Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gradinita


Index » educatie » » didactica » Gradinita
» PROGRAMA PRESCOLARA PENTRU JOC LIBER - JOC IN AER LIBER


PROGRAMA PRESCOLARA PENTRU JOC LIBER - JOC IN AER LIBER


PROGRAMA PRESCOLARA

PENTRU

JOC LIBER
JOC IN AER LIBER


Nivelele I - III

ALTERNATIVA EDUCATIONALA de pedagogie curativa

NOTA DE PREZENTARE

Una din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenta jocului se formeaza, se dezvolta si se restructureaza intreaga activitate psihica a copilului. Prin joc copilul percepe, intelege, invata.

Jocul liber este initiat de copii, subiectul si actiunea sa se construiesc treptat prin transfigurarea realitatii pe plan imaginar, copilul ajungand sa-si creeze o noua lume proprie.

Prin jocul liber, copilul invata sa cuprinda si sa cunoasca lumea, actionand prin vointa de a imita, intr-un mod personal, potrivit particularitatilor de varsta si psihoindividuale.

El se distinge prin reflectarea inedita, unica, la nivelul fiecarui copil, a impresiilor, prin originalitate si spontaneitate.

Jocul este declansat de un anumit grad de intensitate a trairilor, a impresiilor copiilor si un anumit nivel de prelucrare si interpretare personala a acestora.

Jocul in aer liber satisface nevoia necesara de miscare si favorizeaza dezvoltarea fizica armonioasa a copiilor.

Jocul, in gradinita de pedagogie curativa, este activitatea specifica varstei, care prin interdisciplinaritatea sa contribuie in mod eficient la educarea copiilor cu deficienta severa, profunda si asociata.

Programa ofera un cadru larg de abordare pentru toate tipurile de deficiente, iar responsabilitatea optiunii in alegerea continutului, formelor si mijloacelor de realizare revine cadrului didactic.

obiective cadru

FORMAREA SI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE JOC

STIMULAREA DEZVOLTARII SENZORIOMOTORII SI AFECTIVE

FORMAREA SI DEZVOLTAREA INITIATIVEI, A MANIFESTARII ALEGERILOR SI STIMULAREA INDEPENDENTEI IN ACTIVITATI SI RELATII

NIVELELE I-III

FORMAREA SI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE JOC

obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1. formarea si dezvoltarea abilitatilor ludice primare - jocul primar senzoriomotor

activitati preferate de copil;

jocuri de manipulare de obiecte;

jocuri cu materiale din natura (nisip, pamant, lemn, piatra, radacini etc).

1.2. formarea si dezvoltarea capacitatii de a folosi instrumente ludice - jocul propriu-zis

activitati ludice ce presupun utilizarea specifica a unor jocuri si jucarii;

jocuri imitative;

jocuri simple cu subiect din viata cotidiana.

1.3. formarea si dezvoltarea unor deprinderi ludice - jocul imaginativ

jocuri cu subiect din viata cotidiana;

jocuri de rol;

activitati plastice;

activitati manuale;

jocuri de constructie si imbinare fara model.

1.4. stimularea, formarea si dezvoltarea unor forme complexe de joc - jocul in paralel

jocul solitar ce imita activitatea/jocul grupului.

1.5. stimularea, formarea si dezvoltarea unor abilitati complexe de joc - jocul interactiv

jocuri frontale de miscare (alergare, saritura, prindere, aruncare etc);

jocuri de constructie;

jocul cu papusi;

jocuri in doi, cu respectarea randului;

jocuri de mima si pantomima.

STIMULAREA DEZVOLTARII SENZORIOMOTORII SI AFECTIVE

obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1. stimularea interesului pentru jocul care valorifica experienta senzorial-cognitiva

jocuri de sortare a jetoanelor;

jocuri lacunare: "Ce lipseste?";

jocuri de reconstituire a intregului din partile componente: puzzle, incastre, cuburi cu imagini etc.

2.2. consolidarea deprinderilor si calitatilor psihomotrice, prin jocuri de miscare si de constructii

jocuri de echilibru;

jocuri de tip concurs, adaptate nivelului de dezvoltare motrica;

jocuri de ritm, dans si miscare pe muzica;

jocuri de compunere si descompunere a unor ansambluri prin suprapunere, alaturare, imbinare, insirare etc.;

jocuri de constructie.

2.3. consolidarea dezvoltarii afective prin activitati ludice

jocuri distractive;

jocuri de rol;

teatru de marionete;

teatru de masa.

2.4. stimularea formelor primare de imaginatie

jocuri reproductive cu subiect din viata cotidiana;

activitati grafice reproductive;

jocuri de constructie si imbinare.

FORMAREA SI DEZVOLTAREA INITIATIVEI, A MANIFESTARII ALEGERILOR SI STIMULAREA INDEPENDENTEI IN ACTIVITATI SI RELATII

obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1. formarea si dezvoltarea initiativei si a independentei in activitati si relatii

jocuri distractive preferate cu material si partener, la alegerea copilului;

exercitii grafice sau plastice;

jocuri de constructie realizate independent.

3.2. stimularea comunicarii si initierea de relatii interpersonale

jocuri de mima si pantomima;

jocuri cu papusi si partener;

jocuri cu subiect din viata cotidiana.

3.3. stimularea insertiei in microgrup

activitati frontale de expresie grafica si plastica;

plimbari in aer liber;

jocuri in aer liber.

CONTINUTURIle INVATARII

  • Formarea deprinderilor de joc
  • Consolidarea dezvoltarii psiho-afective

o       Consolidarea deprinderilor si calitatilor motrice

posturi corecte

echilibru static si dinamic

prehensine corecta (apucare, manipulare, controlul actului reflex)

coordonari oculo-manuale, bi-manuale si ochi-mana-picior (alaturare, suprapunere, prindere, aruncare, imbinare etc.)

abilitati motrice de baza: mers, alergare, saritura, tarare, rostogolire etc.

calitati motrice: viteza, rezistenta, forta, indemanare

o       Consolidarea achizitiilor perceptiv-cognitive

perceptie globala

memorie

atentie

reprezentare

capacitati analitico-sintetice (diferentieri, sortari pe diferite criterii, descompuneri, reconstituiri, asocieri)

o       Reducerea tensiunilor psihoafective pentru obtinerea de comportamente dezirabile

Initiativa in actiuni si relatii

  • Independenta in actiuni si relatii
  • Adaptarea si integrarea in mediu (microgrupul social)

SUGESTII METODICE

In activitatea cu copiii cu deficiente severe sau profunde nu se poate pleca de la premisa ca acesti copii invata spontan sa se joace; jocul este o activitate, o deprindere ce trebuie formata treptat, printr-o succesiune de etape cu grad progresiv de dificultate.

Astfel, cel mai bine iese in evidenta functia terapeutic-compensatorie a jocului in activitatea cu prescolarii cu deficienta severa.

Fiecare copil atinge un anumit nivel in invatarea actiunii de "a se juca", nu este obligatoriu ca toate etapele sa fie parcurse in ciclul prescolar, ci se impune mentinerea ritmului propriu al copilului, evaluarea si respectarea nivelului sau real de progres si personalizarea activitatilor ludice.

In general, se recomanda observarea comportamentului copilului, care tinde sa se orienteze instinctiv spre obiectele, fenomenele sau persoanele care ii capteaza atentia la un moment dat, in felul acesta se stabileste un punct de pornire.

Copilul trebuie invatat sa descopere placerea de a explora si manipula mediul, prin strategii in co-actiune. Demonstratiile frecvente trebuie insotite de stimulare emotionala pozitiva.

Jocul didactic, avand ca scop organizarea invatarii ludice, trebuie adaptat la aptitudinile si preferintele copilului (cu alte cuvinte, metoda trebuie adaptata la copil si nu copilul la metoda).

Jocul liber, in gradinitele de pedagogie curativa, are ca sursa de inspiratie viata cotidiana (familie, gradinita etc.), basmele ascultate, serbarile de peste an, aniversarea zilelor de nastere a copiilor etc.

Teatrul de masa apare deseori in jocul liber. Papusile sunt confectionate simplu, au caracter general si potfi folosite in mai multe imprejurari. De exemplu: o bucata de panza verde devine pajiste pe care se construieste o casuta din buturugi de copac, in care locuieste mama. Cateva oite pasc alaturi de pastorii lor si de dupa o piatra isi fac aparitia piticii.

Jocul liber poate oferi simultan variate forme de activitate, in care copilul se integreaza impreuna cu cadrul didactic, ca de exemplu: constructia unui vapor din mobilier si accesorii, taierea fructelor (legumelor) pentru o salata, jocul la "casuta papusilor", modelaj, teatru de papusi etc.

Jocul in aer liber, in afara faptului ca satisface nevoia de miscare a copilului, urmareste si observarea de catre acesta a mediului inconjurator in fiecare anotimp. Jocul in aer liber se adapteaza in functie de fiecare anotimp si de conditiile existente in fiecare gradinita.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate