AERUL - JUDETUL MEHEDINTI

1 Introducere

In vederea prevenirii si ameliorarii calitatii atmosferei in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si asupra mediului ca intreg, un rol important il are conformarea activitatilor si instalatiilor la prevederile legislatiei europene in domeniul protectiei atmosferei.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.

Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene.

2 Cadru legislativ

• Legea 265-2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.195-2005 privind protectia mediului
• OUG nr.195/2005 privind protectia mediului
• Legea 655/2001 pentru aprobarea OU 243/2000 privind protectia atmosferei (MO nr.773/2001)
• OU 243/2000 privind protectia atmosferei (MO nr.633/2000) modificata de OU 12/2007 (MO nr.153/2007)
• HG 731/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei (MO nr.476/2004)
• HG 738/2004 pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei (MO nr.496/2004)

Controlul emisiilor de COV rezultati de la depozitarea si distributia benzinei

Directiva 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor

• HG 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina, cu modificarile si completarile ulterioare
• OM 781/2004 pentru aprobarea Normelor etodologice privind masurarea emisiilor de compusi volatili rezultati din depozitarea si incarcarea/descarcarea benzinei la terminale (M. Of. nr. 1243/23.12004)
• OM 1244/2005 privind aprobarea formatelor de raportare a stadiului implementarii Directivei 94/63/CE
• OM 612/2005 pentru modificarea OM MEC 468/2005 privind desemnarea organismelor de inspectie a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina; (M.Of. nr. 992 din   9 noiembrie 2005)
• OM MEC 122/2005 privind inlocuirea anexei la Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina; (M.Of. nr. 324 din 18 aprilie 2005)
• OM MEC 716/2005 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a containerelor mobile utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o statie de benzina, la alt depozit sau terminal, in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din operatiile de incarcare, transport, descarcare si distributie a benzinei la terminale si la statiile de benzina; (M.Of. nr. 152 din 17 februarie 2006)
• OM MEC 488/2006 privind recunoasterea organismelor de inspectie tehnica in exploatare pentru instalatiile de incarcare si descarcare a benzinei, amplasate pe containerele mobile; (M.Of. nr. 643 din 26 iulie 2006) 

3. Progrese realizate in domeniul calitatii aerului

Un rol important in domeniul calitatii aerului il ocupa masurile de reducere a emisiilor de COV pentru instalatiile ce intra sub incidenta Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si distributia acestora de la terminale la statiile de distributie.

Cerinte tehnice stabilite in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina:

1. Instalatii de depozitare la terminal:
1. vopsire cu o vopsea cu indice de reflectare a caldurii de 70%
2. capac plutitor extern cu etansare primara si secundara
3. etansare secundara la rezervor cu capac plutitor
4. capac plutitor intern
5. unitate de recuperare a vaporilor
2. Instalatii de incarcare si descarcare a containerelor mobile la terminal:
1. brate de incarcare pe la partea inferioara
2. brate de incarcare pe la partea superioara
3. unitate de recuperare a vaporilor
3. Containere mobile:
1. incarcare pe la partea inferioara + retinere vapori
2. retinere vapori
4. Instalatii de incarcare in instalatiile de depozitare la statiile de benzina:
1. returnarea in containerul mobil a vaporilor dezlocuiti in procesul de incarcare a benzinei

Aplicarea acestor cerinte tehnice se realizeaza in etape pentru instalatiile si echipamentele existente, in functie de cantitatea totala anuala de benzina tranzitata. Termenul pana la care toate instalatiile si echipamentele se vor alinia acestor cerinte tehnice este 31 decembrie 2009.

Functionarea instalatiilor ce intra sub incidenta Directivei 94/63/CE este permisa numai in baza autorizatiei de mediu, iar documentatia depusa pentru emiterea autorizatiei de mediu trebuie sa cuprinda documente care atesta/certifica efectuarea inspectiei tehnice in exploatare (certificatul de   inspectie eliberat de un organism de inspectie). Instalatiile si echipamentele se supun periodic inspectiei tehnice efectuate de catre organismele de inspectie stabilite prin OM 468/2005.

La nivelul judetului Mehedinti, statiile de benzina cu termen de conformare 31.12006 care nu au realizat cerintele tehnice stabilite in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili au fost inchise. Nu au fost inregistrate statii/depozite cu termen de conformare 2007.

Un numar de 6 statii trebuie sa se conformeze la 31.12009. In cazul depozitelor, in functiune a ramas doar depozitul Peco din localitatea Simian (termen de conformare 31.12009), celelalte depozite si-au incetat activitatea si urmeaza a fi dezafectate.

Prin Planurile de actiuni aferente autorizatiilor integrate de mediu s-au stabilit masuri de limitare a emisiilor in aer, cum ar fi :

v    modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor de ardere (ROMAG TERMO);

v    Completarea cazanelor de ars deseuri lemnoase cu instalatii de epurare a gazelor arse (SC CELROM SA)

4 Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si de

amoniac (SO₂, NO_x, NH₃)

4.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO₂)

Emisii anuale de SO2(t/an)

Tab.4.1

4. Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NO_x)

Emisii anuale de NO2(t/an)

Tab.4.2

4.3. Emisii anuale de amoniac (NH₃)

Emisii anuale de NH3(t/an)

Tab.243

5. Emisiile de compusi organici volatili nemetanici

Emisii anuale de          NMVOC ( t/an)

Tab.5

6. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb si cadmiu) si poluanti organici persistenti (POPs)

6.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Emisii anuale de Hg(t/an)

Tab.6.1

Emisii anuale de Cd(t/an)

Tab.6.1.2

Emisii anuale de Pb(t/an)

Tab.6.1.3

6. Emisii de poluanti organici persistenti (POPs)

Emisii anuale de POPs(t/an)

Tab.6.2

7. Calitatea aerului ambiental

7.1. Concentratii ale dioxidului de sulf

Tabelul 7.1 Medii lunare ale dioxizilor de sulf in anii 2006-2007

Graficul 7.1 Medii lunare ale dioxizilor de sulf in 2006 -2007

Masuratori la 24 h, cma=125 µg /mc

Tabelul 7.1.1

Graficul 7.1.1 Medii spatiale ale dioxizilor de sulf in 2006 -2007

Masuratori la 24 h, cma=125 µg /mc

Concluzii

Valorile mediilor spatiale ale imisiilor de dioxid de sulf in zona Tr. Severin au fost comparabile cu cele din anul anterior , fiind vizibila o usoara tendinta de crestere a mediilor lunare dar valorile s-au incadrat in CMA= 125 µg /mc

7. Concentratii ale dioxidului de azot si oxizilor de azot

Tabelul 7.2 Concentratii ale dioxidului de azot in 2006 comparativ cu 2007

Masuratori la 1 h, cma= 300 micrograme/mc

Graficul 7.2 Concentratii ale dioxidului de azot in 2006 comparativ cu 2007

Masuratori la 1 h, cma= 300 micrograme/mc

Concluzii

Imisiile de oxizi de azot din anul 2007 au avut o evolutie similara cu cea din anul 2006 manifestand usoare tendinte de diminuare a concentratiilor, valorile s-au incadrat in CMA= 300 µg /mc

7.3. Concentratii ale hidrogenului sulfurat

Tabel 7.3. Medii lunare ale hidrogenului sulfurat in anii 2006-2007

Grafic 7.3.Medii lunare ale hidrogenului sulfurat in anii 2006-2007

Grafic 7.3.1. Medii spatiale ale hidrogenului sulfurat in anii 2006-2007

Concluzii

Imisiile de hidrogen sulfurat masurate in cursul anului 2007 in zona Tr. Severin au fost comparabile cu cele din anul anterior , fiind vizibila o usoara tendinta de scadere a mediilor lunare dar valorile s-au incadrat in CMA= 0,008 mg /mc

Medii spatiale ale imisiilor de hidrogen sulfurat pe anul 2006 au avut o evolutie similara cu cele din anul 2006 fiind vizibila o usoara tendinta de scadere si s-au incadrat in CMA= 0.008 µg / mc

7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimica); concentratii ale ozonului

Nu dispunem de date la nivelul anului 2007

7.5. Pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)

Nu dispunem de date la nivelul anului 2007

7.6. Concentratii ale metalelor grele

Nu dispunem de date la nivelul anului 2007

7.7. Concentratii ale benzenului

Nu dispunem de date la nivelul anului 2007

7.8 Concentratii ale monoxidului de carbon

Nu dispunem de date la nivelul anului 2007

8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

In stare naturala ozonul se gaseste in proportie de 90% in stratosfera la cca 20-22km altitudine, ca rezultat al moleculelor de oxigen sub influenta radiatiei ultraviolete. Distrugerea stratului de ozon este accelerata de unele gaze (monoxi si dioxid de carbon, metanul si alte hidrocarburi, oxizii de azot si hidrogen), de origine antropica ce au capacitatea de a modifica proprietatile stratului de ozon.

Principalii vinovati pentru distrugerea ozonului sunt freonii (compusi de tip clorofluorocarburi-CFC), alaturi de activitatile industriale, in special cele care produc si elibereaza in atmosfera compusi din categoria hidrocarburilor halogenate.

Consecintele ireversibile ale deprecierii ozonului stratosferic atat asupra ecosistemelor terestre, acvatice, sanatatii populatiei cat si asupra sistemului climatic, au condus la necesitetea unui efort concentrat la nivel global.

9. Zone afectate si zonele cu risc de poluare atmosferica

Nu este cazul

10. Obiective si masuri privind poluarea aerului (se vor face referiri si la aspecte privind poluarea aerului in zonele urbane)

S-au demarat procedurile privind realizarea Planului si Programului integrat de gestionare a calitatii aerului, conform Ord. 35/2007