Analiza clientilor PARCULUI FORESTIER VANATORI NEAMT

Analiza clientilor PARCULUI FORESTIER VANATORI NEAMT

Din perspectiva potentialului natural si antropic de care beneficiaza P.F.V.N., turismul practicat in acest areal tinteste numeroase segmente de clienti, apartinand categoriilor:

turisti romani;

turisti straini - din Europa, SUA, Japonia, Israel s.a.

Pentru a identifica notorietatea, popularitatea zonei, motivatiile calatoriei in aria parcului, gradul de satisfactie sau insatisfactie fata de diferitele componente ale ofertei, ierarhizarea obiectivelor turistice din perspectiva interesului clientilor si alte aspecte, au fost initiate doua cercetari de teren, tip anchete de piata, pe baza de chestionare.

Locul de desfasurare a cercetarii: in apropierea obiectivelor de maxim interes pentru turisti - manastirile, Cetatea Neamt, case memoriale si rezervatia de zimbri "Dragos Voda".

Prelucrarea datelor a condus la urmatoarele concluzii[1]:

v       structura turistilor:     - romani - 85%;

- straini - 15%.

v       zona de provenienta a turistilor romani:

- Moldova (Iasi, Galati, Neamt, Bacau) - 50%;

- Sudul tarii (Bucuresti, Constanta, Buzau, Prahova) - 33%;

- centrul si restul tarii (Sibiu, Cluj, Brasov, Mures) - 17%.

v       tarile de provenienta a turistilor straini: Italia, Austria, Cehia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Franta, Israel, SUA, Costa Rica si Japonia;

v       tipul de turism practicat:     - individual - 90%;

- organizat - 10%.

v       natura motivatiilor:     - extraprofesionale: 90%;

- profesionale: 10%.

v       structura motivatiilor extraprofesionale:

odihna si tratament - 60%;

pelerinaj - 25%;

vizita la rude - 10%;

vizita la prieteni - 5%.

v       structura motivatiilor profesionale: actiuni organizate (conferinte, simpozioane, tabere,

excursii cu tema s.a.), afaceri, documentare/studii stiintifice;

v       puncte de atractie turistica     - peisajul natural: 50%;

- obiectivele turistice antropice: 50%.

v       tipul de turism practicat:     - de tranzit - 60%;

- de sejur - 40%.

v       turisti in tranzit: - stationeaza pentru a lua masa - 85%;

- nu stationeaza pentru a servi masa - 15%.

v       cei care servesc masa prefera, in ordine: popasuri turistice, hoteluri si moteluri,

manastiri si schituri, pensiuni agroturistice.

v       ierarhizarea grupelor de obiective turistice, in functie de preferinta:

manastiri, muzee, case memoriale - 65%;

gradini si parcuri botanice - 20%;

Rezervatia de zimbri "Dragos Voda" - 10%;

alte obiective - 5%.

v       turismul in zona se efectueaza:

pentru prima data - 30%;

in revenire - 70% (turisti fideli).

v       ierarhizarea obiectivelor turistice, in functie de frecventa revizitarii lor:

Manastirea Varatec: 8%;

Manastirea Agapia: 7%;

Cetatea Neamt: 7%;

Manastirea Secu: 6%;

Manastirea Neamt: 6%;

Manastirea Sihastria: 5%;

case memoriale: 5%;

rezervatia de zimbri: 2%.

v       ierarhizarea obiectivelor turistice in functie de notorietatea lor (au auzit de):

manastirile: 60%;

Cetatea Neamt: 15%;

case memoriale: 15%;

rezervatia de zimbri: 5%.

v       popularitatea manastirilor:     Varatec, Agapia, Neamt (locul I);

Secu, Sihastria (locul II).

v       insatisfactia turistilor care au apelat la oferta hotelurilor, motelurilor si cabanelor vizeaza:

starea de curatenie;

confortul;

lipsa apei calde;

nivelul preturilor (nu reflecta corect calitatea serviciilor oferite);

calitatea personalului de deservire.

v       notorietatea pensiunilor agroturistice:

nu au auzit de ele - 85%;

au auzit de ele - 15%.

v       insatisfactia turistilor care au accesat produsele agroturistice vizeaza:

dotarile si grupurile sanitare;

calitatea mesei;

asigurarea apei calde;

asigurarea linistii.

v       propuneri ale turistilor pentru obiective turistice noi:

sarituri cu coarda elastica;

partii de schi si telescaun;

alte rezervatii faunistice;

locuri amenajate pentru practicarea de diverse sporturi;

discoteci;

parcuri de distractii.

Daca, insa, 60% din respondenti au venit cu propuneri de noi amenajari turistice, 10% dintre ei au fost de parere ca nu se impun alte amenajari deoarece s-ar strica farmecul si linistea zonei.

v       comparativ cu alte zone ale tarii, zona PFVN este:

la fel de atractiva si de frumoasa - 70%;

mai frumoasa     - 20%;

mai putin atractiva     - 10%.

v       oamenii din zona sunt apreciati de respondenti ca fiind:

cei mai deosebiti si ospitalieri - 50%;

la fel de ospitalieri     - 40%;

mai putin ospitalieri     - 8%.

(2% nu au raspuns la aceasta intrebare).

Informatiile obtinute prin sondajele de opinie vor permite:

identificarea carentelor activitatii turistice si corectarea lor;

identificarea obiectivelor turistice cu cea mai buna imagine; aceasta imagine

va trebui exploatata in campaniile promotionale ce se vor initia pentru dezvoltarea turismului in zona.

3.3 Analiza concurentilor

Pentru ofertantii de produse turistice din aria Parcului, concurentii sunt, in primul rand, agentii economici specializati in activitati turistice din celelalte arii protejate (care promoveaza tot ecoturismul), dar, in al doilea rand, toate celelalte destinatii turistice, mai apropiate sau mai indepartate, din tara si strainatate. Iata de ce este bine sa fie studiata oferta acestora, sa se caute avantajele competitive proprii, in baza carora sa devina posibila mai buna valorificare a ofertei proprii.

In ceea ce priveste concurenta exercitata de alte zone din Romania care practica ecoturism, semnalam un avans al unora, care au actionat mai rapid, mai coerent si energic. Se incadreaza in aceasta categorie Bucovina, Maramures, Delta Dunarii.

In primele doua s-a dezvoltat foarte mult agroturismul.

Din categoria altor destinatii turistice ne vom referi doar la cele din imediata apropiere, aflate tot in zona Neamt. Prezentam in continuare o ierarhizare a celor cinci areale turistice existente in zona, dupa potentialul turistic si functionalitatea pentru turism.

Tabel 1. Ierarhizarea arealelor turistice dupa potentialul turistic si functionalitatea pentru turism

Sursa: N. Neagu, Valorificarea patrimoniului turistic in profil teritorial, Probleme economice, nr. 14/2001, CIDE, Bucuresti, 2001, p. 33

Se degaja urmatoarele concluzii:

arealul Ceahlau-Bicaz, talonat indeaproape de Tg. Neamt - Baltatesti, se impune prin

complexitatea potentialului turistic si prin multiplele posibilitati de valorificare turistica;

pozitia mediana a arealului Piatra Neamt - Bistrita este imprimata de faptul ca si el are

un potential care-i permite o diversificare a ofertei turistice si, respectiv, amenajari pentru retinerea fluxurilor turistice pe o perioada mai mare;

arealele Tazlau-Roznov si Roman dispun de resurse turistice limitate. Se recomanda

efoturi pentru valorificarea surselor de ape minerale, a cadrului natural si a obiectivelor cultural-istorice.

Locul 2 in zona Neamt este relativ convenabila. Prin eforturi conjugate in directia ecoturismului in aria PFVN se poate asigura o crestere a fluxurilor de turisti.

In ceea ce priveste concurenta exercitata de destinatia Bucovina, se cuvin a fi subliniate realizarile deosebite obtinute in revigorarea turismului in ultimii doi ani. Coagularea eforturilor factorilor locali interesati de dezvoltarea turismului, obtinerea sprijinului ANTREC, al Ministerului Turismului si ANPT pentru promovarea zonei (inclusiv prin participarea gratuita cu stand la diverse targuri nationale si internationale) si, nu in ultimul rand, gasirea unor cofinantatori straini (germani) pentru sprijinirea turismului in zona, au condus la rezultate spectaculoase intr-un timp scurt.

Intr-o harta de pozitionare a arealelor comentate, obtinuta in functie de potentialul turistic existent si de gradul de valorificare a acestuia (figura 10), aria PVFN se plaseaza intr-o pozitie mediana fata de competitorii analizati: are potential ridicat, dar acesta nu este suficient valorificat.

Fig. 1. Harta de pozitionare a PVFN fata de principalii competitori apropiati geografic, din punctul de vedere al potentialului turistic si

al gradului de valorificare a acestuia

Analiza mediului intern si extern realizate pana in acest moment in cadrul studiului de caz au permis identificarea punctelor forte si a slabiciunilor si, respectiv, a oportunitatilor si amenintarilor (Analiza SWOT).