Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gradinita


Index » educatie » » didactica » Gradinita
» FAMILIARIZAREA ELEVILOR CU NOTIUNILE DE PROPOZITIE, CUVANT, SILABA, SUNET, LITERA


FAMILIARIZAREA ELEVILOR CU NOTIUNILE DE PROPOZITIE, CUVANT, SILABA, SUNET, LITERA


FAMILIARIZAREA ELEVILOR CU NOTIUNILE DE PROPOZITIE, CUVANT, SILABA, SUNET, LITERA

Potrivit noului Curriculum National se constata introducerea conceptului de ciclu curricular. Fiecare ciclu curricular ofera un set coerent si clar de obiective de invatare, care consemneaza ceea ce ar trebui sa atinga elevii la capatul unei anumite etape a parcursului scolar, dar si continuturile propuse. Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale cuprinde etapa de varsta cuprinsa intre 6 si 8 ani, etapa acoperita nu numai de clasele I si a II-a cat mai ales grupa pregatitoare. In legatura cu tema pe care o avem in studiu este necesar ca in clasa I sa se formuleze obiective care sa duca la progresia in achizitia de cunostinte si de competente, obiective complementare obiectivelor din gradinita.



Astfel pentru clasa I se propun a se dezvolta urmatoarele capacitati :

sa desprinda semnificatia unui mesaj;

sa recunoasca sensul exact al unor cuvinte;

sa distinga silabele dintr-un cuvant si sunetele dintr-o silaba;

sa pronunte corect sunetele specifice limbii romane, in combinatii de sunete;

sa utilizeze cuvintele in enunturi proprii simple, pronuntate clar si corect;

sa identifice litere . in textul tiparit si in textul scris de mana;

sa scrie corect litere, silabe, cuvinte;

sa utilizeze conventii ale limbajului scris.

Rezultatele asteptate din partea prescolarilor sunt :

sa asculte cu atentie un text literar;

sa redea continutul textului literar, respectand succesiunea actiunilor;

sa delimiteze cuvintele din propozitie;

sa desparta corect cuvintele in silabe;

sa identifice un sunet in structura cuvantului, in cele trei pozitii : initiala, mediana si finala;

sa asocieze sunetul cu litera;

sa foloseasca corect in comunicare substantive, verbe, adjective, adverbe, prepozitii, conjunctii si locutiunile corespunzatoare;

sa recunoasca semne ale limbajului scris;

sa manifeste curiozitate pentru informatia citita.

Indeplinirea acestor obiective, invatarea corecta de catre elevi a cititului si scrisului, impune din partea educatoarelor si invatatorilor fundamentarea acestui proces pe datele lingvisticii respectand urmatoarele conditii :

cunoasterea si respectarea particularitatilor de varsta;

formarea auzului fonematic si pronuntarea corecta;

asigurarea unui inceput bun in activitatea de invatare;

crearea instrumentelor de autocontrol.

Particularitatile specifice limbii romane determina, in buna masura, alegerea celei mai adecvate metode de invatamant. Aceasta metoda este numita metoda fonetica, analitico - sintetica. Se utilizeaza metoda fonetica pentru ca limba romana are o ortografie fonetica. Componenta analitica consta in separarea unei propozitii din vorbire, impartirea propozitiei in cuvinte, a cuvintelor in silabe si a silabelor in sunete. Revenirea pe traseul sunet - silaba - cuvant - propozitie - mesaj vorbit sau scris - constituie comonenta sintetica a metodei.

Aceasta metoda este utilizata in perioada preabecedara care precede invatarea citirii si scrierii literelor dar si pentru invatarea cititului si scrisului litera cu litera cuprinzand astfel aproape toata clasa I. Totusi, pentru eficienta demersului didactic se presupune ca in timpul gradinitei copiii sa fi obtinut deja o serie de deprinderi intelectuale datorate utilizarii metodei fonetice, analitico-sintetice.

In predare trebuie sa se respecte urmatoarele etape :

a)      Separarea propozitiei din vorbire

In general se porneste de la o povestire a invatatorului sau de la memorarea unor versuri accesibile elevilor. E indicat ca povestirea sa fie insotita de intuirea unor imagini care sa contribuie la intelegerea mesajului oral.

Invatatorul introduce o propozitie ce cuprinde un cuvant continandsunetul nou care va fi predat. Sunt solicitati si elevii sa reproduca intelesul povestirii sustinuta prin lectura dupa imagini. Prin raspunsul la anumite intrebari se ajunge la separarea propozitiei din vorbire. Invatatorul nu trebuie sa impuna o anumita alcatuire a propozitiei, ci este indicat ca propozitia sa fie una acceptata de elevi. Dupa ce s-a ales propozitia, aceasta este repetata individual, pe grupe, apoi cu toata clasa, urmarindu-se familiarizarea elevilor cu sunetul nou ce urmeaza a fi predat.

Propozitia aleasa va fi notata pe tabla de catre invatator si in caiete de catre elevi printr-o linie orizontala ce poate fi incheiata in functie de felul propozitiei de semnul de punctuatie corespunzator

!

b)      Impartirea propozitiei in cuvinte si separarea cuvantului ce contine sunetul nou

Invatatorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele cerinte

singurul sunet nou din cuvant sa fie cel studiat;

cuvantul sa se refere la un obiect concret;

sunetul nou sa fie la inceputul cuvantului, pentru a putea sa fie distins ma usor de elevi;

cuvantul sa fie format din silabe deschise;

cuvantul ales sa se scrie si sa se pronunte la fel;

cuvintele sa fie simple.

Pentru a capta atentia elevilor este adoptat ca forma de organizare jocul. Separarea cuvintelor din propozitie va fi insotita de un exercitiu motric ─ bataia din palme ─ pentru a marca fiecare cuvant rostit. Grafic fiecare cuvant este reprezentat prin trasarea unor linii mai scurte de alta culoare sub linia propozitiei :

c) Impartirea in silabe a cuvantului ce contine sunetul nou

Invatatorul trebuie sa pronunte clar cuvantul, apoi sa-i ajute pe elevi sa pronunte si ei acelasi cuvant silabisit. Pentru sesizarea numarului de silabe sa tina degetele unei maini sub barbie concomitent deschizand pentru fiecare silaba cate un    deget de la cealalta mana. Din punct de vedere vizual silabele vor fi notate prin linii mai scurte de alta culoare decat liniile cu care au fost notate cuvinele


d) Separarea si studierea sunetului nou

Be baza analizei si sintezei fonetice a cuvintelor se face separarea si studierea sunetului nou, respectandu-se urmatoarele etape :

se intuieste imaginea din manual, purtandu-se o discutie libera pe marginea ei;

se separa propozitiile in vorbire, alegandu-se o anumita propozitie;

se separa propozitia in cuvinte, pronuntandu-se fiecare cuvant;

se alege un cuvant;

se desparte cuvantul in silabe pronuntandu-se fiecare silaba;

se distinge sunetul nou pe care ni-l propunem sa-l studiem, se pronunta clar de catre invataitor, apoi de catre elevi.

Dupa ce este bine clarificata rostirea si localizarea in cuvant a sunetului se poate analiza o propozitie intreaga avand grija ca de data aceasta sa aiba loc si operatia de sinteza :

se precizeaza locul sunetelor in silabe si in cuvant;

se imparte din nou cuvantul in silabe, reunindu-se sunetul in silabele initiale;

se pronunta cuvantul in intregime;

se reconstituie propozitia.



Pentru buna vizualizare si constientizare sunetul studiat va fi marcat in cadrul silabei, al cuvantului si a propozitiei printr-un punct rosu.

Astfel pentru sunetul e se analizeaza propozitia "Placuta vreme e."

.


Exercitiile de studiere a sunetelor din perioada preabecedara vor fi insotite de exercitiile de scriere a semnelor grafice. Se reiau de fapt activitatile grafice deja desfasurate in gradinita, insistandu-se mult mai mult pe insusirea constienta a deprinderii de scriere.

Se da elevilor denumirea semnelor grafice. Se utilizeaza o larga paleta de metode precum : explicatia, observatia, demonstratia si exercitiul. Se va evita caderea in rutina scrierii de randuri intregi cu acelasi semn grafic prin scrieri diversificate si prin combinarea semnelor grafice. Se va utiliza, mai ales in evaluare :

copierea semnelor grafice,

continuarea unor siruri respectand o anumita succesiune a semnelor grafice,

dictarea de semne grafice pentru a se verifica daca acestea s-au insusit constient.

e)      Identificarea literei ca semn grafic corespunzator sunetului cu forma ei tiparita sau scrisa de mana.

Studierea literei de tipar, respectiv de mana, se face intr-o noua etapa didactica ─ perioada abecedara. In plus fata de etapele utilizate pentru studierea unui sunet, pentru studierea unei litere noi apar urmatorii pasi necesari in demersul didactic ( "pe ogorul pedagogic" ) :

intuirea plansei cu litera de tipar si de mana cu ilustratii reprezentative;

recunoasterea literei nou invatate intr-un text tiparit;

exercitii necesare pregatirii pentru scris;

simularea scrierii de mana;

scrierea model la scara marita;

parcurgerea pasilor specifici metodei fonetice analitico-sintetice cu scrierea literei noi sub liniutele de silaba in locul marcarii prin puncte;

utilizarea caietelor speciale cu tiparirea model a inceputului de rand;

demonstrarea individualizata a invatatorului;

completarea unui singur rand cu verificarea corectitudinii scrierii;

continuarea scrierii in ritm propriu dupa abtinerea acordului verbal al invatatorului.

Vor fi utilizate copierile, transcrierile, dictarile cu efectuarea unui control direct, individual din partea invatatorului cu depistarea eventualelor greseli, pentru a se ajunge la formarea deprinderilor de autocontrol constient. Am renuntat la utilizarea alfabetarului mare de catre invatator si a alfabetarelor mici de catre elevi pentru ca am constat ineficienta acestora, dar si costurile sporite.

Am conceput o serie de fise de lucru care sa contina texte literare atractive pe baza carora. Elevii trebuie sa parcurga versurile si, prin utilizarea mult pomenitei metode fonetice, analitico - sintetice sa fie recunoscute literele noi.

Propunem aceste fise de lucru in locul utilizarii alfabetarului, atat al albabetarului mare la care se opera frontal de catre invatator sau cel mult un elev, cat si al alfabetarului mic - individual. In conditiile in care un numar consdiderabil de elevi deja utilizeza in mod frecvent computerul, alfabetarul a devenit un mijloc didactic depasit moral.

Al doilea obiectiv al acestor fise este acela de a pregati prin merorarea poeziilor o serbare cu ocazia sarbatorilor de iarna. Fisele contin poezii placute, usor de memorat, astfel incat fiecare vers al poeziei poate fi analizat potrivit etapelor necesare aplicarii metodei fonetice - analitico - sintetice.

Anexam aceste fise prezentei lucrari impreuna cu planificarea unitatii de invatare. Fisele contin texte destinate recunoasterii literelor : A, M, N, E, R, U, si C, litere ce se studiaza potrivit planificarii pana in luna decembrie.

Incepand cu aglomerarea literelor studiate se renunta treptat la metoda fonetica, analitico-sinteitca si se predau literele si sunetele noi prin analogie cu literele deja invatate. Nu se mai traseaza linii in locul propozitiilor, ci se scriu direct silabe, cuvinte si propozitii prin combinarea sunetelor si literelor invatate.

Bibliografie :

Ion Serdean, Metodica predarii limbii romane la clasele I - IV,

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1988.

Marian Barbu si colectiv, Metodica predarii limbii si literaturii romane - invatamantul primar - ed. "Gheorghe Alexandru", Craiova, 2003.

Florica Mitu, Stefania Antonovici, Metodica activitatilor de educare a limbajului in invatamantul prescolar, Ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2005

Gheorghe Sarau, Mariana Norel - Precizari metodologice privind continutul si aplicarea variantei revizuite a Programei de limba romana pentru clasele si grupele cu predarea monolingva a limbii materne, la clasele I si a II-a, Ed. "Didactica Press" S.R.L. Bucuresti 2004

Vasile Molan, Maria Bizduna - Aria Curriculara Limba si comunicare (relationare) - Repere metodologice ale strategiilor de predare - invatare la clasele I si a II-a, pe arii curriculare, Ed. "Didactica Press" S.R.L. Bucuresti 2004

Fisa 1 Recunoasteti literele a si m / A si M din textele urmatoare.

Ursuletul

de Grigore Vieru

Martinel primi in dar

Un frumos abecedar

Invata de mititel

Si ti-a fi mai usurel !

Ursuletul se sili

Sa-l invete intr-o zi.

Tatal zise : mai incet,

Te mai joaca prin faget.

E destul, as socoti,

Citeste-o litera pe zi.

Stii zicala cu rabdarea ?

Cu rabdarea treci si marea !

 
Marcati cu galben literele a si A.

Subliniati cu verde literele m si M




In Romania exista mai multe orase. Mai multi baieti si fetite: Mircea, Alin, Adina, Mirela, Andrei, Andreea, Marcela, Aurel, Rica si mugurel doresc sa le viziteze.

Cu ajutorul unui autobuz au strabatut orasele : Lugoj, Timisoara, Arad, Abrud, Aiud, Mintia, Deva, Alba Iulia, Targu Mures. Au trecut prin judetele Timis, Arad, Hunedoara, Alba, Mures. Au traversat raurile : Timis, Bega, Mures. A fost placut sa calatoresti cu autobuzul.

Fisa 2 Marcati literele n si N cu galben. Subliniati literele e si E cu vertde.

N n

N - e-un M, dar mai usor

Ca-i lipseste un picior !

Niciodata si Nicicand

Au pornit cu N in gand,

Si-o tot tin intr-un oftat,

Ca n-ajung unde-au plecat.

Magarusul NU - MA - DUC

Doarme-n umbra unui nuc.

Dupa incapatanare

N - e un magar mai mare

Petre Ghelmez

 

Numaratoare    n

Fluturasii numarau

Cate flori pe vai erau

Fal - fal acolo, fal - fal ici,

Unu doi, trei, patru, cinici !

Sase, sapte, opt si noua,

Vine seara cea cu roua.

Cum sa le numeri pe toate ?

Nici albina nu le poate !

Grigore Vieru

 

n

N

e

E

 

Educatoarea    e

Cu glas dulce, dulce, dulce,

Si de bunatate plin,

Ea in jurul ei ne strange,

Ne jucam frumos, citim.

Cine-i oare, cine-i oare ?

Draga mea educatoare !

Nu putem, de buna seama,

De ea sa ne despartim.

Ne iubeste ca o mama,

Cine-i oare, cine-i oare ?

A noastra educatoare

Grigore Vieru

 

E e

E ! Vezi grebla lui raruie ?

Ueca-ncet pe cararuie,

Prin lumina si cuvant,

Pieptene cu sunet bland,

Sa ne-nsenineze zarea . . .

E - trident ! Lipseste marea !

Pasarea lui E, prin stele, Zboara lin, si prin lalele.

Tu o chemi copilaireste .

Cand spui E, fata zambeste !

Petre Ghelmez

 


Nicu, Nina, Nicoleta, Norbert, Nuta, Emil, Emilia, Ene, Elena, Edith, Ernest.

Norvegia, Nicaragua, Namibia, Elvetia, Egipt, España, Ecuador, Europa

New York, Nadrag, Neamt, Eforie, Egee, Erevan, El Dorado.

r

Racul este croitor,

Mester bun si saritor.

Coase fuste la ratuste.

Basmalute la broscute

Grigore Vieru

 
Fisa 3. r si R / u si U

R    r

R - poarta pe cap melon

Ti se poarta cu baston.

Elegant cu pasul rar

Si cu mana-n buzunar, Rataceste pe alei

De la sase pan' la sapte,

R - bea un pahar cu lapte.

─ Dar la celelalte ore ?

─ Sta cu cartea, s-o devore!

Petre Ghelmez

 

 

r    Razbise si biruise nenumarate rele, infruntand atatea primejdii si trecuse prin atatea peripetii - cand un berbec cu ochi aramii, cu coarne rasucite, vru sa pasca o data cu iarba si pe biata ratusca, care o rupse la fuga.

Barbu Brezianu

 



U u

Ursul prin padure umbla.

Ursuletul sta la umbra

Si bea apa din urcior

─ Ce caldura !

Mor - mor - mor !

Grigore Vieru

 

 

R U

Romania, Rusia, Rodezia, Ungaria, Uruguay

Rosiori, Resita, Rudaria, Radmanesti, Rin, Urziceni, Urlatoarea, Unirea, Ural.

Rodica, Radu, Rihard, Rudolf, Udrea, Uta

 


Marcati r si R cu galben.    Subliniati u si U cu verde.

c    C

 
Fisa 4 Cititi pe silabe, apoi uniti silabele intr-un cuvant.

ca

 

re

 

cu

 

cu

 

Cucule, pasare sura, cuc - cu-cu

Cucule, pasare sura, cuc - cu-cu

Ce tot canti la noi pe sura,

Cuculeana, lugojana, cuc.

Ori ti-e foame, ori ti-e sete, cuc .

Ori ti-e foame, ori ti-e sete, cuc .

Ori ti-e dor de codrul verde,

Cuculeana lugojana, cuc ?

Nu mi-e foame, nu mi-e sete, cuc . .

Nu mi-e foame, nu mi-e sete, cuc .

Ci mi-e dor de codrul verde,

Cuculeana lugojana, cuc.

 

ca

 

na

 

Ni

 

cu

 

ca

 

me

 

ra

 

Nu

 

cu

 

ca

 

ra

 

mea

 

nu

 

ca

 


Marcati cu galben silaba

cu

 
Care e cana mea ?

Cana mea e mare.

Nicu are un cui mic.

Cami e cam rea !

 








Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Gradinita


Gradinita
Poezii cantece






termeni
contact

adauga