Mediul mediteranean (Subtropical)

Mediul mediteranean (Subtropical)

Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane, dar acesta se mai afla si in Cali­fornia, in Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei, al Frantei, Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croatiei s.a. intre 30 si 45⁰ latitudine, si este caracterizat prin ierni blande, ploioase si veri calduroase, uscate, avand regiuni intens populate si cu multiple modi­ficari in peisaje. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor, iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed, cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase.

Santiago de Chile    Ins. Canare Subtropical de tip "chinez"

Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential.

In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului.

Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale - smochine, struguri, masline si arahide - rezistente la seceta verii. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate, dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin.

Raurile sunt scurte, au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor; se inregistreaza debite importante in sezonul ploios, cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, si debite mici in cel cald, cand multe dintre ele seaca. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara, torenti si alunecari de teren. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. Acestea se numesc "pamanturi rele' sau "badland-uri', intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri.

Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (tem­peraturi de 20-25⁰ C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000 mm/anuale), racoroasa (temperaturi medii de 5-10⁰ C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata de prezenta vanturilor de vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad tempera­turile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti se dezvolta van­turi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa Ana in Chile).

Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Se intalneste de asemenea terra rossa, un sol rosu format pe calcar.

Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi, xerofiti (esente lemnoase caracteristice), cum sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, maslinul sal­batic. Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la uscaciune. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa, locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga, iar in California, chaparral. Fauna cuprinde nume­roase insecte, vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi, jderi, capre salbatice, magotul si sacalul.

Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi timpuri, stralucite civilizatii (egipteana, iudaica, greceasca, romana, bizantina, s.a.),exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti, se desfasoara activitati economice, se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob.

Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turis­tice si balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile initiale ale tarmului.