ROLUL ACTIVITǍTILOR ARTISTICO-PLASTICE IN EDUCAREA GUSTULUI ESTETIC AL COPILULUI DE VARSTǍ PRESCOLARǍ

ROLUL ACTIVITǍTILOR ARTISTICO-PLASTICE IN EDUCAREA GUSTULUI ESTETIC AL COPILULUI DE VARSTǍ PRESCOLARǍ

"Desenul sa fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului si sa nu devina o meserie! "

Aristotel (384-322 i.e.n.)

Arta lumii va fi patrimoniul tuturor, in momentul in care orice om stie sa o pretuiasca.
Importanta sarcinilor gradinitelor si scolilor in educatia estetica si artistico-plastica nu poate fi neglijata. Ea da o educatie si o instructie de baza tuturor prescolarilor si scolarilor.

Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate si mai potrivite pentru educatia estetica. La randul ei, educatia estetica este o parte principala a educatiei multilaterale.
Activitatea artistico-plastica este un cadru ideal pentru descoperirea aptitudinilor, este o activitate care produce placere.

Prin activitatea artistico-plastica copiii sunt ajutati sa vada frumosul.Prescolarii trebuiesc invatati sa nu treaca pe langa valorile frumosului din viata inconjuratoare fara sa le observe.

Atentia lor trebuie sa fie indreptata asupra acestor valori: aspecte ale naturii, traditii, folclor, arta.

Frumusetile observate vor trebui exprimate in temele lor de desen.
"Frumosul se educa prin frumos"spunea Platon la vremea lui, un adevar care a ramas valabil pana in zilele noastre.

De-a lungul activitatii mele didactice am observat ca atunci cand coloreaza, cand picteaza, cand foloseste culoarea, hartia, lipiciul sau plastilina, copilului ,incepand de la varsta prescolara , i se formeaza rabdarea, indemanarea, simtul estetic, trasaturi care ii vor implini personalitatea si, chiar daca nu va ajunge artist, va avea viata sufleteasca mai bogata, va fi mai sensibil, mai fericit.

Studiile intreprinse, ca si experienta practica, evidentiaza ca activitatile artistico-plastice exercita o influenta benefica asupra personalitatii copilului pe plan estetic, moral, afectiv si intelectual. Aceasta implica din partea educatorului o activitate didactica si educativa sustinuta.
Sa vedem copilul din fata noastra ca fiind panza de sevalet, iar metodele si mijloacele noastre de lucru ca fiind culorile si pensulele. Doar daca atunci cand "lucram" punem si suflet vom avea in fata noastra ceea ce ne-am dorit: adevarate"opere de arta", caci "Poti sa ai talent, daca nu lucrezi e degeaba. Mana trebuie sa-ti umble.Si poti sa desenezi bine, sa ai culoare cat de frumoasa, daca nu pui simtire nu iese nimic . Noi artistii privim cu ochiul, dar lucram cu sufletul . "spunea marele artist Stefan Luchian.

Obiectivele activitatilor artistico-plastice sunt:

n      familiarizarea cu materialele de lucru specifice domeniului plastic,

n      asimilarea elementelor de limbaj plastic,

n      stimularea potentialului creativ.

Pentru echilibrul intelectual si afectiv al prescolarului este bine ca acesta sa fie atras in forme de activitate care sa faciliteze asimilarea treptata a "gramaticii" problemelor plastice.

Prin conceperea continuturilor, a obiectivelor, a activitatilor de invatare se faciliteaza dezvoltarea legaturilor interdisciplinare, relatiile dintre educatia plastica si celelalte discipline pe care le studiaza elevii.

Obiectivele cadru sunt:

1.Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice.

2.Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura, pe imagini si pe paleta si obtinerea amestecurilor.

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic.

4.Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model.

Obiectivul ce mi l-am propus in cadrul proiectului educational ECOPICTURA , pentru activitatea de desen/pictura si activitate practica desfasurate cu copiii il constituie dezvoltarea sensibilitatii artistice, dezvoltarea gustului estetic.Urmarirea acestui obiectiv implica initierea in procesul de creatie, familiarizarea cu limbajul plastic, cu materialele si instrumentele de lucru necesare, precum si cu tehnicile de lucru elementare specifice.

Cateva tehnici de lucru:

n      Tehnica firului de ata

n      Tehnica stampilelor din cartof

n      Tehnica stampilelor din pluta

n      Tehnica culorilor umede

n      Tehnica petei de cerneala

n      Tehnica dirijarii culorii prin jet de aer

n      Tehnica picturii cu palma

n      Tehnica desenului cu lumanarea

n      Tehnica amprentei cu varful degetului

n      Desenul cu pic

n      Desenul cu creta

n      Desenul cu tempera

n      Desenul cu acuarela

n      Tehnica modelajului

n      Tehnica colajului

n      Tehnica decolajului

Implicata in intreg procesul de formare si autoformare a personalitatii, educatia estetica urmareste, in esenta, dezvoltarea capacitatii de percepere si intelegere corecta a frumosului din realitate (din natura, munca, relatii sociale, si din arta), formarea constiintei estetice, a gustului si simtului estetic, a necesitatii si posibilitatii de a participa la crearea frumosului in arta si in viata. Sau, mai concis, educatia estetica urmareste pregatirea copilului (si nu numai a acestuia) pentru actul de valorizare-receptare-asimilare si cel de creare a valorilor estetice.

Educatia estetica asigura conditii propice pentru stimularea si promovarea creativitatii in toate domeniile de activitate, inclusiv in munca de invatare.

Educatia estetica poate avea o puternica influenta asupra trasaturilor morale prin trairile afective in fata operelor artistice, in contemplarea peisajelor naturii, in observarea a tot ce este corect si frumos in comportarea si activitatea celor din jur.

Gustul estetic este capacitatea de a reactiona spontan, printr-un sentiment de satisfactie sau de insatisfactie, fata de obiectele si procesele naturii, fata de relatiile sociale, fata de operele artistice.
Gustul estetic apartine prin excelenta sensibilitatii si imaginatiei, de aceea nu poate fi intotdeauna argumentat. Ceva place sau nu place, fara a se putea argumenta. Prezenta gustului se manifesta prin sensibilitate la tot ce este frumos si prin capacitatea de orientare si alegere in conformitate cu legile frumosului.

La prescolari si la scolarii mici gustul se manifesta prin atractie si placerea lor de a privi si, mai ales, de a opera cu obiectele viu colorate, prin preferinta lor pentru luminozitate, ocolirea incaperilor intunecoase, etc. Gustul lor este prin excelenta spontan si neargumentat cu putine exceptii, cand afirma, de exemplu ca"Imi place rochita pentru ca este rosie", "campul pentru ca este verde", sau "imi place ca . asa vreau eu"

Cu tot caracterul lor spontan si individual, gustul estetic poate fi educat, actiune ce trebuie intreprinsa de timpuriu, nu in scopul uniformizarii, ci al formarii lui in conformitate cu structura si experienta fiecarei individualitati.

Artele plastice contribuie in mod deosebit la educatia estetica si multilaterala a prescolarilor si scolarilor.

Ori de cate ori are la indemana un creion sau o creta, copilul este tentat    sa "mazgaleasca" ceva, de multe ori fara sa stie ce anume, numai din placerea de a se exprima pe aceasta cale.

Ca forme si mijloace de educatie estetica prin artele plastice amintesc: activitatile artistico-plastice , activitati practice(pentru prescolari), de asemenea lectiile de desen si abilitati practice(la scolarii mici), vizitarea muzeelor, a expozitiilor de pictura, cercurile de arte plastice,concursurile, excursiile in mijlocul naturii.

Pentru reusita educatiei prin artele plastice se impun anumite cerinte: a lasa copilului deplina libertate de exprimare, educatorii stimuland si sugerand, mai putin impunand.
Desenul spontan exprima personalitatea copilului, interesele, preferintele lui. Acesta trebuie indrumat fara a-i inabusi creatia personala, punandu-i la indemana materiale, tehnici, modalitati de exprimare.

Singur copilul n-o sa reuseasca sa insuseasca ce culori pot sa imbine pentru a obtine o culoare data, unde trebuie sa situeze un punctisor in locul ochiului. El poate sa afle lucruri frumoase, noi, care duc la o dezvoltare mai inalta. Sa ne folosim de acele trepte senzitive identice acelei perioade de dezvoltare a copilului corespunzatoare varstei.
Copacul se deseneaza in felul urmator, invatand copiii sa redea o linie verticala, orientand copilul cu varful pensulei din partea de sus conduce pensula in jos si cateva crengute situate in forma de unghi. Pe baza cunostintelor intelectuale cream, dezvoltam la copii potentialul creativ. Trebuie sa respectam niste etape. Avand abilitati practice nascociri teoretice putem sa dezvoltam creativitatea.
Sa formam cunostinte, priceperi, deprinderi, sa formam capacitati de analiza, sinteza, comparare, sa invatam copilul sa mediteze asupra celora ce este in mediu. Sa spuna-n glas despre ceea ce a meditat. Prelungind sa-si gramadeasca, achizitioneze cunostinte si sa le spuna in glas, sa le analizeze, caracterizeze. Sa-si poata alege o tema dupa capacitatile si posibilitatile sale.
Sa constientizeze continutul viitoarei imagini, din ce elemente, figuri, forme o sa realizeze.
Copilul trebuie sa stie sa-si poata proiecta, de ce, cum poate incepe lucrarea. De educat in asa fel, de dirijat copilul ca el sa aiba incredere in fortele proprii.
Atingerea unui nivel, unei trepte spre talent, noi il putem dezvolta la copii. Copilul trebuie sa-si proiecteze lucrul pe foaia de hartie imaginativ, sa fie o consecutivitate in acest lucru.
Intens la grupa pregatitoare dezvoltam creativitatea in baza celor dezvoltate. Copilul isi proiecteaza unele culori, lungimi, unele forme, marimi.

Orientarea procesului de activitate practica a copiilor spre reprezentarea propriilor sentimente, atitudini, gasind mijloace proprii de reprezentare, perfectionand deprinderile grafice de executare ce le poseda prin hasurari in diferite directii, trasarea liniilor drepte, oblice, paralele, ondulate, rotunjite cat mai perfect; obtinerea liniilor subtiri, groase, usoare, pronuntate in scopul de a mari efectul artistic, inlaturarea liniilor de prisos, nuantarea si evidentierea formelor. Deprinderi de manuire si de alegere a instrumentelor si materialelor necesare (creioane simple si colorate, carioca, pastele, sanghina, penita, pana, betisoare arse la capat, creta, caramida etc.).
Chipuri si forme abstracte (obtinute la intamplare), gasirea asemanarilor cu lumea din jur, stimuland dezvoltarea imaginatiei, fanteziei, creativitatii :'Eu si lumea din jurul meu' (cu creta), 'Desene pentru galeria micilor graficieni', 'Un buchet de toamna', 'Maicuta mea', 'Animal indragit', 'Din lumea insectelor', 'Plaiul meu, frumos meleag', 'E primavara', 'Ce m-a impresionat la plimbare' s.a. Consolidarea si acumularea noilor deprinderi grafice, folosind materiale si procedee.
Dezvoltarea sensibilitatii estetice, contribuirea la formarea gustului artistic prin intermediul mijloacelor de expresie a picturii (culorile, lumina si luminozitatea, pata, linia, punctul).
Formarea deprinderilor de prezentare (prin limbajul plastic) a propriilor idei, sentimente, trairi, stari interioare prin intermediul culorilor, formelor, proportiilor acestora etc.
Familiarizarea cu rolul constructiv si spatial al liniei, punctului, petei, deprinderi de modelare a liniei (uniforme, de diferite grosimi, drepte, verticale, orizontale, oblice, paralele, intersectate, curbe frante, ondulate, rotunde s.a.).
Familiarizarea copiilor cu culorile propriu-zise - cromatice si acromatice, neculori - alb, negru; cu culori primare (rosu, galben si albastru) si complementare (violet, cafeniu, verde etc).
Dezvoltarea priceperii de a imbina culorile si a le aplica in creatiile proprii, subliniind atat specificul celor reprezentate, cat si atitudinea emotionala (bucurie, liniste, neliniste s.a.), distribuirea armonioasa si echilibrata a culorilor calde si reci.
Insusirea tehnicii de manuire iscusita a pensulei, tamponului si a procedeelor de dactilopictura (pictura cu degetul, unghia), executand linii subtiri, groase si de diferite forme, la fel puncte si pete variate.
Familiarizarea copiilor cu materialele si cu uneltele de lucru (pensule, acuarele, guasa, unii coloranti naturali, palete, tamponari etc.) modalitatile de lucru cu ele.
Tematica posibila: 'Plaiul meu, frumos meleag', 'Desene pentru galeria micilor pictori', 'La revedere, pasari calatoare', 'Jocuri cu pete de culori', 'Toamna tarzie', 'Peisaj de iarna', 'Impresiile de la sarbatoarea de Craciun', 'Distractiile de iarna', 'E primavara', 'Un buchetel de primavara' (dupa natura), 'In gradina', 'Prietenii mei - animalele', ' O lume in petele multicolore'.
Stimularea fanteziei copiilor in cadrul activitatii creatoare prin imbinari de forme tridimensionale, reflectarea in mod cat mai veridic a raporturilor dimensionale si orientare.
Consolidarea si aprofundarea deprinderilor si priceperilor de ordin tehnic ce tin de miscari cat mai precise: translatorii si circulare, apasare, adancire, aplatizare (turtire), modelarea cu varful degetelor atat din bucati aparte cat si din bucata intreaga, reflectarea integritatii formei (cu si fara carcasa). Alcatuirea compozitiilor dinamice ce imita miscarea, tansmitandu-le dispozitia dorita (animalul este ingrijorat, el sta cu urechile ciulite, ochii larg deschisi s.a.m.d).
Formarea priceperilor de reflectare artistico-plastica a obiectelor si fenomenelor din lumea inconjuratoare ce i-a impresionat prin tehnica colajului, gasirea expresivitatii in calitatea, structura, culoarea, forma, marimea, factura si volumul materialelor din jur: naturale (frunze, petale, seminte, coji, fibre lemnoase, paie, hartie); deseuri de materiale fabricate (piele, plastic, textile, placaj etc).
Insusirea procedeelor cunoscute; consolidarea procedeelor de obtinere a formelor egale prin impaturirea foii in doua, patru, opt etc., de la centru si din lungime. Tematica propusa: 'O lume din plante', 'Un buchet de flori', 'Fulgusori de nea', 'Figurile geometrice si lumea din jur'.
Largirea orizontului de activitate artistico-plastica prin procedee de obtinere a chipurilor artistice, folosind tehnica mozaicului prin rupere: 'Pasarile si puii lor', 'Animalul meu preferat', 'Peisaj de toamna' s.a.
Pastrarea perfectiunii formelor, a proportiilor acestora, ritmicitatea si simetria, autenticitatea si armonia formelor si culorilor.
Formarea priceperilor de a culege si reprezenta (cu ajutorul foilor de hartie cu patratele) ornamente populare specifice diferitelor grupe de obiecte (vesela, covoare, prosoape, haine nationale, servetele, mobila s.a.) si unele siluete mai simple ale acestora.
Tematica posibila: 'Colectam ornamente tesute', 'Modele pentru broderii', 'Ozoare in lemn', 'Lumea vegetala in ornamente', 'Ornamentele geometrice', 'Reprezentarea animalelor in ornamentele populare', 'Omul in motivele ornamentale', 'Cea mai frumoasa poarta', 'Fantana creata de o inima buna', 'Case ca pe la noi - mai rar intalnesti', 'Ce m-a impresionat in Casa Mare', 'Dupa o plimbare in localitate' s.a.
Consolidarea deprinderilor de a reprezenta motive ornamentale; initierea in modalitatile de stilizare a formelor, imbinari armoniase ale acestora.
Aplicarea ornamentelor pictate pe vase din ceramica modelate de copii sau de siluete ce reprezinta astfel de obiecte, respectand specificul de ornamentare, imbinand reusit forma vasului cu ornamentul si destinatia.
Insusirea tehnicii de condeiere a oualor si pregatirea lor catre sarbatoarea Pastelui, Ispasului.
Gasirea frumosului in plasticitatea materialelor folosite. Crearea placilor decorative prin metoda de crestare, adancire si aplicare.
Modelarea vaselor din ceramica asemanatoare cu cele create de mesterii populari, tinand cont de formele traditionale, destinatia fiecarui obiect, imbinarea armonioasa intre forma si ornament. Ai deprinde sa gaseasca si sa scoata in evidenta frumusetea si plasticitatea materialului, sa aplice ornamente prin care sa-si transmita (asemeni mesterilor populari) sentimentele sale celor ce le vor admira si folosi.
Ai invata sa impleteasca din aluat colaci (cu varga, in doua, in trei, in patru), hulubi, craciunasi, scarita s.a. forme ce se practica de gospodinele din localitate.
Educarea sensibilitatii fata de valorile culturii nationale, familiarizarea cu unele mestesuguri populare din localitate si stimularea manifestarilor proprii ale copiilor in colectarea si retransmiterea motivelor populare. Folosirea procedeelor de decupare din hartie, paie si alte mateiale ale elementelor decorative.
Tematica posibila: 'Ozoare populare', 'Ozoarele toamnei' (cu materiale din natura), 'La fantanita din poarta' (paie si ciocleje), 'Cadouri pentru mamica' etc.
Stimularea dorintei de a se manifesta in confectionarea unor 'decoruri teatrale' (decoruri pentru spectacolele de teatru ce le demonstreaza), reflectarea coloritului in conformitate cu dispozitia operei literare.
Dezvoltarea sentimentelor de mandrie fata de poporul nostru, insusirea traditiilor populare. Formarea priceperii de a observa specificul national in lucrarile confectionate din lemn.
Familiarizarea cu arta alcatuirii compozitiilor decorative din plante ('Ichebana', 'Osibana'), cu unele principii si legitati ce trebuie respectate in procesul de creare a buchetelor (asimetria), contribuind prin ele la formarea simtului formei, culorii, imbinari reusite a acestora.
Formarea deprinderilor de a confectiona singur masti, jucarii si costume de carnaval atribute pentru ritualul sarbatorilor calendaristice (plugusor, capra, calut, steaua s.a.); a priceperii de a amenaja incaperea pentru expozitie, carnaval, sezatoare si alte destinatii, dezvoltandu-le masura in ochi, gandirea spatiala.

Cultivarea gustului estetic, a judecatii estetice si a creativitatii artistice nu vizeaza omogenizarea, uniformizarea activitatii spirituale, inabusirea originalitatii, dimpotriva, obliga la evidentierea tendintelor si aspiratiilor personale.
Se va acorda atentie, sub raport estetic, tuturor copiilor - si celor bine dotati si celor mai putin dotati.

Cu cat materialele sunt mai atractive, tehnicile mai diversificate, cu atat copilul lucreaza mai cu placere, isi satisface curiozitatea si setea de cunoastere, iar rezultatele sunt pe masura steptarilor. Lucrarile copilului il oglindesc pe el, putem afla lucruri importante despre el"citind" lucrarile lui.

Pe langa celelalte discipline de studiu, educatia artistico-plastica este locul ideal unde copilul intr-un mod deosebit de placut primeste o educatie estetica si isi dezvolta gustul estetic. Acest lucru poate fi observat imediat prin modul in care isi creaza ambientul, prin modul in care se imbraca, prin modul in care se comporta in relatiile interumane .

Pentru multi copii, gradinita reprezinta o 'prima sansa'- ocazia de a capata un alt sentiment al sinelui si o alta viziune asupra vietii, decat ceea ce li s-a oferit acasa. Un profesor care ii transmite unui copil incredere in potentialul si calitatile sale poate fi un antidot puternic fata de familie in care o asemenea incredere lipseste sau in care copilului i se transmite contrariul. Un educator, tratand copiii cu egala consideratie, poate sa aduca o iluminare pentru copil care se lupta sa inteleaga relatiile umane si care provine dintr-o casa unde o asemenea consideratie este inexistenta. Pedagogul care refuza sa accepte conceptia negativa despre sine a unui copil si care promoveaza continuu o imagine mai buna despre competentele acestuia are uneori puterea de a salva o viata.
Majoritatea pedagogilor doresc sa-si aduca o contributie pozitiva la dezvoltarea mintilor ce li s-au incredintat. Daca uneori insa fac rau, aceasta nu este intentionat. Astazi majoritatea sunt constienti ca una dintre modalitatile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. Educatorii stiu ca acei copii care au incredere in ei insisi si a caror educatori proiecteaza o imagine pozitiva asupra potentialului lor se descurca mai bine la invatatura decat copiii fara aceste avantaje.

BIBLIOGRAFIE:

v     Maria Calcii, Stela Cemortan. ' Dezvoltarea creativitatii la prescolari'. Chisinau Universitas 2001.

v     Curriculum-ul educatiei copiilor in institutiile prescolare , p.110-115.

v     Ilioaia , Maria ,Metodica predarii desenului la clasele I-IV , E.D.P.,Bucuresti , 1981

v     Garboveanu ,Maria , Desenul si culoarea - activitate ludica , in Copilul si jocul , Bucuresti,1975 ,E.D.P.