere, achizitie si recoltare specii de plante si animale din flora si fauna salbatica, exploatari petroliere, balastiere, pasunat irational, turism necontrolat.

In domeniul achizitionarii si recoltarii de plante in special ciuperci si fructe de padure exista tendinta de a prelua tot ce se gaseste in mediul natural chiar daca aceasta activitate este reglementata prin Ordinul 647/2001 . Un alt aspect cu impact il reprezinta efectuarea studiilor de evaluare a resurselor biologice de catre institute de cercetari diferite pe acelasi teritoriu fara a tine seama de interdependenta acestor lucrari precum si de potentialul natural real (studiile sunt efectuate pornind de la premize teoretice).

In domeniul exploatarilor de petrol principala sursa de poluare a mediului o reprezinta poluarile accidentale cu titei si apa sarata care afecteaza panza freatica, solul, vegetatia .

Chiar daca au fost realizate numeroase lucrari de investitii in lucrari de inlocuire a conductelor de transport, in reabilitarea parcurilor, in redarea in circuitul productiv a numeroase suprafete afectate, totusi continua sa existe

situatii de natura sa afecteze mediul.
Responsabilitatea exploatarii pasunilor este in sarcina proprietarilor acestora (persoane fizice, asociatii de proprietari sau comunitati). Principalele aspecte care determina aparitia de elemente negative in legatura cu pasunatul se refera la :

- permiterea accesului animalelor domestice apartinand persoanelor fizice, asociatiilor de proprietari sau comunitatii care nu au domiciliul sau sediul in zonele respective, ceea ce conduce la suprapopularea pasunilor.

- nu este respectat numarul maxim de animale domestice pe specii si categorii, numar prevazut de studiile silvopastorale si a celor de pasunat ale fiecarei pasuni.

- nu este respectata durata optima de pasunat adica din ultima decada a lunii aprilie pana in ultima decada a lunii octombrie.

- nu se face verificarea in teren a numarului de animale domestice din pasuni pentru a constata daca acesta este conform capacitatii de suport pentru animale a acestor pasuni in concordanta cu bonitatea acestora.

- amplasare de stane si adaposturi pastorale nu este adaptata specificului montan si incadrarii in peisaj.

- amplasare locurilor de tarlire se face uneori in apropierea paraielor la o distanta mai mica de 50 m fata de acestea.

- nu se respecta intensitatea si durata optima de tarlire care este de 2-3 nopti (o oaie/m² sau o vaca/6 m ² =pe pasunile cu covor ierbos valoros si de 4-6 nopti pe pasunile de teposica (Nardus stricta).

- nu se respecta numarul admis de caini prevazut de legislatia in vigoare (Legea 103/1996, Hot. 748/2002). Cainii nu au in mod obligatoriu jujee conform legii si nu au efectuate vaccinarile necesare.

- traseele de trecere prin fondul forestier si prin apa nu sunt respectate.

- arderea jnepenisurilor alpine de catre ciobani in scopul extinderii pasunilor.

Turismul necontrolat este generator a numeroase aspecte negative cu impact asupra patrimoniului natural cum ar fi:

- genereaza deseuri in zonele turistice mai des frecventate

- nerespectarea traseelor conduce deseori la accidente

- sunt recoltate plante dintre care multe sunt specii protejate

- sunt aprinse focuri care constituie un permanent pericol de incendiu

- camparea se face la intamplare, uneori pe perioade lungi de timp, iar concentrarea in anumite zone afecteaza mediul din toate punctele de vedere.

- mijloacele de transport sunt spalate in apele de suprafata.

2. Biosecuritatea

2.1. Reglementari in domeniul biosecuritatii

In domeniul biosecuritatii exista urmatoarele reglementari mai importante:

- Legea nr. 214/2002 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a OMG;

-Legea 59/2003 privind ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea;

-Ord. MAPAM nr. 462/15.07.2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva plante modificate genetic;

-Ord. MMGA nr. 55/2007 pentru infiintarea Registrului national al informatiei cu privire la organismele modificate genetic si transmiterea informatiei catre Comisia Europeana;

-HG. nr. 173/09.02.2006 privind transabilitatea si etichetarea OMG si transabilitatea alimentelor si hranei pentru animalele obtinute din OMG;

- HG nr. 256/2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic;

Ordinul nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;

Hotararea nr. 28/2006 privind transportul transfrontiera al organismelor modificate genetic.

2.2. Sistemul de autorizare in domeniul biosecuritatii

Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializeaza prin eliberarea de catre DADR a unei autorizatii, ce constituie aprobare pentru cultivarea de catre acestia a plantelor modificate genetic.

2.2.1. Cadrul institutional

In domeniul biosecuritatii cadrul institutional este constituit din Directia Agricola si Dezvoltare Rurala prin Inspectia de Stat pentru Controlul Organismelor Modificate Genetic si Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu.

2.2.2. Procedura de autorizare

Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializeaza prin eliberarea de catre DADR a unei autorizatii, ce constituie aprobare pentru cultivarea de catre acestia a plantelor modificate genetic.

In cazul producerii de seminte modificate genetic destinate insamantarii, autorizatia se elibereaza numai producatorilor autorizati pentru producerea de seminte, in conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea , prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante.

Autorizatia se elibereaza in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data depunerii dosarului.

Modelul autorizatiei este prevazut in anexa 3, a Ordinului nr. 237/200

Furnizorii de seminte certificate de OMG sunt obligati sa solicite cultivatorilor de plante modificate genetic prezentarea de copii dupa autorizatiile acestora. Aceste copii vor fi pastrate timp de 5 ani in Registrul de vanzare a semintelor modificate genetic, alaturi de date privind identitatea cumparatorului si cantitatea de samanta cumparata.

2.2.3. Evaluarea riscurilor

Dat fiind faptul ca, biotehnologia este un domeniu nou, se cunosc putine aspecte legate de interactiunea organismelor modificate genetic cu diferite ecosisteme.

Anumite ingrijorari, legate de noua tehnologie, includ efecte negative potentiale asupra biodiversitatii si riscurile potentiale privind sanatatea umana. Astfel putem enumera:

modificarea neintentionata a gradelor de competitivitate si virulenta sau a altor

trasaturi care caracterizeaza speciile in cauza (posibil impact negativ asupra speciilor nevizate-insecte benefice, spre exemplu;

potentialul plantelor de cultura modificate genetic de a deveni buruieni (cand o planta de cultura devine mai invaziva decat specia parentala, probabil prin transferul genelor proprii la rude salbatice );

stabilitatea insertului genetic, deci posibilitatea ca o gena sa isi piarda eficienta sau sa fie retransferata la o alta specie gazda.

Evaluarea riscurilor este realizata de catre DADR prin recoltarea de probe de la diferiti agenti economici, aceste probe fiind supuse analizei in urma carora se elibereaza buletinele de analiza.

Pe baza acestor buletine de analiza se stabilesc masurile ce vor fi luate de catre institutiile implicate in supravegherea culturilor de OMG.

2.3. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente

Teoretic riscul este produsul dintre efectul potential daunator asupra sanatatii si nivelul de expunere la acest efect. Prin urmare, riscul poate sa apara doar la un anumit nivel de expunere a consumatorului la un efect potential daunator al alimentului.

Evaluarea riscului asociat consumului unor alimente care contin aditivi sau contaminanti (reziduuri de erbicide, medicamente de uz veterinar) presupune parcurgerea a trei etape :

- identificarea si caracterizarea pericolului;

- evaluarea expunerii;

- caracterizarea riscului sau probabilitatea cu care se va manifesta un efect daunator urmare a expunerii.

Monitorizarea riscurilor provocate de organismele modificate genetic trebuie sa se desfasoare pe o durata de timp mai mare, incat sa permita detectarea atat a efectelor potentiale imediate cat si a efectelor intarziate, identificate in evaluarea asupra riscului de mediu. Planurile de monitorizare trebuie mereu revizuite si modificate adaptate la specificul si caracteristicile fiecarui OMG in cauza.             Monitorizarea poate privi efectele pe care modificarea genetica urmareste sa le produca la organismele tinta, dar si alte elemente nespecifice care pot fi luate in considerare, cum ar fi:

efecte asupra organismelor nevizate, provenite din modificarea genetica incluzand dezvoltarea unei rezistente de catre speciile salbatice inrudite sau de catre daunatori;

raspandirea, stabilirea si persistenta in medii sau ecosisteme nevizate;

incrucisarea alogama cu specii salbatice inrudite, compatibile din punct de vedere sexual, facand parte din populatii naturale;

schimbari neprevazute in comportamentul de baza al organismului;

modificari ale biodiversitatii.

Planul de monitorizare trebuie sa cuprinda detalii cu privire la zona de monitorizat, parcela ocupata cu, cultura modificata genetic, precum si zonele adiacente sau apropiate, cultivate sau necultivate, iar evaluarea rezultatelor monitorizarii poate indica ce alti parametri ar fi necesar sa fie monitorizati in cadrul programului.

Astfel rezultatele monitorizarii si supravegherii organismelor modificate genetic, pe un timp si spatiu suficient de mare, corelate cu cercetari suplimentare, ne pot oferi informatii certe care pot fi utilizate in procesul decizional.

Desemnarea autoritatii/autoritatilor competente responsabile cu evaluarea notificarilor, autorizarea activitatilor de introducere deliberata in mediu si plasare pe piata a organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea, organizarea sistemului de inspectie si control;

-specializarea si perfectionarea continua a personalului responsabil cu autorizarea, inspectia si controlul acestor activitati;

-stabilirea unor proceduri standardizate de evaluare a riscurilor acestor activitati

asupra mediului si sanatatii umane;

-stabilirea si aplicarea planurilor de monitoring adecvate;

-obligativitatea etichetarii si ambalarii corespunzatoare a acestor tipuri de organisme sau produse rezultate din acestea;

-crearea/dezvoltarea unor laboratoare de analiza pentru identificarea acestor tipuri de organisme, precum si prezenta acestora in diverse produse si in ce procent;

-obligativitatea participarii publicului in luarea deciziilor privind introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea.

2.4. Etichetarea si transabilitatea OMG

Pentru a stii daca un produs contine OMG-uri, consumatorul are nevoie sa consulte eticheta acestuia. O reglementare europeana intrata in vigoare in 2004 a intarit obligativitatea etichetarii alimentatiei umane si alimentare.

Si in Romania a aparut in 2006 o Hotarare de Guvern privind transabilitatea si etichetarea OMG si transabilitatea alimentelor si hranei pentru animale obtinute din OMG.

Orice produs la fabricarea caruia este folosit voluntar un derivat OMG trebuie sa contina pe eticheta mentiunea " contine organisme modificate genetic", indiferent in ce cantitate. In cazul prezentei accidentale in compozitia unui produs, mentiunea " contine OMG" este obligatorie numai in cazul in care este depasit pragul de 0,9% (ingredient cu ingredient).

Sub aceasta limita, producatorul nu are obligatia sa puna eticheta respectiva, dar trebuie, in caz de control, sa dovedeasca ca a luat masuri in productie de evitare a utilizarii de OMG-uri sau derivati ai lor.

In momentul in care produse obtinute din OMG sunt introduse pe piata operatorii trebuie sa se asigure de transmiterea in scris operatorului care primeste produsul a urmatoarelor informatii: indicatii despre fiecare dintre ingredientele alimentare obtinute din OMG, despre fiecare din furajele sau aditivii furajeri produsi din OMG, in cazul produselor pentru care nu exista o lista a ingredientelor, o indicatie conform careia produsul este obtinut din OMG.

2.5. Controlul implementarii legislatiei

Atributia controlului implementarii legislatiei privind OMG-urile revine, conform legislatiei in vigoare, DADR-ului, Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu si Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

2. Suprafete cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic.

Datorita exploziei demografice si necesitatii de a asigura cantitati cat mai mari de hrana s-au cautat noi procedee de obtinerea de productii sporite.

In timp s-a incercat introducerea unor modificari ale informatei genetice in vederea sporirii variabilitatii si implicit a sanselor de a selectiona plante cu caractere utile, prin iradierea s-au prin tratarea semintelor cu diferite substante chimice.

Potrivit statisticilor furnizate de ISAAA ( International Service for the Acquisition of Agri -Biotech Applications), se poate concluziona ca, in ultimii zece ani, asistam la o "explozie" a culturilor OMG in intreaga lume.

Din totalul terenurilor arabile existente pe glob de 1540 milioane de hectare, o suprafata de 90 de milioane hectare este cultivata cu soiuri de plante care reprezinta organisme modificate genetic.

Principalii producatori de PMG (plante modificate genetic) sunt: SUA cu 72%, Argentina cu 18%, Canada cu 6%, China cu 3% si alti producatori cu 1%.

2.7. Locatii si suprafete cultivate cu plante modificate genetic si operatorii in domeniu

Din datele detinute, in Romania se cultiva plante ca: soia, porumb si cartofi modificati genetic.

2.7.1. Soia

Din datele furnizate de DADR nu s-a evidentiat nici un cultivator si nici o zona cultivata cu soia sau alte soiuri modificate genetic.

2.7.2. Porumbul

Din datele furnizate de DADR nu s-a evidentiat nici un cultivator si nici o zona cultivata cu porumb sau alte soiuri modificate genetic.

2.8. Pespective

Fiind o activitate relativ noua, culturile de OMG-uri sunt controversate atat de o serie de organizatii neguvernamentale cat si de institutii comunitare.

Pe de o parte Comunitatea Europeana se opune introducerii acestora in cultura, in timp ce pe plan mondial si in special in SUA, Argentina, Canada, China ele castiga teren.

Ratiunile au la baza avantajele economice ale acestor culturi ai faptul ca nu exista dovezi ca introducerea lor in alimentatie ar provoca daune sanatatii consumatorilor.

In conditiile alinierii la legislatia europeana exista posibilitatea renuntarii agentilor economici la cultivarea soiurilor modificate genetic.

3. Starea padurilor

3.1. Fondul forestier

Fondul forestier administrat, de catre toate categorii de proprietari are o suprafata de 151 284 ha.

3.2. Functia economica a padurilor

Constituind componenta vie a ecosistemelor care le cuprind, biocenozele forestiere prin plantele verzi formeaza si acumuleaza in timp indelungat biomasa vegetala, iar prin lumea lor animala formeaza biomasa animala.

Astfel padurile judetului Arges isi indeplinesc functia economica in mod direct prin productia de lemn, produse accesorii, produse ale activitatii de vanatoare si pescuit si indirect prin functia de protectie.

Cresterea in diametru si inaltime (cresterea in volum) se realizeaza anual si este de circa 140 mii mc in judet, iar volumul total al arborilor pe picior este de 62200 mii mc.

Din complexul biologic al padurii, in afara de lemn, care cantitativ reprezinta cel mai mare procent, se mai recolteaza si valorifica diferite produse, prezentate la subcapitolul 1.2.

3.3. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Pitesti a pus in circuitul economic o masa lemnoasa de 344,9 mii m.c.

Figura 3.3

3.4. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

In judetul Arges distributia padurilor dupa principalele forme de relief se prezinta astfel:

.Munte 187909 ha din care RNP   77780 ha

.Deal101366 ha din care RNP   51452 ha

.Campie 9909 ha din care RNP 22052 ha

TOTAL 299174 ha 151284 ha

Figura 3.4

3.5. Starea de sanatate a padurilor evaluata prin sistemul de monitoring forestier in anul 2007

Starea de sanatate a padurilor a fost in general buna, astfel ca fenomenele care s-au manifestat in sensul dereglarii echilibrului ecosistemului, s-au incadrat in limitele normale.

Fenomenul de uscare s-a manifestat pe o suprafata de 4.454 ha (2,5%), normal, si s-a datorat in special factorilor naturali (seceta, inundatii, modificarea in timp a factorilor climatici).

3. Suprafete din fondul forestier national parcurse cu taieri

In anul 2007, au fost parcurse cu taieri urmatoarele suprafete:

Tabel 3.5.2

3.7. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

In zonele cu deficit de vegetatie forestiera (partea de sud a judetului Arges) s-au continuat lucrarile de ingrijire a culturilor in cele 150 ha terenuri degradate impadurite in anii trecuti in perimetrul Buzoiesti - Lunca Corbului, 40 ha din acestea realizand reusita definitiva, prin inchiderea starii de masiv.

3.8. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

La nivelul judetului Arges au fost scoase temporar din fondul forestier 3 ha, din care 1 ha cu defrisare pentru amplasarea unor obiective economice.

3.9. Suprafete de padure regenerate in anul 2007

In anul 2006, suprafata totala de padure regenerata a fost de 336 ha din care 129 ha regenerari artificiale, 170 ha regenerari naturale si completari 37 ha

3.10. Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului

Presiunile antropice se refera la

exploatari forestiere, achizitie si

recoltare specii de plante si

animale din flora si fauna

salbatica, exploatari petroliere,

pasunat irational, turism

necontrolat.

Figura 3.10

Actiunile intreprinse in urma presiunilor antropice exercitate asupra padurilor (3.869 din care 1.674 actiuni organizate impreuna cu politia) s-au soldat cu 41 infractiuni si 752 de contraventii silvice, cu confiscarea cantitatii de 2.770 m.c. masa lemnoasa si aplicarea de amenzi in valoare de 748.560 lei.

Sensibilizarea publicului se desfasoara in primul rand in perioada 15 martie - 15 aprilie, cu prilejul "Lunii Padurii", dar si in timpul anului prin publicarea de reviste, brosuri, pliante si mici filme realizate de Directia Silvica Arges cu sprijinul Regiei Nationale a Padurilor, precum si actiuni speciale cu participarea APM Pitesti, a Inspectoratului Scolar Judetean Arges si a Societatii Civile.

3.11. Impactul silviculturii asupra naturii si mediului

Padurea indeplineste un rol pozitiv asupra mediului prin functiile de protectie care constau in:

.Functia hidrologica a padurii (de protectie a surselor, a regimului cursurilor si a acumularilor de apa)

.Functia antierozionala a padurii (de protectie a solului si de asigurare a stabilitatii terenului)

.Functia climatica a padurii (de ameliorare a factorilor climatici)

.Functia de asanare (purificare) a atmosferei

.Functia recreativa

.Functia estetica-peisagistica

.Functia stiintifica

Masura intreprinsa in ultima perioada de impadurire a terenurilor improprii altor folosinte este benefica, privita mai ales in contextul general de reducere a stratului de ozon.

Bogatia si varietatea vegetatiei forestiere specifice, alcatuite din majoritatea speciilor principale de arbori, de la molidisuri puri si amestecuri de rasinoase cu fag si pana la arboretele de cvercinee xerofite, impreuna cu flora erbacee, fauna si produsele accesorii ale padurii, creeaza un mediu natural specific, cu un impact deosebit asupra mediului inconjurator.