Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
SPRE IZVOARELE TELEAJENULUI


SPRE IZVOARELE TELEAJENULUI




SPRE IZVOARELE TELEAJENULUI

Care este deci acest sentiment omenesc, superlativ omenesc, care face sa iubesti o piatra pentru ea si un nor ca nor.

RUSKIN

Drumul ce urca pe valea Teleajenului, e vechi, batut, istoric. Catre Bratocea s-au gasit lespezile asezate de romani. El a inlesnit lui Mihai Viteazul sa cada in 24 ore in spatele austriacilor[1]. "Trecu muntii cu mai mare iuteala decit odinioara Anibal' scrie Bethlen . Popasurile din cale iti dau exemple de energie si chibzuinta etnica. Valenii de Munte, asezat intr-o larga depresiune, cu terase drept cimpuri de cultura, dintr-un orasel ce-si capatase renume prin produsul prunilor cu rod bogat, prin perseverenta lui N. Iorga devenise un altar al culturii nationale, greu incercat azi prin zguduiturile cutremurului pustiitor . ()




O sosea buna chiar pentru automobile duce de-a lungul vaii, scurtind timpul. Acesta e avantajul masinii, in cazul cind ea e socotita ca mijloc de transport si nu ca sport. De gonesti, natura se filmeaza pe retina, suprapunindu-se imaginile. Nu e decit placerea cinematografului colorat, placere ce o poti capata fara osteneala drumului. Oprind insa masina oriunde natura te imbie prin vreo atractie deosebita, atunci, in adevar, se prinde avantajul ei. ()

In drumul pe Teleajen se intilneste manastirea Suzana, de calugarite azi, cu blind peisaj al inaltimilor luminate de soare. In mijlocul unei intinse poieni, presarata cu flori, stralucesc in curatenia lor ingrijita chiliile ingramadite in jurul bisericii fara pretentii arhitecturale, ridicata, cum adesea se intimpla, pe urmele unei bisericute de lemn din veacul al XVIII-lea, cu cheltuiala unei evlavioase din partile Brasovului, Suzana Anica. Mai impunatoare, ca cladire, este cealalta manastire, de calugari, linga satul Cheia. Am ajuns in munti, cu imprejurimi mai aspre. Casele curate, gospodaroase ale satului se resfira in lungul apei si a drumului, la adapost. Manastirea e si mai la adapost, intr-o vaiuga laterala, tainuita. O strajuiesc brazi inalti, vinjosi, inaltati in fata pridvorului cu stilpi masivi, sobri. Decorul este minunat, amintind putin de cel de la Durau. Paretii stralucitori, goi, ai Zaganului, coltii de stinci de pe virful Tigailor, se inalta ca fantastice intruchipari, in contrast cu spinarea rotunjita a Bratocei dinspre apus, cu pasuni intinse, la marginea padurilor tot mai rarite.

Drumurile se despica. Soseaua duce la Brasov, inconjurind in serpentine dese Balabanul nu prea inalt (l 074). Calatorul se poate multumi cu privelistea minunata asupra Tarii Birsei.

Pe drumetul sprinten il atrag fantasticele ruini ce se intind pe inaltimile Bratocei, spre Tigaile, spre Muntele Rosu, spre Zaganul. E ispitit sa traiasca in mijlocul lor, sa le admire amanuntele, sa dea zbor imaginatiei printre formele mult asemanatoare celor din jurul Ceahlaului, roci de aceeasi natura opunind aceeasi rezistenta daltitelor nevazute cu care sint mereu cioplite.

Bratocea e in cale, pe ea te urci intii; printre tancurile ei cu forme diferite duc serpuirile cararii. Cind iti ies in cale colti razleti, cind pareti inalti cu turnuri izolate, rotunjite ca niste metereze. Vintul implineste opera umezelii; curata fata stincilor de praf, le netezeste, le rotunjeste, scoate-n relief cel mai mic bolovan din conglomerat. Naruiturile cad la picioarele stincilor albe, de te insala, socotind ca e o panza de zapada, pastrata la umbra. Aduc aminte indeosebi de ale dolomitelor tiroleze, tot asa cu briu de brohotis stralucitor in bataia soarelui, incingind stincile ce se inalta in forme neinchipuit de variate. Privelistea in inchisa de insirarea stincilor, cu cite un prichici verde din loc in loc. La popasuri insa iti arunci privirea indarat. Esti rasplatit prin gingasa panorama a vaii Teleajenului cu cuibul alb de case, cu petele roscate ale turnurilor manastirii, cu mantia inverzita a padurilor asternute pe inaltimi.

Dar formele variate ale virfului te cheama tot mai departe. Strabati printre ruini de palate ciclopiene, pina ce, in sfirsit, te odihnesti la punctul cel mai ridicat din Ciucas, rivalul Ceahlaului si ca inaltime. Mai rar se intilnesc doi munti atit de asemanatori.

O mare deosebire exista insa intre cei doi frati. Ceahlaul troneaza in mijlocul unui intreg tinut de munti mai marunti, multime ingramadita in jurul lui. Ciucasul e la margine de adinca depresiune. Daca ajungi pe virful lui, mai usor pe drumul aratat, e o adevarata incercare alpina sa te acateri pe povirnisul drept, aspru, dinspre Zizin. De aceea si privelistea ce se deschide de pe virful Ciucasului e mai larga, mai variata. Prinzi roata din muntii Vrancei, din Penteleul des pomenit si Siriul inalt, pina-n paretii Bucegilor. Iar in fata se intinde Tara Birsei si sesul Trei Scaune, cu capetele muntilor ce vin dinspre nord, de se termina in ses. Mozaicul e mai plin. Sesul pare lac, cu insulele plutitoare ale plaurului, pometurile din jurul satelor. Drumurile sint suluri de pinze albe, iar molateca serpuire a Tirlungului dire verzi de salcii.




De sus, de la umbra stincii ca un monolit, stai si privesti. Nu te mai saturi sa privesti. Linistea e desavirsita, caci nici murmurul piriiaselor nu o intrerupe. Privesti intinsul pamintului; te indrumi dupa harta desfasurata.



In 1599 oastea lui Andrei Bathory a fost invinsa de cea a lui Mihai Viteazul, care a traversat muntii prin aceste locuri.

Bethlen, cronicar maghiar.

Aluzie la cutremurul din noiembrie 1940, care a avariat grav si asezamintele culturale de la Valenii de Munte.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate