PROIECT DE ACTIVITATE

UNITATEA DE INVATAMANT : Gradinita P.N. Nr. 4 Resita

GRUPA : mare B

CATEGORIA DE ACTIVITATE : Educarea limbajului

SUBIECTUL : Iedul cu trei capre

Inainte de a incepe lectia .

MOTIVATIA

Valoarea acestei activitati ofera copiilor posibilitatea de a-si expune propriile opinii si sentimente. Aceasta activitate este valoroasa pentru ca le dezvolta copiilor sentimente pozitive : altruism, bunatate si compasiune fata de semenii lor si ii formeaza deprinderea de autoservire, sa devina autonomi in activitatile zilnice. De asemenea, activitatea ii invata pe copii sa gandeasca in mod critic.

OBIECTIVE

Pe parcursul activitatii, elevii vor fi capabili :

• sa elaboreze un scurt text cu ajutorul unor cuvinte de sprijin ;
• sa asculte in mod constient un text nou ;
• sa povesteasca pe fragmente continutul textului, in limbaj propriu ;
• sa construiasca predictii pe firul epic al povestii ;
• sa lucreze in grup, respectand regulile stabilite;
• sa compare fapte, atitudini, personaje.

CONDITII PREALABILE

• grupa de nivel mediu ;
• copiii provin din medii diferite ;
• copiii sa aibe deprinderi de munca in perechi sau pe grupuri mici ;

EVALUARE

• copiii vor crea un text scurt, folosind cuvinte de sprijin ;
• copiii vor audia cu atentie povestea ;
• copiii vor povesti fragmentele din text ;
• vor formula judecati de valoare si critice fata de comportamentul personajelor din poveste.

RESURSE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI

• textul Iedul cu trei capre" de
• ilustratii cu scene din poveste;
• timp de lucru: 35'-40'

Lectia propriu-zisa

1. SPARGEREA GHETII

"Daca as fi un animal mi-ar place sa fiu . , pentru ca . "

Anuntarea titlului lectiei noi: "Astazi vom afla cum a invatat un ied sa-si asculte familia.

2. EVOCARE

TERMENI CHEIE : "ied"; "vulpe"; "urs"; "lup".

GANDITI/LUCRATI IN PERECHI/COMUNICATI

"Am ales din poveste patru cuvinte. Imaginati-va o poveste,folosind cuvintele date. Povestea trebuie sa fie scurta. Lucrati individual timp de 5 minute! Cuvintele sunt: "ied"; "vulpe"; "urs"; "lup".

Copiii creeaza povesti mai intai singuri, in perechi, apoi in grup. Se alege o poveste a grupului, pe care un copil o prezinta. Educatoarea va scrie pe o coala de flipchart ideea cea mai importanta din poveste. Ii incurajez pe copii, fara a face aprecieri sau corecturi, chiar daca nici o predictie nu se apropie de povestea adevarata.

REALIZAREA SENSULUI

IEDUL CU TREI CAPRE

Cica, nu departe de casa caprei cu trei iezi isi avea casa un ied cu trei capre. Grozav de bine o mai ducea iedul, ca in loc de o capra avea trei capre: o capra-mama, o matusa-capra si o capra-bunica.

Dimineata, nici nu apuca bine iedul sa deschida ochii ca si incepea sa strige:

Capra-mama, imbraca-ma!

Capra-mama nu astepta sa i se spuna de doua ori. Ii cauta hainele, pe unde le arunca iedul, si-l imbraca.

Cand se vedea imbracat, iedul iarasi striga:

Matusa-capra, vreau sa mananc!

Matusa-capra se repezea la bucatarie si-i aducea iedului de mancare si ii dadea direct in gura sa manance.

Apoi, toata ziulica zburda iedul pe afara, iar seara cand se intorcea acasa, striga:

Capra-bunica, adoarme-ma!

Cat ai clipi capra-bunica venea la ied si-i canta si-i legana sa adoarma.

Dar intr-o dimineata, inainte sa se trezeasca iedul, cele trei capre capra-mama, capra-matusa si capra-bunica au plecat la vecina lor, capra cu trei iezi, s-o ajute sa pregateasca pentru nunta iedului cel mare.

Cand se trezi, iedul incepu sa strige dupa cum ii era obiceiul:

Capra-mama, imbraca-ma!

Dar, precum se stie cele trei capre erau plecate.

Iedul incepu sa se tavaleasca prin pat si sa urle ca vai de lume:

Capra-mama, imbraca-ma, imbraca-ma!

Vulpea, care tocmai trecea pe acolo auzi urletele iedului si veni sa afle ce se intampla.

Vulpea ii spuse iedului sa-i arunce hainele ca-l imbraca ea, dar lua hainele, le vari intr-un sac si fugi cu ele sa le vanda la targ. Iar, iedul ramase dezbracat si planse si planse pana il apuca foamea.

Incepu iar sa strige:

Matusa-capra, da-mi sa mananc! Mi-e foame! Da-mi sa mananc!

Dar si matusa-capra, dupa cum stim, era plecata.

Cum tipa el asa, trece pe acolo ursul.

Ursul ii spuse sa nu mai planga, ci sa-i spuna unde-i mancarea ca o sa-i dea el de mancare. Dar, de cum intra in bucatarie, ursul incepu sa infulece tot ce gasi acolo. Nimic nu-i dadu iedului.

Ramas si dezbracat si flamand, iedul incepu sa planga si mai tare. Si de la o vreme i se facu somn si incepu sa strige dupa capra-bunica:

- Capra-bunica, adoarme-ma! Adoarme-ma! Nu pot singur!

Lupul tocmai iesise la plimbare si-l auzi pe ied plangand.

Nu mai striga, iedutule! Am sa vin eu sa te adorm.

Lupul incepu sa cante:

"Nani, nani, nani,

Nu-i nevoie de dormit

Nani, nani, nani,

Pe ied acum il mananc

Nani, nani, nani!"

Iedul auzind una ca asta, se inspaimanta si o rupse la fuga incotro vedea cu ochii.

Se-napoie acasa gol, flamand si ostenit, abia pe seara. Si cum intra pe usa zise:

- Capra-mama, matusa-capra, capra-bunica am sa va povestesc tot ce s-a intamplat, dar mai intai sa-mi caut niste haine ca sa ma imbrac si apoi sa mananc ceva ca tare mi-e foame.

Se imbraca iedul, manca ce mai gasi prin oale, dar inainte

sa-si inceapa povestea, adormi bustean.