Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Comuna Unirea - Studiu geografic


Comuna Unirea - Studiu geografic




INTRODUCERE

Am ales tema Comuna Unirea - Studiu geografic , deoarece de aceasta comuna ma leaga amintiri foarte frumoase si placute.

Dragostea pentru meleagurile copilariei mele pentru Comuna Unirea , unde mi-am petrecut primii 7 ani de viata, stima si respectful pentru primii dascali care mi-au pus creionul in mana si m-au invatat sa deslusesc alfabetul - bucuria ce mi-au provocat in numeroase momente din copilarie si adolescenta. Minunatele privelisti naturale din satul natal cu, campia, plaiul viilor, holdele de grau si porumb, raul care ma atragea ca un magnet unde ma scaldam fericita, impreuna cu copii de varsta mea, consateni de-ai mei in randul carora m-am simtit destul de bine , parerea de rau pentru sacrificiile, lipsurile si necazurile pe care le-au indurate in trecut si bucuria pentru implinirile lor de azi toate acestea m-au determinat sa ma aplec asupra unei analize din punct de vedere geografi.




Studiul monografic al Comunei Unirea reprezinta o analiza a componentelor cadrului natural si socio - economic privite intr-o stransa interdependenta.

Pe baza analizei geografice complexe s-a putut ajunge la concluzii ce privesc buna organizare a spatiului geographic din intregul teritoriu administrative al comunei.

Observatiile din teren, interpretarea datelor statistice si cartografice, incadrarea teritoriala si legaturile cu regiunile limitrofe au stat la baza analizei complexe a teritoriului comunei Unirea.

Elaborarea lucrarii am efectuat-o in trei etape: de documentare in biblioteca, de cercetare pe teren si de redactare.

Etapa de cercetare pe teren s-a caracterizat printr-o serie de observatii persoanele prin incercatea de a confrunta elementele hartiei cu cele ale terenului si de a sesiza noile transformari produse odata cu dezvoltarea societatii.

In etapa de redactare am cautat sa reliefez elementele valoroase, raporturile esentiale care leaga si definesc fenomenele in relatiile lor cu teritoriul.

Acest studiu complex evidentiaza trasaturile elementelor fizice, economice si activitatea umana ca factor important al modelarii mediului geografic.

Aceasta lucrare am realizat-o sub indrumarea si indemnul doamnei conf. univ. dr. Tomescu Viorica, coordinator stiintific al lucrarii, careia pentru sugestiile si indrumarile deosebite pe care mi le-a dat pe aceasta cale multe multumiri.

Multumesc tuturor profesorilor care au avut bunavointa de a ma ajuta in realizarea acestui studiu.

CAPITOLUL 1

ISTORICUL CERCETARILOR

O monografie a comunei Unirea, judetul Dolj, din punct de vedere geografic, bazata pe documente nu exista.

Date geografice se gasesc in lucrari ce privesc in general Campia Olteniei sau diferite compartimente ale acesteia.

Informatii geografice asupra acestei regiunii au fost lasate de cercetatorii romani: Gheorghe Murgoci (Tertiarul Olteniei), Ionescu Argetoaia (Pliocenul Olteniei, 9S), dar si geologii straini Bielz (1864) si Toumouer (1880).

Informatii pretioase au fost lasate de lasate de Emanuel de Martonne (1902), George Vilsan (1915), Ionescu Balea (1923) - Dunele din Oltenia.

Literatura geografica asupra acestei regiuni se imbogateste cu lucrarile noii generatii: Pefre Cotet (1957)? Campia Olteniei, Mihailescu V. (1966), Dealurile si Campiile Romaniei, Vilsan G. (1971), Campia Romana, Badea L, Ghenovici AL, Judetul Dolj, Rosu Al. (1990,), Geografia fizica a Romaniei, Posea Gr. si Mandrut O. (1996), Geografia fizica generala, Posea Gr. (2002), Geomorfologia Romaniei.

Referitor la hidrografie, date pretioase se gasesc in lucrarile: Velcea V. (1967), Raurile Romaniei Pleniceanu V. (1998), Apele din Campia Olteniei, Savin C. (1992), Valea Jiului, Savin C. (2003), Raurile din Oltenia.

Conditiile biopedogeografice au facut obiectul de studiu al unui mare numar de cercetatori: Raul Calinescu (1969), Biogeografia Romaniei, Dimitrie R. (1977), Nicolae Florea (1968), Simionescu I (1973), Flora Romaniei.

Studiile economice au fost lasate de cercetatorii: Ghinea D (1966), Velcea I. (1975), Geografia economica a Romaniei, Ionescu Al. (1982), Agricultura ecologica, Cucu V (1998), Geografia umana si economica a Romaniei

CAPITOLUL 2

ASEZAREA GEOGRAFICA SI DELIMITAREA SPATTIULUI

COMUNEI

2.1. Asezarea geografica

Asezarea in cadrul Romaniei. Comuna Unirea este situata in partea de sud-vest a tarii, in judetul Dolj, la intersectia paralelei de 44° 02 Lat N si meridianul de 23° 03 long E. Se afla la o altitudine de 80-100 m fata de nivelul marii.

Asezarea in cadrul Campiei Romane. in cadrul Campiei Romane, este situata in sectorul vestic, in Campia Bailestiului.

Asezarea in cadrul Campiei Olteniei. Sectorul vestic, situat la vest de Olt al Campiei Romane, mai este denumit si Campia, Olteniei. Comuna Unirea este situata in cadrul acesteia in Campia Bailestiului sau Campia Desnatui, intre raul Desnatui si fluviul Dunarea.

In cadrul judetului, comuna Rojiste este situata in partea de sud-vest in zona de ses din Campia Bailestiului la 65 de km de Craiova si 35 km de Caracal

Se invecineaza cu localitatile: Nord – comuna Plenita; Nord-Est – comuna Caraula; Sud-Est – comuna Motatei; Sud-Vest – comuna Cetate.

Foto nr.1

HARTA ROMANIEI

Foto nr.2

HARTA JUDETULUI

2.2 Scurt istoric al comunei Unirea

Prezenta asezarilor omenesti pe aceste locuri este foarte veche, ele au luat nastere pe intreg cuprinsul tarii cu zeci de mii de ani inaintea noastra, inca din vremea primelor unelte si arme de piatra cioplita. O mare importanta o au numeroasele descoperirii arheologice care s-au facut.

Comuna Unirea, ca unitate administrativa a fost infintata prin legea administrativa din 31 martie 1864.

A facut parte din plasele Campu (1864-1908), Cetatea (1908-1912), Giubega (1912-1932), Plenita (1932-1950), si din raionul Calafat (1950-1968).

CAPITOLUL 3

GEOLOGIA

3.1 Evolutia paleogeografica a teritoriului

Spatiul ocupat de comuna Unirea face parte din marea depresiune structurala care a aparut in mezozoicul superior intre Carpati si Balcani odata cu inaltarea acestora.

Exista doua mari faze sau etape ale istoriei dezvoltarii geologice ale acestei depresiuni, Depresiunea Getica.

Faza geologica precuaternara, care ca timp este foarte lunga incepand de la formarea Depresiunii Getice, ca unitate structurala a reliefului tarii noastre, pana la sfarsitul Pliocenului. Aceasta e faza de subsidenta marina si lacustra.

Faza geologica cuaternara, care ca timp este foarte scurta in raport cu faza anterioara, dar care este mult mai importanta pentru morfologia Campiei Olteniei. Ea tine de la sfarsitul levantinului pana astazi, timp in care intreaga Depresiunea Getica devine uscat, inclusiv Campia Olteniei. Aceasta este faza continentala .

Geologia Campiei Olteniei este strans legata de geologia intregii Depresiuni Getice, care constituie o unitate structurala de vorland, formata prin scufundarea fundamentului carpatic si balcanic la inceputul senonianului. Aceasta depresiune ocupa intreg teritoriul din interiorul arcului carpato-balcanic, fiind continuarea spre vest a marii depresiuni neogene pericarpatice Depresiunea Moldava si Depresiunea Valaha.

Scufundarea fundamentului a avut ca urmare patrunderea apelor marine in aceasta regiune, in timpul senonianului. In senonianul superior, marea se retrage pentru scurta vreme, pentru ca in eocen sa revina si prin efectul scufundarii treptate a fundamentului sa ramana pana la sfarsitul pliocenului.

Sub raport stratigrafie in depresiune se constata o continuitate clara de sedimentare, incepand din senonianul inferior pana la sfarsitul levantinului, afara numai de senonianul superior, cand Depresiunea Getica se pare ca a fost exondata. Campia Olteniei ocupa in sarmatian o pozitie centrala fata de tarmul nordic si sudic.

Situatia paleogeografica a Campiei Olteniei in pliocen era aceea de zona marginala a lacului care o acoperea. Studiul campiei intereseaza in mod special incepand cu pliocenul cand intreaga depresiune a devenit lac. Pe fundul marii care acoperea aceasta vasta depresiune s-au depus in ultima parte a mezozoicului si in neozoic materiale carate prin eroziune si transportate din zonele inaltate. In felul acesta, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit cu o cuvertura groasa de formatiuni sedimentare (calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrisuri) asezate orizontal sau monoclinal, avand caracteristicile unei structuri de platforma.

Faza geologica precuaternara reprezinta o faza de sedimentare de subsidenta a Depresiunii Getice care a fost ocupata continuu cu apa de la formarea ei si pana in timpul cuaternarului. Deci la inceputul cuaternarului depresiunea era complet umpluta de depozite si transformata in uscat. Din punct de vedere genetic, dupa retragerea lacului levantin, partea de sud a depresiunii devine o campie lacustra, care, in perioada cuaternara, intra sub actiunea agentilor externi.

Sub raport morfologic, faza precuaternara se caracterizeaza printr-o actiune constructiva, rezultata din acumularea succesiva a depozitelor care au dus la umplerea acestei depresiuni pericarpatice.

Retragerea succesiva a apelor marine si lacustre din Depresiunea Getica s-au facut in stransa legatura cu miscarile de ridicare.din Carpati si Balcani si cu acumularea de subsidenta din ea. Acest din urma caracter s-a terminat la sfarsitul levantinului cand intreaga depresiune a devenit uscat.

Depozitele cuaternare, formate din loess, pietrisuri si nisipuri, sunt separate de cele levantine, formate din nisipuri stratificate in alternanta cu pietrisuri printr-o suprafata de eroziune. in plus exista o deosebire litologica clara intre nisipurile si pietrisurile cuaternare, de o parte si cele levantine de alta parte, atat ca mod de asezare, cat mai ales sub raport granulometric. Cele levantine ating dimensiuni mari. Greutatea lor este uneori de zeci si chiar sute de kg, ceea ce nu se observa la cele cuaternare, la acestea structura torentiala este dominanta, iar la cele levantine se observa clar asezarea in stratc si caracterul lor in buna parte fluvio-lacustru.

Conditiile paleogeografice ale perioadei cuaternare, diferite de conditiile dc astazi au influentat in mod substantial dezvoltarea reliefului. in faza cuaternara continentala ia nastere reteaua hidrografica, care constituie agentul morfogenetic cel mai important, sub actiunea caruia se formeaza relieful acumulativ de terase, iar sub actiunea vanturilor, ajutata de procesele deluviale locale, pe intinsul campiei se asterne treptat mantaua de loess, de depozite loessoide si de dune.

Schimbarile climatice din epocile glaciare si interglaciare s-au resimtit atat in activitatea raurilor-prin ritmul diferit de eroziune si acumulare, cat si in activitatea vanturilor dominante. Faza cuaternara prezinta cea mai mare importanta pentru formarea si evolutia reliefului Campiei Olteniei si implicit in spatiul ocupat de covestica si sudica a depresiunii Getice. In cuprinsul ei nu se poate vorbii de linii tectonice pronuntate. Acest caracter reiese chiar din pozitia ei la exteriorul arcului muntos Carpato-Balcanic.

Campia Olteniei nu corespunde cu axul Depresiunii Getice ea fiind departe de zona cutata de pe rama, astfel ca efectele tectonice s-au diminuat, spre interior, adica spre campie. in cuprinsul ei s-au resimtit mai ales efectele cutarilor pe directia NS, deoarece campia este o zona de interferenta a miscarilor din sud, vest si nord, dar si o zona de interferenta a cutremurelor venite din aceleasi directii.

In acest spatiu nu se poate vorbi de o tectonica propriu-zisa, ci numai de reflexe, de efecte indepartate ale miscarilor orogenetice si epirogenetice care au avut loc in regiunile vecine si au afectat tot mai des formatiunile mai vechi, paleogene si miocene din fundamentul depresiunii Getice.

In general, oro-hidrografia din Campia Olteniei nu reflecta tectonica precuaternara. Ea trebuie considerata pasiva pentru relieful acesteia. Aceasta tectonica pasiva conditioneaza in morfologie numai un relief structural asimetric de cueste, dezvoltat mai ales in partea centrala si de vest.

In schimb, miscarile tectonice cuaternare, chiar de intensitate slaba, au avut un efect hotarator asupra dispozitiei generale a elementelor de relief, create de reteaua hidrografica a campiei care s-a adaptat acestor deformari, concomitent cu evolutia cuaternara a ei.

In prezent din punct de vedere tectonic, campia se caracterizeaza printr-o stabilitate pronuntata.

3.2 Structura geologica si litologie

Cunoasterea problemelor de geologie in cazul morfologiei campiilor este absolut necesara. Cunoasterea depozitelor trebuie sa se faca atat sub raport genetic, stratigrafie si litologic, cat si al varstei.

Aceste probleme se impletesc strans cu actiunea apelor curgatoare si a vanturilor, ca agenti morfogenetici principali si cu actiunea proceselor deluviale, gravitationale, proluviale, ca agenti morfogenetici secundari.

In cuprinsul acestei regiuni se disting urmatoarele tipuri genetice de depozite:

- Depozite aluvionare

- Depozite loessoide

- Depozite eoliene

- Depozite proluviale

- Depozite gravitationale

a) Depozitele aluvionare de terasa au o extindere mare, datorita activitatii bogate a retelei
hidrografice in decursul pleistocenului, precum si a miscarilor care au transformat aluviunile de
albie in depozite aluvionare de terasa.

Depozitele de nisipuri si pietrisuri de terase ocupa suprafete foarte intinse in lungul vaii

Dunarii.

In ce priveste marimea particulelor, aceasta variaza de la nisipuri fine sau grosiere la pietrisuri marunte sau mari.

Pietrisurile sunt formate din elemente petrografice care se intalnesc in zonele strabatute de Dunare: sisturi cristaline, calcare cretacice si jurasice, conglomerate si sisturi negre liasice, conglomerate si tufuri porfirice, gresii, gabrouri, granite etc, sfaramaturi din formatiunile geologice ale Carpatilor Meridionali.

Nisipurile si pietrisurile de terase au grosimi variabile, chiar in cuprinsul aceleiasi terase. Pastrarea depozitelor de terasa se datoreaza tendintei generale de adancire si abatere laterala manifestata de Dunare.

Depozitele de terasa urmaresc valea si lipsesc pe camp, in timp ce depozitele loessoide si eoliene sunt atat pe campuri cat si pe terase.

b) Depozitele loessoide

Studierea acestor depozite este foarte mult ingreunata de invelisul nisipurilor de dune, care se intinde ca o manta destul de groasa.

Sub raport genetic, depozitele loessoide pot fi urmarite in doua tipuri, si anume:

Loess eolian, cafeniu, poros, prafos, care se desface in bucati verticale, dezvoltat in special pe terase.

Loess deluvial, lut roscat, cu mici resturi de pietrisuri si nisipuri, dezvoltat in special in Campia Bailestiului.

Trasarea unei limite precise intre aceste doua tipuri de depozite loessoide este foarte greu de executat, mai ales ca trecerea se face uneori gradat si, in plus, aproape toata masa loessoida este acoperita de nisipul dunelor.

Pe masura ce se inainteaza catre sud, se intalneste un lut din ce in ce mai putin argilos, amestecat cu prafuri eoliene provenind din norii de graunte fine care constituiau spatiul de avangarda al nisipurilor care erau duse pentru a forma dunele.

M. Popvat a intrevazut originea deluviala a luturilor rosii ca depozite loessoide, de asemenea el precizeaza ca lutul argilos rosiatic ar fi o veche terra rossa, pe care ulterior s-a dezvoltat solul brun roscat.

Cantitatea mare de calcar in depozitele loessoide in aceasta parte a Olteniei se poate explica prin pozitia campiei, in jurul careia se afla numeroase regiuni calcaroase (podisul Mehedinti in partea de NV, podisul Miroci in vest si podisul Moesiei in sud).

Materialul calcaros rezultat prin procesele foarte intense de alterare in zonele periglaciare din decalcifierea calcarelor mezozoice a fost transportat fie pe cale aeriana, datorita vanturilor de vest, fie pe cale deluviala prin spalarea efectuata de apele rezultate din ploi si topirea zapezilor.

Factorul principal in transportul prafului (pulberilor) care a format loessul este vantul si apoi procesele deluviale care s-au dezvoltat in stransa legatura cu conditiile climatice locale.

Lutul loessoid roscat sau loessul deluvial reprezinta tot un depozit eolian simultan cu loessul, dar depus intr-un mediu mai umed, mai ploios de padure, din acelasi praf eolian comun.

Locul de depunere si diferentele climatice au determinat doua directii de dezvoltare in detrisul comun, iar ca rezultat final au aparut doua tipuri de depozite loessoide: loessul si argila roscata. Caracterul climatic mai bogat in precipitatii explica deci geneza deluviala a argilei roscate.

Formarea loessului primar se datoreaza materialului prafos depus de vant si fixat pe sol de apa ploilor si de vegetatie. in cea mai mare parte nisipurile se amesteca puternic cu loessul. Grosimea loessului este totdeauna mai mare in partile expuse vantului.

c) Depozitele eoliene (nisipurile eoliene) ocupa suprafete foarte intinse, incepand de jos din lunca, pana sus pe camp, acoperind in multe locuri depozitele loessoide.

Deflatia este un proces geomorfologic extrem de activ in lunca Dunarii dar mai ales pe campuri. Agentul de transport al nisipurilor si de formare a dunelor l-au constituit si il constituie si in prezent vanturile de vest si nord-vest, iar sursa de alimentare a nisipurilor a fost si este lunca Dunarii

Materialul dunelor a rezultat din alterarea rocilor de eroziune, transport si acumulare a rocilor friabile care apar in regiunea muntilor dealurilor si chiar a campiei (terasele mai vechi). Sub raport mineralogic, nisipul dunelor este format in cea mai mare parte din cuart, care este un material foarte rezistent. in afara de acesta mai cuprinde si fragmente de minerale care provin din roci foarte diferite.

Intregul complex pliocen, incepand de la meotian la levantin, contine intercalatii de nisipuri, pietrisuri, gresii si marne nisipoase.

Intinsele terase ale Dunarii, formate din nisipuri si pietrisuri, ca si aluviunile recente ale luncii contribuie intr-o masura mare la formarea bazei de alimentare a vanturilor cu nisipuri.

In general, se poate spune, dupa M. Ionescu-Balea, ca aceleasi elemente mineralogice, provenind din alterarea sisturilor cristaline, remaniate in mai multe etape in decursul pliocenului, au contribuit la formarea nisipurilor.

Mineralele nisipurilor din dune nu prezinta descompunere completa. Ele au de obicei o culoare brun-galbuie sau galben-bruna, tinzand catre brun-roscat, ca urmare a unui amestec de hidroxizi de fier si materii organice in descompunere.

Particulele de cuart cele mai frecvente, sunt putin rotunjite si cu colturi neregulate. Ele au fost mai intai rulate de apele raurilor, apoi transportate si putin uzate de vant.

Se poate spune ca formarea nisipurilor de dune este strans legata de prezenta vanturilor dominante de vest si nord-vest si de activitatea retelei hidrografice in terenuri bogate in faciesuri nisipoase.

Nisipurile eoliene provin in cea mai mare parte din nisipurile aluvionare, asadar rezulta clar ca ele provin in special din faciesurile nisipoase ale pliocenului, in urma erodarii si redepunerii lor de catre reteaua hidrografica. Ele se deosebesc de nisipurile aluvionare prin faptul ca sunt mai bine rulate, rotunjite si chiar lustruite. Nisipurile aluvionare sunt mai bine sortate, contin maluri si argile, ca si treceri treptate la argile nisipoase, iar nisipurile eoliene sunt mai bine sortate.

Gradul de prelucrare eoliana este extrem de variat si depinde nu numai de factorul activ, intensitatea de redepunere si regimul vanturilor, ci si de durata actiunii vantului, de intregul complex de conditii fizico-geografice si de vegetatie.

Culoarea nisipurilor eoliene actuale este de obicei cenusie deschis sau de un cenusiu-cafenie. Pe suprafata nisipurilor zburatoare (actuale) se constata de obicei mici incretituri un fel de ripple-marks.

Transportul nisipurilor sub influenta vanturilor nu se face peste tot in acelasi mod. Intensitatea de transport depinde, nu numai de intensitatea vantului, de temperatura aerului, de marimea particulelor, ci si de forma si greutatea lor specifica, de prezenta substantelor de cimentare, de umiditatea si gradul de rugozitate sau lustruire a particulelor de nisip, precum si de caracterul complexului nisipos supus spulberarii si de relieful lui.

Regimul vanturilor joaca cel mai important rol in miscarea de transport a nisipurilor, ca si in depunerea si formarea dunelor. La aceasta contribuie si conditiile aerodinamice locale, compozitia mecanica si chimica a nisipurilor, conditiile litologice, stratigrafice si hidro-pedologice, ca si caracterul fito-geografic al regiunii studiate.

d) Depozitele proluviale sunt slab reprezentate, sub forma de mici conuri de dejectie, la
trecerea paraielor in lunca Dunarii sau la trecerea din zona campului la cea a teraselor.

Depozitele proluviale sunt formate din nisipuri, maluri si pietrisuri.

Depozitele proluviale apar sub forma de petice mici, care acopera pe cele aluvionare si chiar pe cele loessoide.

e) Depozite gravitationale

Dintre procesele gravitationale, alunecarea imbinata cu surparea se intalnesc in cuprinsul campiei, in raport strans de proprietatile fizice ale depozitelor loessoide si a celor argilo-nisipoase.

CAPITOLUL 4

RELIEFUL

Imaginea generala a reliefului din Campia Olteniei este aceea a unei suprafete tabulare coborand usor de la nord la sud, dar nu uniform, ci in trepte, cu denivelari din ce in ce mai reduse pe masura ce ne apropiem de Dunare. Ca urmare a felului in care reteaua de vai fragmenteaza suprafata campiei si a modului de dispunere a treptelor din lungul Dunarii, teritoriul coboara usor nu numai spre sud, ci si de la vest la est. Este o coborare usoara, conforma inclinarii generale a Campiei Olteniei, pusa bine in evidenta de liniile generale ale reliefului care par a avea tendinta sa se adune undeva spre gura Oltului.

Relieful prezinta urmatoarele caracteristici:

predominarea formelor plate se datoreaza indeosebi asezarii tabulare si stabilitatii pronuntate a straturilor de roci din fundament si a celor din cuvertura petrografica mai noua;

intinderea mare a suprafetelor usor valurite este legata de actiunea vantului, care a deplasat mari cantitati de nisip din aluviunile Dunarii sau din straturile cuverturii sedimentare si le-a depus pe diferite trepte de relief sub forma de dune alungite;etajarea formelor de relief in trepte din ce in ce mai inalte spre nord se datoreaza actiunii Dunarii, care a sapat in propriile aluviuni si a format trepte sau terase fluviatile, situate in prezent la diverse nivele si uneori la distante destul de mari fata de albia actuala;

Valea Dunarii apartine bazinului inferior al fluviului.

Cea mai noua parte a vaii Dunarii este lunca formata prin actiunea complexa de eroziune laterala si de acumulare sub influenta tendintei generale de inaltare a albiei si a oscilatiilor obisnuite ale nivelelor si debitelor.

Valea Dunarii are un caracter disimetric, avand malul drept mult mai inalt, in general apropiat de fluviu.

4.1. Formele de relief (Terase si campuri)

Din punct de vedere geomorphologic, teritoriul comunei Unirea se situeaza pe terasa a III-a ( Bailestiului a Dunarii).

Terasele Dunarii au un caracter asimetric, ele pastrandu-se mai ales pe partea stanga, pe partea dreapta apar fragmentar. Exceptie face sectorul dintre Gura Vaii si Calafat unde terasele sunt bine dezvoltate pe ambele parti.

Terasele Dunarii se leaga de cele ale Jiului, Oltului si Argesului ceea ne demonstreaza o evolutie simultana a vailor respective.

Trecerea dintre terase si lunca se face in moduri diferite. In locurile unde terasele mai inalte vin in contact cu lunca fruntile acestora sunt abrupte uneori afectate de siroiri si alunecari (intre Cetate si Maglavit). La baza acestor versanti sau format mici tapsane de acumulare care se pierd treptat in lunca.

In cazul cand fruntea vine in contact cu zona inundabila sau direct cu albia Dunarii se observa maluri abrupte datorita eroziunii laterale a fluviului sau abraziuni lacustre.

Atunci cand terasele sunt fragmentate de vai torentiale si afectate de alunecari, contactul lunca–terasa se face prin mici conuri de dejectie dispuse la marginea luncii.

Terasa a III – a (Bailesti)

Este larg dezvoltata pe ambele parti ale Drincei, apare fragmentar si reprezinta fundul Depresiunii Turnu-Severin.

Se desfasoara intre cotul Dunarii de la Maglavit-Calafat si Deznatui la o altitudine relativa de 20-40 m, cu extensiune pana la 20 km.

Este supusa invaziei dunelor si proceselor de tasare, fie valurit (chiar larg ondulat la nord si est de Bailesti) fie ciuruit de crovuri si microdepresiuni de tasare.

Sunt bine reprezentate depozitele de terasa formate din pietrisuri si nisipuri. O particularitate a acestei terase consta in acoperirea ei cu cantitati insemnate de nisipuri si luturi nisipoase raspandite sub forma de dune vechi (fixate ) si noi (mobile).

Campia Bailestiului sau Campia Desnatuiului

Este o subunitate a Campiei Olteniei situata intre vaile Drincea si Jiu. Este o campie de terase fiind formata din terasele Dunarii.

Exceptie face partea de nord-est cunoscuta sub numele de Campul Segarcei sau Campia Salcutei care este o campie premontana veche, getica reprezentand o prelungire lina, in campie a formatiunilor premontane getice.

Este bine reprezentata aici terasa inferioara de 7-10 m in partea de sud-vest dar aspectul ei de treapta este mult atenuat din cauza dunelor de nisip care i-au mascat fruntea, precum si partea de racordare cu terasa superioara.

Podul terasei are un aspect valurit datorita fasciculelor de dune si a depresiunilor inter-dune care adapostesc lacuri, uneori cu caracter permanent (intre Ciupercenii Noi si Ghidici)

Terasa a II-a situata la 13-18 m apare aici doar fragmentar si este invadata de dune de nisip, insa cea mai larga dezvoltare o are terasa a III-a cu altitudine de 27-35 m, fiind strabatuta de doar cateva vai, cea mai insemnata fiind Valea Desnatuiului.

4.2. Microrelieful

Dunele de nisip se intend ca o manta, incepand din lunca pana sus pe camp.

Dunele sunt forme de relief cu aspect de movile sau dealuri mici datorita acumularii vanturilor.

Acumularea sau depunera materialelor transportate de vanturi constituie ultima faza a actiunii mecanice a atmosferii.

Dupa caracterul structural si finetea particulelor ce le constituie, depozitele eoliene sunt de 2 feluri: nisipoase si prafoase. Se gasesc ambele formatiuni eoliene: nisipurile de dune si loessul. Dunele acopera loessul in cea mai mare parte a campiei.

Dunarea din regiunea Vaii Dunarii superioare, cuprinzand dunele de la vestul Vaii Dunarii le cuprind si pe acelea din zona comunei Unirea.

Majoritatea dunelor provin din nisipurile luate de vanturile care bat din vest in lunca Dunarii si au o orientare vest-est.

Cele mai bine reprezentate sunt formatiunile de dune batrane, mai evoluate, care corespund nisipurilor fixate de la: Desa, Maglavit, Golenti, Unirea, Cetate.

Pe formele de relief (terase si campuri) s-au grefat o serie de forme secundare ce au luat nastere in urma proceselor eoliene si astfel, relieful acestui teritoriu apare valurit, rezultat din alternanta dunelor si interdunelor.

In general formele alungite ale dunelor sunt orientate paralel cu directia de inaintare a vanturilor dominante (est si nord-est si sud-vest). Apar foarte rar si dune transversale formate din devierea unor curenti slabi de aer de la diretia principala.

Dunele prezinta flancuri simetrice cu culmi inguste, gen creste sau aplatizate, gen microplatouri. Spatiile dintre culmile de duna au lungimi diferite, de la 15-20 m la 400-500 m.

Microrelieful eolian intervine in evolutia nisipurilor solidificate, determinand deosebiri de firtilitate si modificand in acest sens granulometria, aprovizionarea cu humus si elemente minerale ale acestora. Astfel pe varful (culmea) dunelor se gasesc soluri semimobile sau slab humifere cu textura grosiera si continut redus de humus. In interdune, nisipul este mai solidificat cu o textura mai putin grosiera.

4.3. Procesele geomorfologice actuale

Procesele morfeologice actuale sunt lipsite de mare amploare. Intre procesele actuale se inscriu procesele moderatoare cauzate de vant, deflatia si acumularea eoliana, eroziunea levantina, coroziunea, inmlastinirile si tasarile.

Vanturile joaca un rol important in modelarea reliefului actual datorita regimului stepic cu precipitatii reduse, directiei constantei a lor, lipsei vegetatiei si intr-o masura mai mica chiar datorita lucrarilor de prelucrare a pamantului.

Deflatia este un proces geomorfologic extrem de activ, participand la modelarea reliefului teraselor de versant. Lunca Dunarii fiind alcatuita din depozite aluvionare foarte bogate in nisip, reprezinta marele rezervor al actiunii eoliene in Valea Dunarii.

In functie de taria, directia si durata vanturilor, precum si de diminsiunile nisipurile din lunca, acestea pot fi transportate pana departe de campul inalt.

Pe terenurile unde predomina depozitele loessoide au loc procese de tasare datorita apei freatice la mica adancime, creandu-se mici depresiuni, asemanatoare crovurilor, cu dimensiuni mici (sub 100 m), altele mari (depasesc 100 m).

Procesele geomorfologice modelatoare pot fi cauzate, deasemenea de activitatea omului de a produce un proces geomorfologic numai pentru a participa la evolutia reliefului. Dimpotriva prin preocuparile de dezvoltare economico-sociala, adeseori cauzeaza indirect declansarea sau incetinirea, chiar sporirea unor procese, care pot avea intr-adevar consecinte la evolutiei ulterioare a reliefului.

CAPITOLUL 5

CLIMA SI INFLUENTELE SALE IN MEDIU

Pentru caracterizarea climatica a comunei Unirea am folosit date de la statia meteorologica Bailesti. Pentru omogenitate am utilizat datele atat pentru temperaturi cat si pentru precipitatii din perioada 1993-2003. De asemenea am folosit o serie de date preluate din literatura de specialitate

5.1. Factorii climatici

Situarea comunei Unirea in partea de sud-vest a tarii, ceea ce inseamna in vestul marii depresiuni din interiorul arcului carpato-balcanic, arata ca teritoriul acesteia se afla mai mult in calea maselor de aer maritim mediteranean si umed oceanic si mai departe de influenta maselor de aer estice, calde si uscate, puternic continentalizate.

Factorii care determina dezvoltarea si diferentierea proceselor climatologice in aceasta zona sunt:

radiatia solara globala, care inregistreaza aici valori din cele mai ridicate din tara: 125-128 kcal/cmp;circulatia generala a atmosferei care are ca elemente caracteristice in aceasta zona advectiile frecvente de aer temperat oceanic din vest, patrunderile relativ frecvente ale aerului tropical din sud si sud-est dar si cele de aer temperat-continentale din est;conditiile sinoptice generale determinate de centrii barici de actiune estica (anticiclonul asiatic) si cel vestic (anticiclonul azoric);conditiile geografice locale: relief jos, sters, larg deschis;

5.2 Analiza principalelor elemente climatice

5.2.1 Temperatura aerului

In plina zona de campie, temperaturile anuale se prezinta omogen, temperatura medie anuala (pe perioada luata in calcul) avand valori de 11,6°C, cu valori medii anuale de 11,6°C la Calafat si 11,2°C la Bailesti (Fig. 8). Se poate observa ca valorile temperaturii medii anuale de la cele doua statii sunt apropiate datorita uniformitatii reliefului. Insa, valorile de la Statia Meteorologica Calafat sunt putin mai ridicate ca urmare a faptului ca aceasta statie este amplasata mai la sud, in apropierea culoarului Dunarii, cu temperaturi medii anuale superioare celor din extremitatea nordica a Campiei Olteniei.

Pe perioada luata in calcul s-au inregistrat deosebiri de la un an la altul, inregistrandu-se temperaturi medii anuale de 12°C si chiar de 13°C in anii 1971-2006 cu urmatoarele valori: in 1971 se inregistrau 11,6°C la Statia Meteorologica Calafat si doar 10,8°C la Statia Meteorologica Bailesti. In anul 1990 temperatura medie anuala a fost de 12,2°C la Calafat si 11,6°C Bailesti, iar in anul 2000 temperaturile medii anuale au fost de 13,3°C la Statia Meteorologica Calafat si de 11,7°C la Statia Meteorologica Bailesti.s

Cea mai rece luna a anului este luna ianuarie cu o medie de -0,7, valorile medii lunare inregistrate ale lunii ianuarie fiind de -0,5°C la Calafat si -0,9°C la Bailesti. Luna cea mai calda este luna iulie cu o medie lunara de 23,1°C, valorile fiind de 23,3°C la Calafat si de 22,9°C la Bailesti.

In ceea ce priveste temperaturile extreme, extremele maxime au fost inregistrate in anul 2000 cand temperaturile au fost de 42,5°C la Calafat si 41°C la Bailesti. Extrema minima a fost inregistrata in anul 1975 cand temperatura inregistrata a fost de -27°C, frecventa acestor minime foarte coborate fiind mai redusa decat in alte zone, ceea ce, alaturi de media temperaturii lunii celei mai reci, reprezinta dovezi pentru nuanta blanda a iernilor din aceasta parte a tarii. Spre deosebire de media generala s-au consemnat cazurile unor ierni foartre reci, ca urmare a localizarii maselor de aer puternic racite in interiorul arcului carpato-balcanic si ale manifestarii inversiunii termice puternice. De exemplu in ianuarie 1942 media temperaturilor pe cea mai mare parte a judetului Dolj a fost sub -11°C , adica mai coborata decat intreaga parte sud-vestica a tarii. In schimb au fost si ierni cand media temperaturilor lunii ianuarie s-a mentinut chiar peste 4°C (ca in 1948) indicand o situatie mai apropiata de ce a lunii martie.

Ca urmare a diminuarii patrunderilor de aer rece dinspre est si influentei tot mai mari a invaziilor de aer cald dinspre sud-vest, primavara este mai timpurie in aceste locuri marcata de cresterea rapida a temperaturilor in medie cu aproximativ 5°C intre februarie si martie si cu 6,5 – 7°C intre martie si aprilie.

Fig. nr.1 Temperatura medie anuala Ia statiile Calafat si Bailesti in perioada 1971 - 2006

Cea mai rece luna a anului este luna ianuarie, cu o medie de -0,8°C, valorile medii lunare inregistrate ale lunii ianuarie fiind de: -0,8°C la Craiova si Tamburesti, si -0,9°C la Bechet. Luna cea mai calda este luna iulie cu o medie lunara a temperaturii de 23,2°C, valorile fiind de: 22,9° la Craiova, 23,1°C la Tamburesti si 23,6°C la Bechet.

In ceea ce priveste temperaturile extreme, extremele maxime, pe perioada luata in calcul au fost de 43,0°C la Bechet (5.VII.2000), 40,5°C la Craiova (4.VIII.2000), si 39,5°C (24,25.VIII1993, 11.VIII. 1994). Extrema minima de -23,5°C (5.1.1994) a fost inregistrata la Statia Meteorologica Tamburesti, datele existand doar pana in anul 1996, iar la statiile de la Craiova si Bechet minimele absolute au fost de -22,6°C (19 XH.1997) si respectiv -22,4°C (18 XII

In anii precedenti perioadei analizate mai sus (1994-2004) minimele absolute au ajuns si chiar au depasit -30°C (Craiova -30,5°C in anul 1942), frecventa acestor minime foarte coborate fiind mai redusa decat in alte zone, ceea ce, alaturi de media temperaturii lunii celei mai reci, reprezinta dovezi pentru nuanta mai blanda a iernilor din aceasta parte a tarii. Spre deosebire de media generala, s-au consemnat cazurile unor ierni foarte reci, ca urmare a localizarii maselor de aer puternic racite in interiorul arcului carpato-balcanic si ale manifestarii unor inversiuni termice puternice. De exemplu, in ianuarie 1942 media temperaturilor pe cea mai mare parte a teritoriului judetului Dolj a fost sub -11°C, adica mai coborata decat in intreaga parte sud-estica a tarii. In schimb, au fost si ierni cand media temperaturilor lunii ianuarie s-a mentinut chiar peste 4°C (ca in 1948), indicand o situatie mai apropiata de cea a lunii martie.

Ca urmare a diminuarii patrunderilor de aer rece dinspre est si a influentei tot mai mari a invaziilor de aer cald dinspre sud-vest, primavara este mai timpurie in aceste locuri, marcata de cresterea rapida a temperaturilor in medie cu aproximativ 5°C intre februarie si martie si cu 6,5-7°C intre martie si aprilie. Contrastele mari dintre temperaturile lunilor de iarna si de vara cu amplitudini medii in jur de 24°C si cu amplitudini extreme de 72°C indica gradul de continentalism al climei, care nu este totusi cel mai accentuat din intreaga jumatate sudica a tarii.

5.2.2 Precipitatiile

Alaturi de temperatura, precipitatiile reprezinta elemente climatice cu influenta directa asupra mediului inconjurator si a omului.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 615 mm la Calafat si de 595 mm Ia Bailesti (perioada 1984-2006), urmarind tendinta generala de crestere a cantitatii de precipitatii de la sud la nord.

In anii 1992 si respectiv 2000 cantitatea medie de precipitatii cazuta pe mp a avut valori destul de scazute datorita faptului ca masele de aer tropicale ce au stationat timp indelungat pe sud-estul continentului european, au fost in general sarace sau lipsite de precipitatii. Aceasta caracteristica, imbinata cu temperaturile foarte ridicate ce s-au inregistrat in acesti ani au favorizat evapotranspiratia, cauzand scaderea treptata a rezervei de apa in sol, ajungandu-se Ia deficite de umiditate care au generat secete severe si prelungite. Valorile medii anuale inregistrate in acesti ani au fost urmatoarele: la Calafat in anul 1992-299 mm, in 2000 ­263,8 mm, la Statia Meteorologica Bailesti cantitatile medii de precipitatii au fost in ordinea cronologica a anilor de 262,7 mm, 271,5 mm.

Fig. nr.2 Regimul precipitatiilor atmosferice la statiile Calafat si Bailesti in perioada

Cantitatile maxime lunare se inregistreaza de obicei din aprilie pana in iunie. in luna iulie, odata cu reducerea frecventei ploilor, are Ioc o insemnata reducere a cantitatilor lunare, astfel ca in aceasta luna se inregistreaza cu aproximativ 30% mai putin decat in iunie. Aversele din august aduc cantitati de apa apropiate de cele ale lunii iulie, dar in septembrie se inregistreaza cefe mai reduse cantitati din sezonul cald, variind intre 30-40 mm. In octombrie, precipitatiile sporesc simtitor, marcand inceputul celui de-al doilea maximum de precipitatii-cel de toamna, mai clar exprimat in noiembrie, ca urmare a influentei circulatiei dinspre vest si sud-vest marcata printr-o diminuare in anotimpul de toamna a continentalismului. in lunile octombrie, noiembrie, decembrie precipitatiile medii totalizeaza 120-125 mm. Luna februarie este cea mai secetoasa, cu numai 28 mm/lunar.

5.2.3 Regimul eolian

Circulatia locala a atmosferei este determinata de activitatea anticiclonala si ciclonala a Europei, care se face simtita si in aceasta zona.

Aceasta zona se afla mai mult sub influenta invaziilor de aer dinspre vest dar si a deplasarilor dinspre est si nord-est. Atat in anotimpul rece cat si in cel cald, curentii dominanti sunt cei formati in cadrul directiei vestice si nord-vestice, dar frecventa marc o au si vanturile cu directie est-vest. Cu toate acestea exista si modificari determinate de conditiile locale.

Frecventa mare a vantului cu directie est-vest este o caracteristica a campiei inalte si deschise de la est de Jiu, cuprinzand si teritoriul unde este asezata comuna Unirea, ca urmare a influentei estice din ce in ce mai accentuate cu cat ne apropiem de parte centrala a Campiei Romane.

Schimbarile circulatie generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de modificarile frecventei vanturilor pe anumite directii. In prima jumatate a anului (dar mai accentuat in lunile de primavara si vara) frecventa vanturilor de vest este cu mult mai mare decat in lunile din a doua jumatate a anului. Daca in ansamblu vanturile dinspre est au o frecventa ridicata tot timpul anului, se constata totusi o diminuare in timpul verii, adica atunci cand directia maselor vestice are o influenta mai mare.

Predominarea vanturilor din vest cu intensitate mare in sezonul cald (incepand chiar dinainte de dezvoltarea vegetatiei) explica intru totul nu numai existenta dunelor, dar si mobilitatea actuala a nisipurilor de la est de Dunare.

Circulatia locala a atmosferei este determinata de activitatea anticiclonala si ciclonala a Europei, care se face simtita si in aceasta zona.

Aceasta zona se afla mai mult sub influenta invaziilor de aer dinspre vest dar si a deplasarilor dinspre est si nord-est. Atat in anotimpul rece cat si in cel cald, curentii dominanti sunt cei formati in cadrul directiei vestice si nord-vestice, dar frecventa marc o au si vanturile cu directie est-vest. Cu toate acestea exista si modificari determinate de conditiile locale.

Frecventa mare a vantului cu directie est-vest este o caracteristica a campiei inalte si deschise de la est de Jiu, cuprinzand si teritoriul unde este asezata comuna Unirea, ca urmare a influentei estice din ce in ce mai accentuate cu cat ne apropiem de parte centrala a Campiei Romane.

Schimbarile circulatie generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de modificarile frecventei vanturilor pe anumite directii. In prima jumatate a anului (dar mai accentuat in lunile de primavara si vara) frecventa vanturilor de vest este cu mult mai mare decat in lunile din a doua jumatate a anului. Daca in ansamblu vanturile dinspre est au o frecventa ridicata tot timpul anului, se constata totusi o diminuare in timpul verii, adica atunci cand directia maselor vestice are o influenta mai mare.

Predominarea vanturilor din vest cu intensitate mare in sezonul cald (incepand chiar dinainte de dezvoltarea vegetatiei) explica intru totul nu numai existenta dunelor, dar si mobilitatea actuala a nisipurilor pe cea mai mare parte a Vaii Dunarii.

CAPITOLUL 6

RETEAUA HIDROGRAFICA

6.1. Apele de suprafata

Comuna Unirea din punct de vedere geomorphologic, este asezata pe terasele Dunarii (Bailesti) si Campia Bailesti. Astfel, apele de suprafata sunt reprezentate de vaile interdunare, o serie de balti si mlastini, de sistemul de irigatii si de raul Balasan (Cilieni).

Foto nr.3 Balta Cilieni

Vaile interdunare in cea mai mare parte seci, aproape tot timpul anului pastreaza un paralelism uimitor cu adancimi mici care scad de la vest la est. Cele mai multe dintre ele se termina la iesirea din zona campului cu conuri de dejectie si cu o serie de balti, insirate spre sud-vest. Prezenta lor in zona campului se explica prin aparitia in baza a argilelor levantine care formeaza o patura impermeabila.

Foto nr. 4 Raul Balasan

Raul Balasan(Cilieni)

Valceaua care traversa comuna Unirea de la nord la sud era cunoscuta ca un sant colector al apelor fluviale si a scurgelor de la fantanele din intravilan.

Dupa anul 1970 prin punerea in functiune a sistemului de irigatie Izvoare-Cujmir, datorita pierderilor de apa nivelul freatic s-a ridicat cu peste 4 m.

In studiile de cercetare asupra campiei Romane se vorbeste despre raul Balasan (Cilieni) ca fiind navigabil pentru barcile ce transportau cereale.

6.2. Sistemul de irigatii

Amenajarile de irigatii din Romania inglobeaza in present o suprafata de circa 3,2 milioane hectare. Din aceasta suprafata totala amenajata pentru irigatii in Campia Olteniei de peste 500.000 hectare.

Tot teritoriul comunei din extravilan este brazdat de canale si conducte de irigatii formand o retea hidrografica artificiala imensa care a cuprins intreaga suprafata de teren arabil in cele 2 sisteme de irigatii Cetate-Galicea si Izvoare-Cujmir, la care a fost racordata comuna. Din 4287 hectare arabile, irrigate sunt numai 3990 hectare.

Sistemul Izvoare-Cujmir cuprinde 3656 hectare iar sistemul Cetate-Galicea include 334 de hectare.

Aceasta retea hidrografica a influentat negativ hidrografia locala, determinand ascensiunea apei freatice, care la randul ei a impins izvoarele paraului Balasan cu circa 8 km mai la nord de Dobridor pana dincolo de podul Colicestelor spre Valea Stramba de sub dealurile de la Plevnita.

Aceste sisteme construite cu multi ani in urma. Principalele probleme care au afectat sistemele de irigatii sunt: timpul indelungat de exploatere si actiunea unor factori naturali si antropici (furturi, distrugeri ale echipamentelor cat si la reteaua interioara si pe canale).

6.3 Apele subterane

Fantanile

In acest spatiu dintre Plenita, Cetate, Unirea, Motatei nu sunt cantonate ape freatice la adancimi mai mari de 10 m. Grosimea stratului acvifer difera in medie 4-6m.

Fantanile sunt construite din segmente de piatra iar dimensiunile sunt in functie de diametrul fantanei.

Alaturi de fantani sunt si jgheaburile construite pentru prima oara din lemn scobit sau scandura iar mai apoi din beton. In 1960 existau 61 de fantani.

Forajele

In afara de fantani s-au forat si 3 puturi cu apa potabila prin pompe electrice submersibile.

Prin foraj a fost facut in anul 1968 la sectorul zootehnic al CAP, la o adancime de 20 m, avand un debit de 3.70 l/s.



Cel de-al doilea foraj a fost facut la dispensarul uman in anul 1973, la o adancime de 25 m , cu un debit de 1.0 l/s.

Al treilea foraj a fost facut tot la CAP in 1983, la adancimea de 41 m, cu un debit de 5,0 l/s, de unde vede clar influenta irigatiilor asupra debitului.

Circulatia apelor subterane

Aspectul general al reliefului si conditiile litologice au determinat o diminuare a scurgerii de suprafata in favoarea celei subterane.

Directia generala a fluxului subteran este de la nord la sud catre marea artera hidrografica, Dunarea.

Capitolul 7

Principalele caracteristici biogeografice

7.1. Vegetatia

Avand in vedere trasaturile regionale ale florei, specificul compozitiei, geneza si dependenta lor, de diversitatea conditiilor fizico-geografice,in tara noastra au fost delimitate 45 de regiuni fitogeografice ce cuprind regiuni si districte.

Din punct de vedere fitogeografic zona studiata se inscrie, in regiunea macaroneza-mediteraneana, sub provincia daco-moesica, districul Campiei Olteniei.

Districtul Campiei Olteniei se caracaterizeaza prin palcuri de paduri insulare. Sub aspect floristic, teritoriul Comunei Unirea este situat in zona de stepa, subzona silvostepei. In cadrul teritoriului Comunei Unirea, pe terasele Dunarii, formatiunea vegetala naturala a fost total inlocuita, de foarte mult timp, prin culturi agricole. Judecand dupa tipologia solurilor, se poate considera ca, exceptand extremitatea de nort a teritoriului, cea mai mare parte a terasei superioare si intreaga terasa joasa a fost ocupata initial de o formatiune vegetala stepica. In prezent, vegetatia necultivata (buruieni): pir (Cynodon dactylor), balur (Sorghum halopense), costrei, mustar salbatic, troscot, palamida.

Pe terenurile nisipoase se afla: laba gastii, grasita (Potocaca oleracaea), mohor, pir, coltii babei, troscot.

In Lunca Dunarii se afla, langa malul acesteia zavoaie de plop si salcie (Populus alba, Populus nigra, Salix) inlocuite in mare parte de plantatii de plop negru hibrid.

In zonele mlastinoase, se formeaza formatiuni hidrofile, formate din: papura (Thipha latipholia), rogoz (Carex sp), lintita (Lemn sp), alge verzi (laun), trestia (Phragmitescommunis).

Foto nr. 5 Vegetatie din zona mlastinoasa

Pe suprafetele necultivate din lunca, se afla mici suprafete de pajisti naturale de calitate mediocra, formate din: pir (Cynodor dectylon), trifoi marunt (Medicago lulupina), coada soricelului (Achilla millepholium).

Elementele erbacee sunt prezentate in partea de nord a teritoriului pe tarasa superioara si sunt reprezentate prin: Vicia sp. , Sinapic arvensis, Melilotus oficinalis, Popover sp.

Aceste specii sunt raspandite in cadrul teraselor pe solurile de tip cernoziom levigat ce reprezinta majoritatea teritoriului.

In cultura, predomina vegetatia sagetala. La plantele prasitoare se disting: costreiul (Echidonon crusgali), papadia (Cirsium arvensis).

De remarcat este faptul ca, gradul de inburuienare este foarte variabil in functie de prasilele executate in cadrul culturilor prasitoare, erbicidul folosit si felul cum au fost executate lucrarile de intretinere.

Foto nr.6 Camp necultivat

7.2 Fauna

Fauna actuala a fost determinata in mare masura de perturbatiile climatice si de deplasarile speciilor in timpul glaciatiilor.

Marea majoritate a speciilor de animale care populeaza padurile din campiile Romaniei, respectiv Campia Olteniei au venit in tinuturile noastre din refugiile glaciare dupa retragerea definitiva a calotei glaciare din Europa Centrala si disparitia ghetarilor din Carpati.

Dupa caracterele geografice generale ale teritoriului, el este acoperit de o fauna de stepa cu numeroase elemente de balta.

Rozatoarele mici, ca soarecele de camp (Microtus arvalis), soaricele de misina (Mus musculus spicilegus), sobolanul cenusiu (Rattus norvegicus), popandaul (Citellus citellus), care traiesc pe seama culturilor, apoi iepurile (Lepus europaeus),

rapitoarele mici: dihorul si nevastuica;

rapitoarele mari: vulpea si alte animale salbatice ca: mistretul, caprioara etc.

In prezent, ca locuitori obisnuiti au ramas pasarile mai marunte ca prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris) mereu calator de obicei in stoluri imense.

Aici se intalnesc atat pasari de balta: starci, gainuse de balta, berze (Ciconia ciconia), rate salbatice, gaste salbatice, cocostarci, cocori, pasari mici cantatoare.

In Unirea in schimb, la tot pasul, dai peste soparle, gusteri, serpi de balta, serpi de casa, broaste, sobosani, cartite. Lupii au disparut de mult de prin partile acestea. Oaia, socotita emblema a comunei Unirea, face si azi parte din preocuparile multor localnici avand cate 50 pana la 150 de oi, mai aduna inca pe tot atata sau mai multe in cioporul lor de pe la alte gospodarii care mai pastreaza traditia oieritului.

Vaca rezolva doua probleme: productia de lactate casnice dar si pe aceea a unor transpoarte usoare si de mici distante.

Porcul este nilipsit din curtea fiecarei familii si porcul rezolva doua probleme: indestularea cu carne si mai ales cu grasime pentru tot anul.

Pisica se mentine indinspensabila, ea stiind sa-si castige cea mai mare parte a hranei sale prin rabdarea cu care asteapta soriceii, dar mai ales prin abilitatea cu care ii inhata.

Cainele, credinciosul stapanului sau, se mentine in gospodariile motataiene.

7.3 Flora

Paduri nu sunt in jurul comunei Unirea desi, cu 130 de ani in urma a figurat o padure intre Dobridor, Motatei, Galicea si Rudari, adica pe acolo pe unde se numeste astazi punctul „Plai”.

In arhivele craiovene se gaseste plangerea proprietarului mosiei Galicea „in 30 ianuarie 1849 catre subocarmuirea plasii Campul – Calafat ca padurea Galicea a fost distrusa prin impotrivire de niste revoltanti ca s-a facut o ispasa oranduita cu preotii si alesii satelor Motatei, Dobridor, Rudari. Dar ispasa nu s-a terminat ca si delegatii au intimpinat impotriviri si n-au putut stabili pagube „ Batranii motataieni, au pomenit pana nu de mult niste arbori ici-colo, in punctul numit „Plai”, ca o amintire a padurii disparute cu un secol in urma.

CAPITOLUL 8

SOLURILE SI INFLUENTA ACESTORA IN DEZVOLTAREA COMUNEI    UNIREA

Combinarea specifica a actiunii climei cu cea a vegetatiei asupra depozitelor de suprafata ale scoartei terestre, in conditiile unui relief predominant plan, a determinat formarea unui invelis de sol variat.

Prin situarea in partea sud-vestica a tarii, sub raportul particularitatilor solului, acest teritoriu apartine provinciei danubiano-getice, in care apar diferentiate clar zonele de sol.

Cernoziomurile s-au format sub o vegetatie ierboasa stepica, mezo-xerofilica, relieful este in general plan iar depozitele sunt constituite din loessuri si depozite loessoide, dar sunt si cernoziomuri formate pe nisipuri. Alterarea si levigarea sunt ceva mai pronuntate decat la solul balan. Levigarea a dus la indepartarea completa a sarurilor solubile si a carbonatilor de la suprafata si la o usoara debazificare a complexului absortiv. Cantitatea de resturi organice care ramane in sol, sub actiunea bacteriilor si a ramelor, este transformata in humus de tip mul.

In profilul cernoziomurilor levigate apar trei orizonturi bine diferentiate: orizontul A (de acumulare a humusului), de culoare brun-negricioasa, orizontul B brun, cu nuanta castanie-roscata si structura nuciforma pana la prismatica (intrucatva asemanatoare cu cea intalnita la solul brun-roscat de padure) si orizontul C de acumulare a carbonati lor, cu eflorescente, pseudomicelii si concretiuni.

Foto 14. Aratura de toamna in cernoziom levigat

Cernoziomurile levigate au un grad ridicat al fertilitatii naturale. Problema cea mai importanta care se ridica in legatura cu cresterea randamentului culturilor de tot felul ce se practica aici este cea a asigurarii necesarului de apa.

Din cauza extinderii nisipurilor, cernoziomurile mediu si slab levigate apar in numai cateva fasii intercalate solurilor nisipoase, indiferent daca acestea sunt cernoziomuri levigate nisipoase sau soluri argilo-iluviale nisipoase.

Solurile nisipoase si nisipurile constituie o caracteristica principala a invelisului de sol si ridica probleme deosebite in legatura cu ameliorarea productivitatii fondului pedologie.

Psamosolurile in aceasta zona s-au format pe depozite eoliene formate din dune si interdune. Procesele pedogenetice sunt influentate de roca foarte permeabila si capacitatea extrem de redusa de retinere a apei si a substantelor nutritive. in aceste conditii dezvoltarea vegetatiei si acumularea humusului este foarte redusa.

Psamosolurile au fertilitate scazuta si sunt slab productive datorita insusirilor lor fizice si chimice putin favorabile (porozitate de aeratie foarte mare, capacitate mica de retinere a apei, capacitate mica de schimb cationic, rezerve mici de substante nutritive) dezvoltarii plantelor.

Prin ameliorare, in principal, incorporarea de ingrasaminte organice si irigare, se obtin recolte bune. Se cultiva vita de vie, plante tehnice. Terenurile cu psamosoluri sunt frecvent afectate de eroziunea eoliana. Pentru stavilirea acestui fenomen au fost realizate partial lucrari de fixare a dunelor prin plantatii forestiere de salcam.

Lacovistile s-au format in microdepresiuni, cu stratul acvifer la mica adancime. Depozitele de solificare sunt variate, loessuri, depozite loessoide, nisipuri.

Semi-mlastinile si mlastinile se formeaza in microdepresiunile accentuate, unde apa freatica se afla la adancime mai mica de 0,50 m si chiar la suprafata. Sunt soluri cu un profil tipic, influentat direct de nivelul apei freatice.

Pentru reducerea suprafetelor cu astfel de soluri ce practic nu puteau fi folosite, s-au luat
masuri construindu-se canale de desecare care au dus la scaderea nivelului apei freatice. Astfel
de masuri hidroameliorative sunt necesare pe toate terenurile cu panza freatica la adancime mai
mica de 2 m. De asemenea, pentru preintampinarea unor noi fenomene de inmlastinire, irigarea
culturilor trebuie facuta cu mare atentie, pentru a nu crea un nou surplus de apa.

Aceste tipuri de soluri se preteaza in special culturilor de grau si porumb, in lunca Dunarii si celor de vita de vie si pomi fructiferi pe campurile inalte.

In afara de valentele sale agricole si depozitele de nisip , pietris si argila, folosite in constructii, solurile din aceasta zona nu mai beneficiaza de alte tipuri de resurse care sa le fie de vreun folos localnicilor sau care sa poata fi exploatate economic.

CAPITOLUL 9

STUDIU DEMOGRAFIC: POTENTIAL UMAN, ASPECTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Marturie a stravechii populari a actualului teritoriu al judetului Dolj, si implicit a comunei Unirea, stau numeroasele urme arheologice descoperite, in decursul timpului, in diferite puncte, care dau indicatii cu privire la viata omului pe aceste locuri inca din vechime.

Notiunea de populatie presupune, in sensul cel mai obisnuit, existenta unei comunitati, unei anumite generatii. Aceasta comunieste supusa unui proces continuu de improspatare; asadar si in comuna Unirea in fiecare clipa se produce o modificare, fiecare an inregistreaza noi generatii, aceasta in timp ce generatiile existente se reduc ca urmare a mortalitatii.

Ca ordin de marime comuna Unirea se inscrie in cadrul comunelor mari cu o populattie de 4620 de locuitori la nivelul anului 2002.

9.1 Evolutia numerica a populatiei

Sursele informationale privind populatia comunei sunt recensamintele populatiei, cu ajutorul carora se culeg numeroase caracteristici, cat si statistica demografica curenta.

Din punct de vedere al numarului de locuitori, Unirea se inscrie in categoria, asezari lor rurale-mari cu aprox. 5000 loc. inca de la inceputul secolului XX. Astfel, la recensamantul din 1912 au fost inregistrate aproape 5500 de persoane (Tab. nr. 1), numarul populatiei crescand continuu.

Intre 1912 si 1930 a fost inregistrata o crestere sub 6‰ din cauza unei economii rudimentare si din cauza primului razboi mondial.

In anul 1954 dupa ce-l de-al doilea razboi mondial populatia comunei Unirea este de 5575. Urmeaza o perioada de stagnare de 20 de ani, intre 1969 si 1989.

Cea mai mare crestere a fost inregistrata in anul 1992, fiind recensate 5650 de persoane

Tabelul nr.1

Evolutia numerica a populatiei comunei Unirea in perioada 1912 - 2006

ANUL

Numarul populatiei

Fig. nr.3 Evolutia numerica a populatiei a comunei Unirea in perioada 1912-2006

Acest fenomen de depopulare a satelor s-a datorat pana in 1989 politicii de dezvoltare economica (excesiv industriala) a centrelor urbane din judetul Dolj sau din afara lui.

Dupa anul 1989, care pentru tara noastra a insemnat sfarsitul dictaturii comuniste, aceasta scadere lenta a numarului de locuitori poate fi explicata si din cauza reducerii numarului de nasteri, imbatranirii demografice si a migratiei externe.

Populatia comunei Unirea la 1 iulie 2006 dupa datele Directiei judetene de Statistica a fost de Stimularea sociala capabila sa realizeze o redresare demografica este o necesitate prioritara.

9.2 MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIE A POPULATIEI

Procesele sau fenomenele care constituie miscarea naturala a populatiei sunt natalitatea, mortalitatea, casatoriile, divorturile.

In tabel se prezinta evolutia sporului natural si a componentelor sale in perioada 1991-2006.

Tabelul nr.2

Evolutia indicatorilor dinamicii naturale a populatiei comunei Unirea perioada 1990-2006

Anul

Nascuti vii

Natalitate

Decedati

Spor natural

Natalitatea, ca fenomen demografic, exprima intensitatea nasterilor in cadrul unei populatii, la 1000 locuitori. Aceasta natalitate este conditionata de populatia feminina de varsta fertila 15-49 ani. in urma recensamintelor se poate observa o scadere lenta a numarului de nasteri incepand cu anul 1991 (Tab. nr. 2), exceptie facand totusi anul 1998. Aceasta scadere a natalitati se datoreaza liberalizarii avortului dupa 1989, nivelului de instruire al femeii dar si implicarea sa intr-un grad mai mare in viata sociala.

Astfel, la recensamantul din 1992 natalitatea avea valoarea de 11,5‰ iar in anul 2004 de 9,8‰ si in 2006 de 9,9‰, in timp ce rata mortalitatii a fost de 18,7‰, astfel numai intr-un an s-au pierdut pe cale naturala 48 locuitori. La nivelul anului 2006 rata natalitatii era de 9,9‰.

Mortalitatea arata numarul de decese Ia 1000 locuitori. in anul 1992 numarul decedatilor a fost de 100 persoane iar in anul 1998 de 86 persoane. Se remarca in general ca mortalitate s-a mentinut in acesti ani la valori apropiate, rata mortalitati fiind de 18,6‰ in anul 2006?

Mortalitatea infantila in perioada 1991-2006 s-a mentinut la valori cuprinse intre 0 si 3 copii, in anul 2006 numarul decedatilor sub un an fiind de 1. In 2006 rata decedatilor sub un an la 1000 nascuti vii este de 19,2%o.

Diferenta dintre valorile celor doi indicatori demografici poarta de numirea de spor natural care atinge valori negative in cadrul comunei Unirea.

Valorile negative pentru sporul natural incepand cu perioada de dupa 1991 pana in 2006 sunt determinate de indicele mortalitatii ridicat(18,6%o), ca urmare a imbatranirii demografice a populatiei, a scaderii indicelui natalitatii atat de diminuarea populatiei fertile cat si a masurilor luate de legalizarea intreruperilor de sarcina.

Fig. nr. 4 Dinamica naturala a populatiei comunei unirea in perioada 1991-2006

Prin nuptialitate se intelege numarul casatoriilor la 1000 locuitori, fenomen influentat de conditiile de trai ale populatiei, structura populatiei dupa varsta, traditii sau obiceiuri. In ultimii ani curba demografica descendenta dar si schimbarea starii economice a familiilor, e determinat o scadere a numarului de casatorii.

Alaturi de miscarea naturala, evolutia sistemului demografic este conditionata de mobilitatea
in spatiu sau de deplasarile teritoriale, in care intervin doi factori principali: plecarile sau
emigrarea si sosirile sau imigrarea.

Pentru miscarea migratorie, caracteristice comunei Unirea, ca dc altfel pentru intregul mediu rural al judetului Dolj sunt valorile negative. Valorile negative se explica ca urmare a politicii dinainte de 1989 de dezvoltare economica (in special industriala) si care a atras dupa sine migrarea fortelor tinere apte pentru munca din mediul rural

In aceasta perioada, se remarca ca numarul persoanelor care au plecat cu domiciliul dar si cu resedinta din localitate este cu mult mai mare decat cel al persoanelor care s-au stabilit cu domiciliu si cu resedinta in localitate, rezultand un sold negativ. Astfel, in ceea ce priveste miscarea migratorie, valorile absolute negative au fost cuprinse intre 799 de plecari cu domiciliu si 661 de plecari cu resedinta in anul 1991.

Astfel, in anul 1991 si in comuna Unirea s-a inregistrat cel mai scazut sold migratoriu negativ ca urmare a inlaturarii restrictiilor de stabilire a domiciliului in marile centre urbane. Tot in acest an si plecarile cu resedinta din localitate au valori la fel de mari, soldul fiind de 600 persoane.

Totusi, soldul migratoriu a inceput dupa 1990 sa aiba valori mai mici determinate de fenomenul aparut in aceasta perioada de declin economic, cand numerosi salariati au fost disponibilizati din marile unitati industriale si care in mare parte s-au intors in localitatile de domiciliu si deci si in comuna Unirea, dar si ca urmare a impropietaririi populatiei prin legea 18-1992.

Ca urmare a declinului economic inregistrat dupa 1989, in anul 2002 soldul migratoriu a fost de -58, reprezentand diferenta dintre numarul stabilirilor de domiciliu in localitate care a fost de 56 persoane si numarul plecarilor cu domiciliu din localitate, reprezentand 114 persoane, in ceea ce priveste schimbarile de resedinta in acest an s-a inregistrat de asemenea un sold negativ de - 29 persoane. Aceste solduri negative inregistrate atat in cazul schimbarilor de domiciliu dar si de resedinta sunt ca urmare a situatiei dezastruoase a agriculturii, fapt care nu atrage populatia spre zone predominant agricole din cauza lipsei de stimulli ispecial materiali.

Tinand cont de faptul ca populatia comunei Unirea numara 4620 de locuitori si ca

suprafata totala a comunei este de 4872 km2 rezulta ca densitatea populatiei este de circa 40

locuitori/km2.

9.3 Structura populatiei

9.3.1 Structura populatiei pe sexe si grupe de varsta

Cercetand repartizarea populatiei dupa sex putem cunoaste gradul sau procentul de activitate al femeilor si influenta acestor activitati asupra fenomenelor demogafice si in special a natalitatii.

Tabel nr. 3

Structura populatiei pe sexe in anul 2006

TOTAL

BARBATI

FEMEI

Fig. nr. 5 Structura populatiei pe sexe, in anul 2006

Structura populatiei pe sexe, in anul 2006 este relativ echilibrata, numarul
barbatilor fiind cu 21% mai mare decat numarul femeilor, raport diferit fata de situatia pe

judet unde m^joritatej (50,4%) o reprezinta femeile. In anul 2006 exista asadar o usoara pondere masculina: 2334(50,5%) de barbati si 2286(49,5%) de femei (Fig.5). Aceasta situatie in care ponderea masculina este usor mai ridicata a fost intalnita si la recensamantul din 1992, cand populatia masculina era de 2867 iar cea feminina de 2783 ca si in 1998, cand numarul barbatilor era cu 0,20% mai mare decafnumarul femeilor.

Studierea structurii dupa varsta a populatiei comunei Unirea ne permite sa cunoastem atat gradul in care populatia poate sa participe in procesul de productie sau in activitatile social economice, cat si in evolutia de perspectiva a comunei.

Tabelul nr

Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in anul 1992 si 2006

Grupa de varsta

Anul 1992

Anul 2006

Nr. persoane

Nr. barbati

Nr. pers. %

Nr. persoane

Nr. barbati

Nr. pers %

0-14 ani

15-59 ani

56,5

60 ani si peste

1100

Total

Fig. nr. 6 Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in anul 1992

Fig. nr. 7 Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in anul 2006

Din analiza graficelor prezentate se observa ca ponderile medii pe grupe de varsta in anii analizati au valori apropiate, numai in anul 2002 la grupa de varsta de 60 de ani si peste, s-a inregistrat un procent mai mare cu 3,7% decat cel din 1992, ceea ce indica o imbatranire demografica a populatiei.

La nivelul anului 1992, in mediul rural al judetului Dolj se inregistra urmatoarea situatie: populatia de pana la 15 ani avea o pondere de circa 17,1%, resursele de forta de munca doljene (populatia intre 15-59) aveau o pondere de 55,8%, iar pentru populatia de peste 60 de ani procentul la nivelul judetului a fost de 27,1%. Situatia in comuna Unirea a fost aproximativ asemanatoare cu cea de la nivelul judetului, existand totusi mici diferente de un procent sau doua.

In anii urmatori situatia la nivelul comunei a ramas aproape neschimbata, insa la nivelul judetului s-a schimbat, in sensul ca numarul populatiei intre 15-59 a scazut la 52,6%, iar grupa de peste 60 de ani a inregistrat o crestere (30,4%), ceea ce indica o imbatranire demografica mai accentuata la nivelul judetului decat al comunei.

Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe ne prezinta o pondere mai mica a numarului de tineri din cauza regresiei natalitatii astfel ca numarul varsticilor este mai mare. In cazul structurii pe sexe a grupelor de varsta ponderea masculina este mai mare decat a celei feminine in grupe de varsta de pana la 60 de ani, insa in grupa de varsta de peste 60 de ani atat in comuna cat si in judetul Dolj, dar si la nivelul intregii tari, ponderea populatiei masculine este relativ mai mica decat a celei feminine.

Aceasta structura a populatiei pe varste si sexe se explica prin faptul ca in Dojj ca si la nivelul tarii, se nasc mai multi copii de sex masculin decat de sex feminin. Aceasta face ca aproape pana la jumatatea varstei medii a populatiei ponderea femeilor sa fie inferioara fata de cea a barbatilor. In a doua jumatate a varstei medii, femeile au o pondere mai mare decat barbatii, tendinta ce se accentueaza continuu si care se manifesta pregnant in durata de viata a , femeilor 72 de ani, si a barbatilor 67 de ani.

9.3.2 Structura etnica a populatiei



Din analiza structurii nationale rezulta predominarea romanilor, alaturi de care se intalnesc si alte grupuri etnice. Din cei 5650 locuitori din anul 1992, 97,44% erau romani (Tab. nr.5) iar 2,56% tigani.

Tabelul nr. 5

Structura etnica a populatiei in anul 1992

Nationalitatea

Nr. Persoane

Romani

Tigani

Fig. nr. 8 Structura etnica a populariei in 1992

Aceasta situatie s-a modificat la recensamantul din 2002 deoarece numarul tiganilor a crescut, avand un procent mult mai mare.

Tabelul nr. 6

Structura etnica a populatiei in anul 2006

Nationalitatea

Nr. Persoane

Romani

Tigani

Structura confesionala

In urma recensamantului din anul 2006 comuna Unirea avea 4620 de locuitori toti de
nationalitate romana, de religie ortodoxa.

Structura fortei de munca

Alaturi de elementele structurale analizate, o importanta deosebita o are forta de munca si care depinde de o anumita componenta demografica si anume de populatia apta de munca, cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani. Astfel populatia este impartita in trei grupe: persoanele care au o ocupatie, intretinutii statului si intretinutii persoanelor particulare.

Din evidentele statistice reiese ca la nivel de judet in cadrul comunelor (mediul rural) ponderea grupei 15-59 de ani a scazut de la 55,8% la recensamantul din 1992 la 52,6% in ianuarie 1998.

In cadrul populatiei curent activa, in comuna Unirea la nivelul anului 2006 s-a inregistrat o pondere de circa 44,04%, care raportata la populatia actuala de 2688 locuitori rezulta un volum al fortei de munca de 1217 fata de 1426 persoane in 1998 si de 1310 persoane in 1992. Din acest procent de 44,04% numai 41,60% o reprezinta populatia ocupata restul de 2,51% fiind someri.

Avand in vedere declinul actual al anumitor activitati industriale sau disfunctionalitatile care preseaza asupra altor activitati economice generate de reforma economica in aceasta etapa de trecere la economia de piata, ponderea populatiei active in cadrul comunei Unirea.

9.4.1 Invatamantul

In ceea ce priveste invatamantul in comuna Unirea putem afirma ca aceasta activitate este atestata din vechime, dupa cum rezulta dintr-un raport existent in arhiva scolii din comuna Unirea. In acest raport revizorul scolar era informat ca data infintarii scolii in comuna Unirea este anul 1834.

Localul primei scoli avea doua sali de clasa, o cancelarie si un antreu. Scoala a fost permanent administrata de stat. La inceput nu toti elevii invatau scrisul si cititul odata. La infintarea sa scoala nu a purtat nici un nume, si se predau urmatoarele materii: abecedarul, gramatica, aritmetica, istoria patriei, istoria sacra si geografia. Familiile care nu trimiteau copiii la scoala primeau amenzi. in aceasta perioada scoala nu a avut biblioteca, nu au existat teatre populare aranjate cu scena si cortina, dar au avut loc serbari scolare.

Celelate doua scoli din comuna Unirea au fost infiintate: in 1919 – Scoala nr.2 si Scoala nr.3 a fost construita dupa 1948 si pusa in functiune in 1963.

Elevii care isi continua studiile se indreapta catre scoli profesionale si licee, in special din Craiova, insa, datorita mediei mici obtinuta la testare, nu au sansa sa urmeze cursurile unor institutii de invatamant de prestigiu, aprecierea acestora este una de natura medie sau chiar scazuta.

Un fenomen important este acela ca, dupa absolvirea clasei a VIII-a, o parte semnificativa a elevilor nu-si continua studiile, fapt determinat, in principal, de lipsa posibilitatilor materiale ale parintilor, dar si de orientarea acestora catre o viata rurala, scoala fiind vazuta ca un factor de indepartare a copiilor de rural, astfel incat parintii prefera sa-si tina urmasii aproape, sub pretextul ajutorului dat de acestia in gospodarie.

De mentionat este faptul ca de pe bancile scolii de aici s-au ridicat in trecut un numar relativ mare de persoane care au urmat studii universitare, comparativ cu populatia restransa a satului. Calificarile lor, obtinute in special in domeniul agronomic, au aparut ca o reactie la nevoile vremii, fiind in mare parte asimilati in structurile deja create.

9.4.2 Elemente de spiritualitate ale comunei

In prezent, in sala de spectacole a caminului cultural au loc spectacole
sustinute de formatii de amatori dar si spectacole organizate de folclor cu ocazia anumitor
sarbatori.

In comuna Unirea exista si o biblioteca infiintata in anul 1939 impreuna cu Caminul Cultural, care era dotat cu scena, scaune si un aparat de proiectie pentru film. In acest camin au rulat filme de cateva ori pe saptamana pana in 1995.

Ca dovada de recunostinta, tuturor eroilor din primul razboi mondial li s-a ridicat unmonument intru cinstirea lor, „Monumentul Eroilor' construit din piatra cioplita, este amplasat in fata scolii nr.1 din centrul conunei, intre primarie si biserica.

Biserica cu hramul Sf. Nicolae a fost fondata de loc in anul 1847, era deservita de un preot si 2 cantareti. Pana in martie 1867 aici era si cimitirul Grohistea.

In anul 1893 cea existenta se darama si se incepe constructia unei alte biserici, lucrare care dureaza pana in 1901.

9.4.3 Elementele etnograficefice

9.4.3.1 Arhitectura si arta popular

La nivelul anului 1900 in comuna Unirea forma de locuit dominanta era bordeiul, insa existau si case din paiente dar si din zid. Aceste bordeie erau sapate in pamant cu zidiri construite din barne si acoperite cu pamant.

Trei-patru decenii mai tarziu, aceste bordeie au fost inlocuite cu case care puteau avea 1-2 incaperi, insa care nu aveau tavan. Pe jos podeaua era de lut iar sobele erau incalzite cu paie sau cu coceni. Mobilierul era foarte rudimentar, o masa si un scaun sau doua de lemn, un pat facut din tarusi batuti in pamant pe care erau puse doua stinghii si peste ele erau puse scanduri groase una langa alta pe care era asternuta o rogojina. In acest pat dormeau toti ai casei, unii la un cap al patului, altii la celalalt capat. La capatul patului se aflau capataile cu fata de lana si umplute cu paie sau cu fan. Se acopereau cu o cerga facuta din canepa, mancau la o masa scunda cu trei picioare, rotunda stand la ea jos pe pamant, sau pe scaune adecvate mesei.

Foloseau linguri de lemn, mancand toti dintr-o singura strachina de lut. Vesela era compusa din cateva strachini de lut, oale tot din lut si linguri de lemn. Vasele erau tinute pe niste policioare facute in zid sau pe coarda-scanduri asezate de jur-imprejurul cosului vetrei de la cunie.

In urmatorii ani aceste locuinte saracacioase au inceput sa fie inlocuite cu case construite din caramida, acoperite cu tigla si tabla. In interior vechile paturi au fost inlocuite cu mobila, vatra a fost inlocuita cu aragazul, lampa cu becul electric de asemenea au aparut frigiderele, aparatele de radio, televizoarele.

In fiecare gospodarie, camerele au pardoseala din scandura sau parchet peste care se afla covoare sau presuri, cu sobe din teracota iar pe paturi se gasesc saltele, cearsafuri frumos brodate cu plapumi din lana sau din matase. Pe pereti se gasesc covoare alese, carpete cu diferite modele.

In ultimi ani locuitorii instariti si-au construit locuinte moderne, case mari si vile din caramida cu fundatii din beton, frumos vopsite. Aceste noi locuinte, pe langa camerele de dormit sunt prevazute cu bucatarie, baie. La locuitorii cei mai instariti din comuna se observa pe langa aceste dotari, amenajarea interiorului cu gresie, faianta, mobilier modern. Gospodariile, in prezent sunt imprejmuite cu garduri din beton sau din fier, care au inlocuit gardurile din lemn.

9.4.3.2 Imbracamintea

In ceea ce priveste portul locuitorilor comunei Unirea putem vorbi despre existenta unui port specific locuitorilor in jurul anului 1900. Acesta, iarna, in zilele de sarbatoare, consta pentru flacai, in pantaloni numiti nadragi cu dimie alba, cu gaitane, lucrati de gospodine.Aveau haina tot din dimie de culoare alba impodobita cu gaitane, iar pe dedesubt aveau camasi din panza de canepa, in sau bumbac.Pe cap purtau caciuli din piele de oaie neagra cu captuseala alba, in picioare opinci si ciorapi crosetati intr-un carlig si obiele din dimie. Peste acestea, cand era frig sau ploaie sau cand plecau flacaii la fete prin sat, luau o ipingea tot din dimie, mare pana jos, cu maneci, cu flori frumoase, facute de cojocari. Vara purtau camasi lungi din panza de bumbac, cusute cu modele nationale. Pe dedesubt aveau indispensabili lungi si largi jos si cusuti tot cu florile care erau la camasi, fiind incinsi cu bete peste camasi iar in picioare nu purtau nimic. Femeile purtau camasi din panza din in, bumbac si canepa si fuste lungi. Purtau ilice peste ciupag, iar in timpul iernii aveau scurteci din postav, cu care parintii erau obligati sa inzestreze fata cand se marita, in afara de toalele pe care i le da in ziua nuntii numarandu-le in auzul si vazul tuturor ce participau la nunta. Pe cap femeile purtau batice iar cele nemaritate aveau capul descoperit.
In zilele de munca imbracamintea era sumara, rupta si neangrijita.

De primavara si pana toamna nu se folosea deloc incaltamintea, in schimb iarna barbatii purtau opinci si ciorapi crosetati iar femeile de asemenea purtau opinci si ciorapi din lana si bumbac crosetati in casa.

Portul flacailor si batranilor a disparut complet si rar se mai gaseste la cate un batran acest port specific.

In prezent barbatii mai in varsta poarta in timpul iernii pantaloni din stofa cumparata, pulovere din lana lucrate in casa si vopsite cu o culoare mai inchisa, cojoace lucrate din piei de oaie, scurte si cu maneci iar pe cap caciuli de miel si in picioare ciorapi de lana, ghete sau cizme de cauciuc. Vara barbatii poarta pantaloni de doc cumparati, camasi in carouri de diferite culori, pe cap palarii sau sepci.

Femeile mai in varsta poarta in timpul iernii camasi lungi, fuste largi din molton sau diftina, peste fuste avand sorturi colorate. Pe cap poarta baticuri negre si in picioare ciorapi tricotati, sosete de lana lucrate in casa. Vara poarta fuste de stamba, camasi de panza cumparata si bluze din stamba iar pe cap baticuri mai subtiri de culoare inchisa.

In schimb tineretul a renuntat la acest port traditional, hainele groase de iarna si cele subtiri de vara au o croiala si taieturi moderne fiind adoptate de locuitorii comunei Unirea care au acces la revistele si emisiunile de moda.

9.4.3.3 Folclor si traditii populare

Locuitorii comunei Unirea stapanesc un vast material folcloric imbratisand aproape toate genurile specifice locului. Atat doina, aceasta podoaba a liricii noastre populare, cat si cantecele propriu-zise, cele de catanie sau cele legate de diferite imprejurari, evoca trecutul de lupta al oamenilor acestor locuri, dorul lor de mai bine, aspiratiile spre o viata mai buna.

Pe langa un vast repertoriu folcloric, in sat se pastreaza o multime de melodii ce insotesc anumite ceremonialuri sau obiceiuri, desi multe din acestea si-au pierdut amploarea de odinioara.

Daca nunta a ajuns azi la o nota cat se poate de simpla, odinioara, dupa spusele celor batrani, ea se desfasura dupa un anumit ritual stabilit dupa datinile strabune. incepand cu petitul miresei, ea continua cu „tratativele' si disputa celor doua partide (a mirelui si a miresei) care pune la incercare pe cei mai buni oratori „cinacari' sau „olacari' ai satului cu invitatia la nunta purtata de calareti falosi. Fiecare moment era insotit de oratii sau cantece adecvate. Un obicei care se mai mentine si azi este zestrea pe care o primeste fata din partea parintilor, in trecut aceasta consta intr-o bucata de pamant, o cerga si un cufar cu lucruri de imbracaminte, pe cand astazi primeste ca zestre din partea parintilor mobila, aparate electrocasnice si alte lucruri utile in gospodarie. A treia zi de nunta,luni dimineata, se strang rudele apropiate si fierb un ceaun de tuica si se pun iarasi la masa. Soacra mare pregateste o sticla cu tuica colorata in rosu, pe care o joaca in hora si din care da tuturor mesenilor sa bea. Aceasta simbolizeaza intrarea tinerei fete in randul femeilor.

Repertoriul legat de sarbatorile de iarna este, de asemenea, vast si destul de actual. Astfel, incepand de la 1 ianuarie, in fiecare an oamenii se duc cu copiii la mosi dandu-i „la grinda', apoi mosul impreuna cu toti nepotii petrec in cele trei zile ale noului an.

Colindele, plugusoarele sau textele ce insotesc jocul caprei au in majoritate un caracter popular. Jocul caprei este organizat de un grup de flacai care desfasoara un anumit ceremonial cuprinzand o urare pe teme agrare insotita de o melodie executata de obicei de fluier si acompaniata de bataile ritmice ale „ciocului caprei'.

De asemenea, in toate zilele de sarbatoare, dupa calendarul ortodox (Sf Ion, Sf. Ilie, Sf. Maria, Sf Dumitru, s.a) se obisnuieste sa se petreaca cu mese imbelsugate, cu muzica, jocuri si voie buna. De Rusalii barbatii tinerii se imbraca in costume populare si merg prin sat jucand hore, mai ales acelor persoane considerate a fi 'luate din calus'.

Un alt obicei este si hora de Paste si anume se face hora in centrul satului in toate cele
3 zile ale sarbatorii in prima zi pentru mortii care nu au facut un an, in a I-a, pentru cei care au spana in 2 ani, iar in a II-a pentru cei care au pana in trei ani. Doua perechi, alcatuite din cate un baiat si o fata, incep si sfarsesc hora; ei primesc cate o tava pe care e pus un prosop, sapun (daca mortul e barbat se pun baietilor ustensile pentru barbierit), parfum, oglinda, pieptan,iar fetelor li se da batic sau esarfa.In sat se mai intalnesc si alte obiceiuri ca cele legate de procesiunile funebre al caror repertoriu este pastrat pana azi. invesmantarea fetei decedate in mirese si a tinerilor in miri sunt obiceiuri cu profunde implicatii afective. Aceste obiceiuri cat si altele s-au statornicit de-a lungul anilor in comuna Unirea.

La sfarsitul saptamanii se organizeaza hore si discoteca, manifestari ce atrag majoritatea tinerilor din comuna.

CAPITOLUL 10

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERITORIULUI

10.1 DATE GENERALE DESPRE TERITORIU

Asezarea in teritoriu, in zona de campie, fara diferente mari de nivel, cu clima si solul specific, sunt conditii naturale deosebit de favorabile pentru dezvoltarea comunei si a economiei bazata in special pe agricultura, pentru consumul propriu, cat si pentru aprovizionarea cu produse agroalimentare a populatiei din municipiul Craiova si a localitatilor apropiate .

Intravilanul comunei Unirea insuma o suprafata de 106,25 ha si a fost stabilit prin planul urbanistic general, in anul 1990 si aprobat prin hotararea Prefecturii Judetului Dolj. Ulterior in anul 1992 s-a elaborat un nou plan urbanistic general preliminar in care au fost preluate elementele de baza ale intravilanului aprobat anterior care au fost destul de generos dimensionate, avand in vedere solicitarile primariei comunei cat si ale cetatenilor interesati in constructia de locuinte. In prezent suprafata intravilanului este stabilita la 206 ha.

Tabel nr.7

Situatia locativa a comunei Unirea judetul Dolj

Nr. locuinte

Nr.gospodarii

Nr. locuitori

Nr.

camere

Suprafata locuibila (mp)

Din analiza indicatorilor prezentati rezulta:

suprafata locuibila medie/locuinta este de 40,42 mp, reflectand faptul ca locuintele cuprind in general trei-patru camere de locuit de dimensiuni medii;suprafata locuibila/locuitor are o medie de 14,52 mp, ceea ce arata un indice de locuibilitate mediu pe comuna superior valorii medii pe judet de 11,05mp;numarul mediu de persoane raportate la o locuinta are valoarea de 2,78 persoane, reflectand valori sub media pe judet;numarul mediu de camere pe persoana de 1,18 camere este apropiat valorii pe judet de 1,1 camere/persoana;numarul de camere ce revin unei gospodarii este de camere, peste media pe judet de 2,8 camere /gospodarie;numarul de gospodarii raportat la numarul de locuinte ne arata ca exista locuinte parasite la nivelul localitatii ca urmare a exodului populatiei in zonele urbane dar si faptul ca intr-o gospodarie exista si cate doua locuinte;

Din analiza gradului de dezvoltare social-culturala rezulta ca intreaga gama de dotari este la un nivel mediu privind dotarea locuintelor cu instalatii si dependinte.

10.2 ZONE FUNCTIONALE

Organizarea zonelor functionale in cadrul teritoriilor localitatilor, organizarea relatiilor dintre acestea in functie de folosinta principala si natura activitatilor dominante constituie obiective de baza in studierea teritoriului intravilanului localitatii, care prezinta urmatoarea structura.

Tabelul nr.8

Zonificare

Ha

1 .Zona centrala si alte functiuni complexe de interes public

2,Zona de locuinte si functiuni complementare

3.Zona de unitati industriale si agricole, din care: -unitati industriale -unitati agricole

4.Zona spatii verzi si sport

5.Zona gospodarie comunala

6.Cai de comunicatie si transport

7.Teren neconstruit

Total teritoriu intravilan

Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale

1 .Zona centrala si alte functiuni complexe de interes public

Aceasta zona include in principal dotarile importante din cadrul localitatii, amplasate cu precadere in centul acesteia, accesibila din toate directiile.

Organizarea zonei centrale va avea in vedere ansamblul reprezentativ al dotarilor de interes public si al locuintelor, in functie de dezvoltarea acestei localitati.

Zona de locuit si functiuni complementare

Ca suprafata in intravilan ponderea o detine zona de locuinte si functiuni complementare cu 140,91 ceea ce este normal ca pondere dar mai putin corect ca suprafata deoarece s­-a acceptat ca regula generala o adancime a intravilanului de 100 m si nejustificat deoarece, din analiza modului cum sunt organizate gospodariile, rezulta ca mare parte din intravilan are functiuni exclusiv agricole iar pentru nevoile de constructii este suficienta adancimea de 50 m, iar ca exceptie pana la 75 m. In acelasi timp adancimea exagerata a intravilanului de 100 m conduce, in mod artificial, la o densitate de locuinte extrem de scazuta de 14,14 loc/ha in zona de locuit si de 10,63 in totalul intravilanului.

Un aspect disfunctional al acestui mod de dimensionare a intravilanului il constituie faptul ca vor fi supuse impozitarii ca terenuri in intravilan importante suprafete de teren care vor avea, in continuare, folosinta de terenuri agricole.

Un alt aspect disfunctional al zonei de locuit este reprezentat de faptul ca reteaua stradala este compusa din strazi nemodernizate, fond construit invechit, lipsa unui echipament edilitar.

3.Zona activitatilor economice

Zona de activitati agro-zootehnice mai exista prin constructiile de profil

existente pe terenurile ocupate in prezent, insa mentinerea lor in aceasta zona functionala urmeaza sa fie reanalizata in conditiile in care destinatia lor va fi alta.

Aceasta zona este in prezent insa diminuata ca pondere (restrangeri de activitate sau ale incintelor) datorita factorilor economici specifici perioadei actuale, a consemnat existenta in cadrul localitatii a unor incinte apartinand fostelor C.A.P-uri (sectoare agrozootehnice) dar si a unor sectii AGROMEC.

Refacerea efectivelor de animale si dezvoltarea unor ferme zootehnice cu caracter privat este posibila pe terenurile sectoarelor zootehnice total dezafectate prin concesionarea acestor suprafete si constructii de profil, producatorilor particulari.

Sectorul particular este determinant in desfasurarea activitatilor agricole. Astfel, au fost costituite asociatii familiale cu profil agricol, acestea neavand personalitate juridica.

Dezafectarea fostelor sectoare zootehnice ale C.A.P-urilor a condus la scaderea efectivelor de animale, mare parte din fondul animalelor al acestor sectoare fiind achizitionat de catre locuitorii comunei.

4.Zona spatiilor verzi

Numarul spatiilor verzi include in prezent terenul de sport cu o suprafata de 0,72 ha, si alte cateva spatii verzi.

5.Zona gospodaria comunala-salubritatea

Activitatea de gospodarie comunala nu este organizata si aceasta se resimte atat in aspectul edilitar-gospodaresc, cat, mai ales in colectarea, depozitarea si reciclarea resturilor menajere. Gunoaiele provenite din gospodari se depoziteaza si se ard individual la nivelul fiecarei gospodarii sau se depoziteaza la marginea satului unde au fost amplasate platforme de depozitare a gunoiului.

10.3 DOTARI EDILITARE SI SOCIAL –FUNCTIONALE

Principalele institutii publice existente in comuna sunt uramatoarele:

Dotari administrative

Sediul primariei:

Foto. nr.7 Sediul primariei

Sediul primariei se afla in satul Unirea intre Biserica si Scoala nr. 1. Primaria are la dispozitie 3 birouri : intr-unul isi desfasoara activitatea primarul si viceprimarul, iar in cel de-al doilea secretarul. In al treilea birou isi desfasoara activitatea compartimentul financiar-contabil.

In dotarile actuale ale primariei intra un computer, un copiator, un tele-fax si un televizor, incalzirea seiului se face cu combustibil lemnos.

Structura primariei se prezinta astfel:

Primar: Badoiu Marin;

Viceprimar: Rosu Aurel Bebe

Secretar: Brezoi George

Contabil: Barta Marin;

Inspector taxe/impozite: Stanga Stana;

Inspector specialitate: Badoiu Irina;

Inspector specialitate: Dugaiasiu Stana Elena;

Referend: Brezoi Daniela;

Foto. nr.8 Sediul politiei

Politia

A fost infiintata in septembrie 1893 si isi are sediul tot in satul Unirea. Desi ar trebui sa fie deservita de 5 lucratori ( cate unul pentru fiecare mie de locuitori ), pana acum nu a fost niciodata asa, numarul maxim de angajati fiind de 4.

Problemele cele mai dese cu care s-au confruntat angajatii postului de politie au fost certuri legate de proprietatile si culturile agricole, accidente de circulatie, majoritatea provocate de carute sau furturi.

Potrivit informatiilor primite de la Politia Unirea, nu poate fi operata o distinctie, in ceea ce priveste infractionalitatea, intre membrii comunitatii, din punct de vedere al etniei. Desi exista o comunitate de etnie rroma destul de insemnata nu a fost semnalat un numar mai mare de infractori rromi decat in cazul persoanelor de etnie majoritara.

b) Dotari in invatamant

Scoala generala cu clasele 1-VIII

Gradinita de copii (invatamant prescolar);

Foto. nr.9 Scoala cu clasele I-VIII Nr.1

cladire cu parter si etaj;capacitate: 22 sali si un laborator;

numar elevi: 414;

dotare cu calculatoare-18

Foto. nr.10 Gradinita

gradinita de copii: 4 clase in cladire individuala;

capacitate 208 copii;

Sanatate

Dispensar medical:

Foto. nr.11 Dispensarul medical

Punctul sanitar din comuna este deservit de 2 medici si 2 asistente medicale, ce isi

desfasoara activitatea doua cabinete particulare.

Cele mai frecvente afectiuni de care sufera oamenii de aici sunt hipertensiunea arteriala ( populatia fiind destul de imbatranita ), anemiile carentiale sau afectiuni ale articulatiilor provocate de munca fizica. Deasemenea, se intalnesc afectiuni ale rinichilor, astm bronsic, sechele T.B.C. sau insolatii.

d) Cultura si culte

Foto. nr.12 Biserica Sfantul Nicolae

Foto. nr.13 Monumentul eroilor

- sunt inscrise pe lista monumentelor istorice si de arhitectura ale judetului Dolj;

Caminul cultural

constructie cu parter;

a fost infintat in 1939;

proprietate a Consilului Local;

Biblioteci Biblioteca Scolii:

numar volume: 6780-si numar cititori 380.

e) Spatii verzi:

Foto. nr.14 Parculet amenajat in centrul comunei

- teren de sport amenajat cu o suprafata de 0,72 ha proprietatea Consiliului Local;

-zona verde din fata Bisericii cu o suprafata de 0,07 ha;

-parculetul de langa monument;

f) Unitati de comert (vezi capitolul Comertul)

Unitatile de comert in sectorul privat sunt satisfacatoare si functioneaza in general in spatii corespunzatoare functiunii de comert.

g) Unitati de gospodarie comunala:

Cimitire:

- in satul Unirea cu o suprafata de 2,95 ha;

h) Alte unitati din reteaua de servicii a localitatii

Posta

doi angajati: un postas si un diriginte posta;

Telecomunicatii Romtelecom

Cladire parter;proprietate a Ministerului Telecomunicatiilor,centrala telefonica digitala de tip BC, montata aerian a fost scoasa din functiune, legaturile telefonice facandu-se in prezent prin sistemul Alcatel; Radio si TVAlimentarea cu apa potabila este in prezent asigurata prin fantani avand drept sursa apa freatica, insa se afla in curs de desfasurare proiectul sistemului centralizat de alimentare cu apa a comunei Unirea (constituit din sursa-foraje de mare adancime, rezervor de inmagazinare si retea de distributie).

Alimentarea cu energie electrica a localitatii se face din sistemul energetic national prin intermediul retelei de medie tensiune de 20KV, a posturilor de transformare si a retelei de joasa tensiune (situatie apreciata drept corespunzatoare). Retelele de distributie de joasa tensiune sunt executate pe stalpi din beton armat precomprimat.

Teritoriul administrativ al comunei Unirea este atins de linii electrice aeriene de 110 si 220 KVA care vin din statiile electrice de la centrala electrica de transformare. Unele din aceste linii electrice trec prin zone cuprinse in intravilanul localitatii. Conform normelor de protectie in vederea asigurarii securitatii exploatarii liniilor electrice aeriene - fata de aceste retele s-au avut in vedere culoare de protectie de 20 m din axul liniilor. Pentru culoarele de protectie fata dc liniile aeriene din teritoriul intravilan s-a instituit interdictie definitiva de construire, conform precizarilor facute in regulament.

CAPITOLUL 11

ECONOMIA

11.1 MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR

Comuna Unirea, situata in vestul judetului Dolj, in Campia Desnatuiului, subunitate a campiei Olteniei, caracterizata printr-un relief format din terasele Dunarii. Cu un climat temperat-continenal si solurile specifice (predominand cele nisipoase si aluvionar), se incadreaza in zona de productie agricola pentru culturi mari, in special culturile tehnice, legumicole dar si cresterea animalelor atat pentru consumul propriu cat si pentru aprovizionarea cu produse agro-alimentare a multor localitati din vecinatatea comunei cat si a municipiului Craiova.

Gradul actual de valorificare a potentialului natural, economic, si factorii de productie excelenti au determinat in teritoriul studiat ca functiunea economica de baza sa fie agricultura urmata intr-o mica masura de cea industriala.



Din analiza bilantului fondului funciar al teritoriului comunei la 1 ianuarie 1992 (Tabelul nr 9 ) rezulta ca din totalul de 4872, suprafata agricola era de 4287 ha(91,23%) iar suprafata neagricola de 264 ha (5,41%). Si pentru etapa de perspectiva se preconizeaza o mentinere a actualului bilant al fondului funciar.

Suprafata teritoriului administrativ al comunei Unirea pe categorii de folosinta

Tabelul nr.9

Modul de utilizare a terenurilor

INDICATORI

SUPRAFATA HA

PONDERE

Total teritoriu administrativ, din care:

Total agricol din care:

-teren arabil

-pasuni si fanete

-vii

11.2 Agicultura comunei Unirea

Agricultura reprezinta una din ramurile economice cu implicatii deosebite deoarece furnizeaza produse de importanta fundamentala in aprovizionarea populatiei, asigura materii prime pentru industrie precum si cantitati excedentare consumului propriu al gospodariilor care sunt comercializate si aducatoare de venituri suplimentare locuitorilor comunei.

De ea depinde populatia comunei si nu numai prin resursele alimentare, ci si prin faptul ca in aceasta ramura economica activeaza cea mai mare parte din forta de munca.

In structura generala a economiei, agricultura face parte din sectorul primar, care include si alte ramuri complementare de o pondere mai mica: silvicultura, vanat, pescuit.

Pozitia structurala deriva din evolutia social-economica, ea fiind prima ramura care s-a dezvoltat inca din Neolitic si a detinut cel mai important rol pana la prima revolutie industriala, rolul primordial revenindu-i in ultimii ani, ca urmare a dezechilibrelor intervenite in celelalte ramuri ale economiei.

In decursul etapelor istorice, agricultura de pe teritoriul comunei Unirea, ca de altfel de pe intreg teritoriul Romaniei, a cunoscut mai multe faze si etape de transformare, insotite de cresterea suprafetelor cultivate, de diversificarea plantelor de cultura, a speciilor de animale si de participarea ei intr-o masura crescanda la schimburile comerciale.

Agricultura depinde de un ansamblu de factori si de conditii ce influenteaza productia totala si productivitatea atat in sectorul vegetal cat si cel zootehnic.

Potentialul economic al comunei este determinat de situarea in teritoriu, conditiile pedoclimatice, lucrarile hidro-ameliorative existente ca si de principalele activitatii economice ce se desfasoara pe teritoriul administrativ al comunei. in principal acesti factori se grupeaza in categorii distincte:

a)Factori naturali: solurile, relieful, clima, resursele de apa, vegetatia si fauna spontana asigura conditiile ecologice necesare in dezvoltarea plantelor si animalelor.

Totodata, vegetatia si fauna spontana reprezinta mediul din care provin numerosi daunatori ai agriculturii.

Cea mai mare importanta in practicarea agriculturii o au solurile, suportul material indispensabil acestei ramuri, principalul mijloc de productie in agricultura.

Studiul conditiilor naturale din teritoriul comunei a relevat prezenta unei serii de factori limitativi: panta, eroziunea, alunecarile de teren, excesul de umiditate stagnant si freatic, inundabilitatea.

In clasa factorilor naturali cu rol in practicarea agriculturii, in structura culturilor agricole si a efectivelor de animale se incadreaza si pozitia altitudinala in zona temperata, care asigura conditii favorabile atat pentru plantele cultivate provenind din tinuturi mai reci-cartoful, secara, sfecla de zahar cat si din zonele mediteraneene: vita de vie, porumbul, unele plante legumicole, tutunul s.a.

b)Factori social-economici: depind de gradul de dezvoltare a societatii umane, de evolutia istorica, structura din cadrul comunitatilor umane, care conditioneaza in mare masura valorificarea fondului funciar si structura agricola in general.

Dintre factorii social economici se retin cei de ordin tehnico-material si cu caracter demografic.

Factorii tehnico-economici contribuie la inzestrarea tehnico-materiala a agriculturii, usurand astfel valorificarea resurselor funciare si influentand toate subraurile productiei agricole.

Gradul de inzestrare tehnica a agriculturii e dat de dotarea cu masini si utilaje, cu substante chimice fertilizante dar si antidaunatori, amenajarea fondului funciar prin efectuarea de lucrari ce maresc potentialul productiv.

Principalul indicator sub aspect tehnico-economic este reprezentat de gradul de mecanizare.

Mecanizarea lucrarilor agricole este in general corespunzatoare si gradul de dotare cu tractoare si alte masini si utilaje agricole este peste nivelul mediu pe judet dar cu mult inferior mediei Ia nivelul tarii.

Conditiile demografice au un deosebit rol in practicarea agriculturii. Exista un raport invers proportional intre gradul de dotare tehnica si ponderea fortei de munca din acest sector.

Se inregistreaza o tendinta continua de agrarizare a fortei de munca, o crestere generala a ponderii acesteia, in timp ce in alte state procesul este contrar.

Specificul economiei comunei Unirea a imprimat asezarii caracteristici corespunzatoare. Functional, specificului cerealier i se alatura si cel al culturii plantelor tehnice dar si legumicol.

Economia agricola cuprinde doua sectoare de activitate: sectorul particular si cel de stat.

Sectorul particular a devenit determinant in desfasurarea activitatilor agricole, ca urmare a impropietaririi locuitorilor comunei. Organizarea agriculturii este aproape in exclusivitate sub forma de exploatatii private ale caror suprafete medii sunt de circa 1-3 ha, sectorul dc stat fiind foarte redus ca suprafata si in continuare scadere.

Dupa structura productiei agricole deosebim doua sectoare: vegetal (cultura plantelor) si zootehnic (cresterea animalelor).

Functia agricola se caracterizeaza in exclusivitate prin activitate agricola primara, care este reprezentata de productia vegetala si animala, lipsind in totalitate activitatea secundara (prelucrarea si industrializarea unor parti din produsele obtinute ) ca si activitatea agricola tertiara (care imbraca toate aspectele de prelucrare, depozitare, valorificare atat a produselor agricole brute cat si a celor industrializate sau prelucrate).

Productiile obtinute ca medii pe o perioada de 4-5 ani plaseaza comuna peste productiile realizate pe judet la principalele culturi (grau, porumb boabe, cartofi, legume, struguri, etc.)

Practicarea agriculturii este rolul cel mai important in existenta populatiei din acest spatiu, fapt datorat caracterului sedentar al acesteia, spre deosebire de migratori, unde economia era bazata pe cresterea animalelor.

11.2.1Cultura plantelor

Sectorul vegetal are o structura complexa, ca urmare a conditiilor ecologice favorabile pentru cultivarea unor plante de origine diferita.

Cerealele ocupau cele mai intinse terenuri din suprafata cultivata, Romania fiind prin traditie un important granar chiar din antichitate.

Dupa importanta alimentara, cele mai extinse suprafete sunt cu cereale penificabile: graul, porumb, rapita, cartofi.

Graul - se cultiva in Romania de peste 4000 de ani comuna Unirea facand parte din principalele zone de cultura. Incepand cu anul 1991, s-a inregistrat o crestere importanta mai ales la grau si porumb datorita in special producatorilor particulari care prefera aceste culturi din mai multe motive: sunt mai putin pretentioase, mai ieftin de intretinut, satisfac necesitati curente si contribuie la realizarea unui profit imediat. Aceasta situatie se mentine si in prezent.

Foto. nr.15 Cultura de grau

Porumbul - a fost introdus in agricultura romaneasca abia in a doua jumatate a secolului XVII in interiorul Carpatilor extinzandu-se apoi si in afara lor. Este folosit in alimentatie si hrana animalelor in comuna Unirea.

Foto. nr.16 Cultura de porumb

Cultura cartofului s-a impus greu in agricultura romaneasca, aceasta cultivandu-se abea la sfarsitul secolului al XVIII-lea in Transilvania de Nord, extinzandu-se mai tarziu si in celelalte regiuni ale tarii.

Sfecla de zahar - introdusa dupa anul 1870 in zonele cu clima mai rece si umeda prin aplicarea de mijloace agrotehnice specifice s-a extins si in Campia Romana.

Floarea-soarelui terenul unde urmeaza sa fie semanata floarea-soarelui i se aplica o cantitate de 150kg/ha sare potasica inainte de vegetatie, iar in timpul vegetatioei azotat de amoniu in aceeasi cantitate.

Legumele (rosii, varza, ardeiul, vanata, radacinoasele comestibile s.a.)

Foto.nr.17 Culturile de varza si rosii

Viticultura - in tara noastra este o ocupatie cu vechi traditii, vita de vie este mentionata inca din antichitate, in epoca feudala fiind prezenta in toate provinciile istorice romanesti. Traditia milenara a culturii vitei de vie in Romania a dus la cresterea continua a suprafetei cultivate cat si a productiei.

Foto.nr.18 Cultura vitei de vie

Conditiile de cultura a vitei de vie de pe teritoriul comunei sunt reprezentate de solurile nisipoase.

Pomicultura - ca si viticultura are o veche traditie in economia agrara a Romaniei, prezentand o serie de similitudini cu cele ale viticulturii. Valorificarea economica a fructelor a fost atestata documentar inca din secolul XlV-lea.

Plante de nutret cultivate

Din grupa acestor plante o mare importanta o prezinta plantele perene – care dupa semanare se recolteaza pe cativa ani in sir – dintre care amintim lucerna si trifoiul.

1. Lucerna – planta de clima secetoasa si caldura are o zona foarte favorabila de cultura in centrul Campiei Romane, din Oltenia.

Sg

Foto. nr.19 Lucerna

2. Trifoiul – se cultiva pe suprafete reduse deoarece este o planta iubitoare de un climat mai umed si racoros.

.2.2 Cresterea animalelor

Cresterea animalelor se sprijina in mare parte pe pasunile si fanetele naturale, la care se adauga plantele furajere.

Pasunile si fanetele naturale sunt reprezentate prin izlazurile comunale din preajma satului. Plantele furajere au o mare raspandire in aceasta zona de campie, deoarece pasunile si fanetele naturale au ponderi reduse.Dintre nutreturile cultivate se numara: lucerna, porumbul pentru insilozare si radacinoasele pentru nutret carora li se adauga nutreturile concentrate: boabe de porumb, orz, ovaz, etc.

Multitudinea problemelor ce stau in fata agriculturii, experienta statelor dezvoltate ne indeamna si ne impune, cel putin in aceasta faza de tranzitie sa procramam rolul regulator economico-financiar indinspensabil al statului. Este o conditie prioritara pentru redresarea, relansarea si dezvoltarea rapida a agriculturii prin prisma cerintelor unei economii moderne, a dezvoltarii durabile, in principal.

11.3 Unitatile industriale existente in comuna sunt:

Moara- a fost construita in 2001 si pusa in functiune in noiembrie 2001.Are o suprafata de 2200 mp, este o proprietate particulara.Are o capacitate de 50 tone de grau.

Incinta cuprinde cladirea morii, magazia, ateliere, un buncar si birourile.

Pe viitor, pe teritoriul comunei, industria prelucratoare poate constitui un sector de crestere economica, optiunile mergand catre: promovarea unor tipuri de activitati agro-silvice prin valorificarea resurselor existente, promovarea intreprinderilor mici si mijloci, dezvoltarea parteneriatului intre sectorul privat si cel public, valorificarea capacitatilor de productie disponibile prin vanzare si inchiriere.

O componenta importanta a strategiei de realizare a unei activitatii industriale o constituie dezvoltarea unui sector de servicii puternic si bine definit fata de activitatile de productie propriu-zise.

In acelasi timp va trebui asigurat un echilibru intre dezvoltarea productiei si conservarea calitatii mediului ca suport al unei dezvoltari durabile a comunei.

Dezvoltarea industriala a comunei se apreciaza ca va parcurge doua directii principale in etapa de perspectiva:

asigurarea unor alternative de ocupare a resurselor de munca ce se vor disponibiliza prin reducerea sau incetarea activitatilor economice: reconversia industriei, infiintarea unor unitati pentru reconstructia ecologica a ecosistemelor degradate;

valorificarea resurselor naturale potentiale si reabilitarea unor activitati traditionale

11.4 Transporturile

Comuna Unirea este situata la 65 Km de centrul judetului – municipiul Craiova. Legatura cu acest principal centru de influenta se face prin drumul judetean 552.

Legatura cu celelalte localitati se face prin drumul judetean 552 cu Cetate si Caraula iar prin drumul comunal 561 A se face legatura cu comunele Motatei, Dobridor si Plenita.

Organizarea circulatiei locale are in vedere atat ierarhizarea arterelor de circulatie cat si

modernizarea suprafetelor carosabile. Astfel pe traseele existente s-a urmarit organizarea unor inele de circulatie majora care sa asigure atat legatura cu drumurile-552, 561 A ce strabat localitatea, cat si accesele carosabile in zonele functionale.

Pe tronsoane mici de drum s-a propus completarea acestor inele de circulatie cu strapungeri prin crearea de drumuri noi. Intersectarea intre circulatia locala si cea intercomunala se va realiza numai la nivelul inelelor de circulatie principala urmand ca intersectiile respective sa fie amenajate.

Pe suprafetele de teren pe care se propun strapungeri ale circulatiei principale studiate si amenajari de intersectii se instituie interdictii temporare de construire pana la elaborarea studiilor necesare de specialitate. Propunerile de reglementare prezinta profile transversale ale strazilor in functie de categoria de importanta privind gabarite ale suprafetei circulatiei carosabile si circulatiei pietonale.

Spatiile rezervate pentru parcaje vor fi studiate in zona centrala a localitatii si in zona activitatilor sportive, considerandu-se ca aceste zone pot deveni periodic puncte de aglomerari de trafic. Pentru unitatile economice spatiile pentru parcaje vor fi asigurate in incintele acestora.

Reteaua stradala in intravilanul localitatii este compusa din drumuri comunale de tip strada sau ulita, cu suprafete carosabile in general neamenajate, realizate din pamant batut (care uneori devin inpracticabile in sezoanele ploioase).

Foto.nr.20 Drum comunal

O prima constatare asupra viabilitati intregii retele de drumuri arata ca drumurile judetene sunt modernizate, iar drumurile comunale sunt in curs de modernizare. Drumul comunal ca si o parte din strazile rurale nemodernizate (o parte sunt pietruite iar cea mai mare fiind de pamant) nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare.

Drumurile publice, in totalitate, in traversarea localitatii impun viteze de circulatie reduse deoarece stare cailor este necorespunzatoare, latimea platformei drumului sub limitele normale datorita frontului ingust al limitei de proprietate iar curbele au raze foarte mici.

Transportul de calatori se efectueaza pe reteaua de transport interurban cu un numar de 5 microbuze si 6 autobuze aflate in regim privat, de catre firma S.C SECERISU S.A.

11.5 COMERTUL

Comuna Unirea are o economie bazata in special pe agricultura ( cu precadere cultivarea cartofului, tutunului, pepenilor verzi dar si a legumelor). Produsele obtinute sunt folosite atat pentru consumul propriu al locuitorilor dar si pentru aprovizionarea populatiei din municipiul Craiova, precum si a localitatilor apropiate.

Unitatile de comert din comuna Unirea sunt reprezentate in principal de o serie de magazine universale si de o serie de baruri.

CAPITOLUL

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A COMUNEI

Cadrul natural, conditiile geografice si pedoclimatice, ca si situarea in teritoriu sunt premise de dezvoltare in perspectiva a comunei, in baza economiei cu caracter agricol.

Incadrarea in reteaua de localitati a judetului Dolj, asigurarea legaturilor cu localitatile acestuia prin intermediul cailor de comunicatie rutiera existenta, constituie premise ale dezvoltarii comunei cu perspectiva relatiilor intercomunale si implicit interjudetene.

Gradul de dezvoltare cu obiective publice de interes periodic si ocazional al comunei ii confera acesteia posibilitatea dezvoltarii.

Un obiectiv important este analiza domeniilor socio-economice cu impact asupra ocuparii, utilizarii si gestionarii solului, ca suport al activitatilor de orice fel, precum si a tuturor factorilor care pot contribui la o dezvoltare echilibrata a comunei.

Agricultura va necesita un complex de masuri pentru a deveni cu adevarat o activitate economica ce va permite dezvoltarea comunei in urmatorii 10-15 ani.

Printre principalele propuneri care vizeaza dezvoltarea agriculturii in perspectiva se numara: formarea unor structuri de productie corespunzatoare conditiilor pedo-climatice si nevoilor de consum ale populatiei; masuri de protectie a terenurilor agricole valoroase si de sporire a calitatii solurilor degradate prin lucrari de imbunatatire funciare si pedo-ameliorative; formarea profesionala a producatorilor agricoli; stopare declinului efectivelor de animale;

Dezvoltarea asociatiilor agricole particulare va asigura posibilitatea exploatarii terenului agricol pe suprafete mari, prin utilizarea interioara a mijloacelor mecanizate de productie.

Desfacerea produselor agricole se va realiza in siszootehnice, dar cu capital privat, va

asigura valorificarea superioara a productiei de carne, lapte etc. Aceste ferme vor putea fi infiintate pe terenurile fostelor sectoare zootehnice dezafectate prin concesionarea suprafetelor necesare catre producatorii particulari.

Pe baza productiei agricole, in scopul valorificarii superioare a produselor, pot aparea la nivel de comuna unitati ale industriei mici initiate cu precadere de intreprinzatori particulari, in acest sens existand disponibilitati de teren in principal in zonele economice.

Din datele detinute in prezent nu exista solicitari in sensul dezvoltarii industriale, dar o astfel de eventualitate ar conduce Ia crearea de noi locuri de munca pentru populatie.

Pentru relansarea economica au fost facute o serie de propuneri concrete odata cu analiza critica a situatiei existente dar, indeosebi, la prezentarea evolutiei posibile in perioada urmatoare, evolutie bazata pe valorificarea potentialului existent din agricultura

Aceste propuneri sunt posibil de realizat chiar din aceasta etapa, deoarece se bazeaza pe resurse materiale si umane existente in comuna, pe o serie de spatii ramase disponibile, fie din activitatea din agricultura, fie din industrie iar forta de munca disponibilizata din aceste activitati are o calificare corespunzatoare. Prin realizare propunerilor se asigura in acelasi timp noi locuri de munca pe teritoriul comunei.

Dintre proiectele ce se afla in vederea primariei si a consiliului local, mai merita amintite:

reabilitarea Caminului Cultural din Unirea.

infiintarea unei piete agro-alimentare, in care satenii sa-si poata valorifica surplusul de produse provenite din ocupatia de baza a acestora, agricultura

reinfiintarea unui targ saptamanal, care, potrivit documentelor, exista la 1912, alaturi de alte doua targuri anuale

construirea a doua fantani pentru comunitatea de rromi din localitate, pentru ca in prezent sunt obligati sa-si aduca apa de la o cismea care se afla la 1,5 km

oferirea unor facilitati si a cadrului necesar infiintarii unei farmacii si a unui cabinet stomatologic.

imbunatatirea starii de viabilitate a traseului drumurilor comunale prin terminarea modernizarii acestora in zona intravilanelor localitatii si continuarea reabilitarii acestora;

stabilirea de trasee pentru trotuare in intravilanul localitatii, cu prioritate in cadrul drumului national, si cuprinderea acestora in programul de realizare pana in anul 2010;

asigurarea drumurilor comunale si a celorlalte drumuri interioare (strazi rurale) cu o latime a carosabilului de minim 6m si corectarea declivitatilor in numeroasele zone in care acestea depasesc limita maxima admisa;

modernizarea statiilor de calatori existente, dar mai ales realizarea unor statii de calatorii care sa asigure confort;

evitarea intersectiei drumului national cu reteaua de drumuri locale prin organizarea circulatiei locale;

amenajarea intersectiilor prin corectarea traseelor in scopul asigurarii unei circulatii fluente si a eliminarii punctelor de conflict;

Sistemul de alimentare cu apa al comunei Unirea va fi constituit din surse de apa subterana (foraje) dimensionate in functie de studiile ce urmeaza sa stabileasca debitul potential, retele de distributie in lungul drumului judetean si a arterelor principale de distributie cu posibilitatea de racordare in fiecare gospodarie.

Pentru alimentarea cu energie electrica, propunerile privesc reabilitarea retelelor de distributie ce vechime mare , inlocuirea retelelor de 6 KV cu retele de 20KV si inlocuirea stalpilor din lemn si acelor din beton, deteriorati.

CAPITOLUL 13

ASPECTE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

Pentru asigurarea necesarului de hrana, energie si locuinte, comunitatea este nevoita sa defriseze paduri sa exploateze abuziv terenurile agricole, sa epuizeze resursele de apa, sa degradeze mediul. Din aceasta situatie decurge necesitatea reorganizarii modului de desfasurare a activitatilor economice si insusirea unui comportament si mod de viata controlat si acceptabil din punct de vedere ecologic si uman.

In asezarile rurale, presiunea exercitata asupra mediului este mult mai redusa comparativ cu cea a oraselor si se manifesta prin:

schimbarea destinatiei unor terenuri prin construirea locuintelor;

despaduriri necontrolate care pe langa modificarea microclimatului zonei pot produce fenomene de alunecari de teren cu repercursiuni directe asupra solului;

lipsa lucrarilor de echipare tehnico-edilitara si indeosebi a activitatii de salubrizare conduce la depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si afectarea atmosferei, solului si apelor de suprafata;

Ca urmare a cresterii numerice a populatiei, a imbunatatirii cantitative si calitative a hranei populatiei, sporirea productiei agricole a devenit o necesitate obiectiva. Cu toate ca, prin natura sa biologica, agricultura ar trebui sa contribuie la protectia factorilor de mediu, practicarea unor sisteme agricole nerationale a dus la deteriorarea mediului, agricultura devenind o activitate economica cu influente directe asupra acestuia.

Influenta agriculturii asupra mediului este determinata de:

modul de utilizare a terenurilor ;lucrarile de imbunatatiri funciare, in special irigatii si desecari;utilizarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor;mecanizarea lucrarilor agricole;

tehnologiile agricole defectuaose;Agricultura are o importanta economica si sociala majora, dar ea este responsabila de unele fenomene de degradare a mediului asa cum sunt in cazul nostru: degradarea solului, poluarea apelor de suprafata si subterane, poluarea unor produse vegetale si animale.

Cererea tot mai mare de produse agricole a impus intensificarea exploatarii solului pe mai multe cai. Astfel, chimizarea contribuie la cresterea productiei cu 40-45% dar este si un puternic agent de poluare a solului, apei si aerului.

Administrarea in exces a ingrasamintelor fosfatice si azotoase afecteaza microflora si microfauna solului si influenteaza negativ calitatea produselor agricole. Utilizarea ingrasamintelor chimice trebuie facuta intr-un mod rational, fundament din punct de vedere tehnic si economic.

Poluarea solurilor cu pesticide se face in primul rand pentru ca ele se constituie ca reziduri in sol care au actiune toxica asupra florei si faunei modificand treptat insusirile biologice ale complexului edafic. In al doilea rand, datorita remanentei, pesticidele pot fi absorbite de plante si apoi sa se. regaseasca in produsele agricole. Acumularea de pesticide se realizeaza pe urmatoarele cai:

aplicarea directa pe sol sau in interiorul acestuia;

prin produsele cu care s-au stropit plantele;

aplicarea unor ingrasaminte formate din reziduri vegetale si animale incarcate cu pesticide;

prin precipitatii;

Infestarea apelor are loc ca urmare a aplicarii excesive a ingrasamintelor si pesticidelor. ingrasamintele cu azot au cel mai mare aport la poluare, prin suprafertilizare, nitratii ajung atat in apele de suprafata cat si in cele subterane. Excesul de nitrasi in apa si alimente este foarte daunator pentru copii si are efect cancerigen.

Pesticidele aplicate culturilor agricole pot fi regasite in rauri si in apele freatice. Deplasarea acestor poluanti sub forma de solutie sau suspensie se face atat prin scurgerea apelor la suprafata solului datorita precipitatiilor si irigatiilor cat si prin levigarea in adancime.

Poluarea plantelor cu nitrati se datoreaza excesului de azot mineral aplicat sub forma nitrica. Plantele furajere si indeosebi cerealele furajere (masa verde) au o concentratie mare de nitrati.

Poluarea produselor vegetale cu nitrati se face si prin absortia pesticidelor in exces din sol; intensitatea absortiei este in functie de natura pesticidelor, specia de plante si tipul de sol.

Plantele furajere poluate sunt consumate de animale si in acest mod se polueaza carne, laptele etc.In prezent exista cateva alternative privind modul de practicare a agriculturii bazate pe modalitati diferite de administrare a agrosistemelor.

Agricultura biologica este o forma moderna de agricultura, bazata pe o conceptie sistematica de intelegere deplina a interrelatiilor din cadrul biosferei; este o forma de exploatare a resurselor din agricultura fara prejudicierea mediului. Principiile agriculturii moderne recomanda:

practicarea unor rationamente rationale;

folosirea preponderenta a ingrasamintelor organice;

alternarea culturilor agricole sau plantarea perdelelor de protectie pentru fixarea si imbogatirea solului in humus;

protectia biologica a culturilor;

Agricultura biologica permite gospodarirea rationala a resurselor naturale, a unor produse agricole de calitate superioara, neafectate de poluare, apreciate din punct de vedere nutritiv.

Agricultura durabila este un concept nou, care impune, alaturi de protectia mediului, a sanatatii si a calitatii vietii si nevoia cresterii productivitatii si rentabilitatii agriculturii. Aceasta este definita ca un sistem integrat de practici de productie vegetala si animala cu aplicare specific locala, care realizeaza pe termen lung:

satisfacerea cerintelor umane de produse agroalimeritare;

imbunatatirea calitatii mediului inconjurator;

utilizarea rationala a resurselor naturale si in speciala celor neregenerabile; Sintetizand, agricultura durabila incearca in prezent sa depaseasca restrictiile cu care se

confrunta in prezent aceasta ramura economica, urmarind ameliorarea calitatii mediului, viabilitatea economica si acceptarea de catre societate a sistemelor de productie agricola.

Dezvoltarea durabila a asezarii umane poate fi posibila numai prin participarea intregii populatii constientizate ecologic, care poate asigura administrarea si permanenta optimizare a mediului.

Principalele prioritati la nivelul unor activitati generatoare de efecte negative asupra mediului la nivelul comunei constau in:

prevenirea si stoparea fenomenelor naturale de degradare (eroziuni) prin lucrari de imbunatatiri funciare si lucrari agro-pedo-ameliorative;

colectarea deseurilor menajere si industriale, recuperarea si refolosirea acestora in depozite controlate ecologic;

ameliorarea si recuperarea terenurilor degradate;

protejarea zonelor construite de importanta nationala inregistrate pe teritoriul comunei.

Concluzii

Comuna Unirea este situata in partea sudica a tarii, in Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

In cadrul Judetului Dolj comuna Unirea este situata in partea de nord la 65 km de municipiul Craiova in Campia Bailesti, pe cursul superior al paraului Balasan.

Situat in Campia Bailestiului, nu departe de Valea Caraulei, Unirea se afla in sud la limita morfologica a Campiei Olteniei cu platforma Getica.

Se invecineaza cu urmatoarele unitati administrative: in nord - comuna Plenita nord-est - comuna caraula; sud-est - comuna Motatei si satul Dobridor sud-vest - comunele Maglavit si Cetate.

Intreg teritoriul administrative al comunei Unirea se incadreaza in partea de nord a Campiei Bailesti, care este formata din terasele mai inalte etajate intre 50 si 150 m, cu treceri mai pronuntate intre terase si brazdate de o serie de vai si izvoare de terase. Dune de nisip cu inaltimi de 10 – 20 m limita de nord a acestor dune trece prin terioriul administrative al comunei Unirea

Ca intreg teritoriul Romaniei, comuna Unirea are un climat temperat-continental moderat sau de tranzitie. Caracterul temperat-continental este exprimat de valorile actuale ale temperatureii aerului 11,5° C in 2006, precum si prin precipitatiile medii anuale cu valori de 560 mm/an.

Temperatura medie anuala a fost calculata in fiecare an intre 1971-2006 la statiile Bailesti si Calafat Aceasta a oscilat intre 12,7°C valoarea maxima inregistrata in anul 1994 si valoarea minima de 10,7° C in anul 1997.

Temperatura medie multianuala in comuna Unirea este de 11,5° C.

Temperaturile medii lunare au frecventa normala ascendenta in prima jumatate a anului cu maxima in luna iulie 23,4°C si cu descrestere spre sfarsitul si inceputul anului -1,3° C in luna ianuarie 2003. Umezeala relativa a aerului prezinta valori medii anuale intre 74 – 76%; Din datele meteo inregistrate la statia Calafat, rezulta in medie 500 mm precipitatii anual. Vitezele medii anuale variaza intre 2 -5 m/sec., valorile cele mai mari inregistrandu-se pe directiile dominante. Vantul dominant in comuna Unirea are directia V.N.V. – E.N.E.

Reteaua hidrografica permanenta este formata din paraul Balasan care curge de-a lungul comunei si strabate localitatea N.V. – S.E.

Districtul Campiei Olteniei se caracterizeaza prin palcuri de paduri insulare. Sub aspect floristic, teritoriul comunei Unirea este situat in zona de stepa, subzona silvostepei.

In cadrul teritoriului comunei Unirea, pe terasele Dunarii, formatiunea vegetala naturala a fost total inlocuita, de foarte mult timp, prin culturi agricole.

Tipurile de sol intalnite sunt foarte variate, atat ca tipologie cat si ca potential de productie astfel se intalnesc: cernoziomuri si cernoziomuri levigate, psamosolurile modice, soluri aluviale.

Evolutia numerica, precum si celelalte caracteristici geodemografice sunt influientate de expansiunea rurala, de aparitia unor activitati economice.

In anul 1954 numarul total al comunei Motatei era de 5575 locuitori, in 2006 numarul populatiei scade ajungand la 4620 locuitori.

In analiza structurii populatiei pe sexe, indicatorul statistic cel mai obisnuit este raportul de masculinitate, acesta reprezentand raportul dintre populatia masculina si cea feminina.

Cunoasterea structurii populatiei pe grupe de varsta are o mare importanta deoarece ea reflecta situatia actuala si de perspectiva cu tendinte de intinerire sau imbatranire demografica, ceea ce da posibilitatea evaluarii potentialului fortei de munca.

Populatia comunei Unirea si in deosebi grupa apta de munca, se afla intr-o directa dependenta de gradul in care este angrenata in diverse activitati economice si de modul in care isi valorifica potentialul profesional.

Populatia comunei Unirea si in deosebi grupa apta de munca, se afla intr-o directa dependenta de gradul in care este angrenata in diverse activitati economice si de modul in care isi valorifica potentialul profesional.

BIBLIOGRAFIE

Badea, L. (1971), Valea Jiului, suport de curs, Bucuresti;

Badea, L. si Ghenovici, Al. (1981), Judetul Dolj, Editura Academiei, Bucuresti

Calinescu, R. (1969), Biogeograjia Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti;

Ciobanu, Ioana. (2003), Asezarea si cadrul natural al comunei Daneti, revista Orizonturi

geografice, anul I, nr. 1, Editura Universitaria;

Cotet, P. (1957), Campia Olteniei Studiu geomorfologic, Editura Stiintifica,
Bucuresti;

Cucu, V. (1998), Geografia umana si economica a Romaniei, Editura Printech, Bucuresti;

Cucu, V. (1976) Geografie si urbanizare, Editura Junimea, Iasi;

Cucu, V. (1977 ), Sistematizarea teritoriului si localitatilor din Romania, Editura

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;

Draghiceanu, M. (1905), Studii asupra hidrologiei subterane din Oltenia, suport de curs Bucuresti;

Ghinea, D. (1966), Enciclopedia geografica a Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti;

Grigoras, C. (1999), Solurile Romaniei, Editura Universitaria, Craiova;

Ionescu, Al. (1982), Agricultura ecologica, Editura Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti;

Iordache, C. (2002), Geografia mediului -poluare si protectie, Editura Universitaria, Craiova;

Mihailescu, V. (1966), Dealurile si campiile Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti;

Pleniceanu, V. (1998), Apele din Campia Olteniei, Editura Universitaria, Craiova;

Posea, Gr. (1968), Geografia de la A la Z, Editura Stiintifica, Bucuresti;

Posea, Gr. (2002), Geomorfologia Romaniei, Editura Fundatiei Romania de Maine;

Posea, Gr. Si Mandrut, O. (1996), Geografia fizica generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Rosu, Al. (1999), Geografia fizica a Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti;

Savin, C. (1992), Valea Jiului, Editura Scrisul Romanesc, Craiova;

Savin, C. (2003), Raurile din Oltenia - Fenomene hidrologice de risc exceptionale Editura Universitaria, Craiova;

Simionescu, I. (1973), Flora Romaniei, Editura Albatros, Bucuresti;

Vilsan , G. (1971), Campia Romana, Editura Opere Alese, Bucuresti;

Veicea, I. (1975), Geografia economica a Romaniei, Universitatea din Bucuresti;

Veicea, V.(1967), Raurile Romaniei, Editura Stiintifica , Bucuresti;

*** (1983), Geografia Romaniei, voi, I, Editura Academiei, Bucuresti;

***(1972) Judetele Romaniei Socialiste, Editura Politica, Bucresti;

* * * Comisia Nationala pentru Statistica - judetul Dolj;

* * * Statia Meteorologica - Calafat; Bailestit;

***https://agriculturaromaniei.ro/index.jsp;

* * *https://assp.windigita.com/?lang=Ro;








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate