Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gradinita


Index » educatie » » didactica » Gradinita
» Conceptul de joc didactic


Conceptul de joc didactic


Conceptul de joc didactic

Jocul reprezinta un ansamblu de actiuni si operatii care paralel cu destinderea, buna dispozitie si bucuria urmareste obiectivele de pregatire intelectuala, tehnica, morala si fizica a copilului. Incorporat in activitatea didactica, elementul de joc imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie si de bucurie, de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii. Restabilind un echilibru in activitatea prescolarilor si scolarilor, jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale acestora, generand o motivatie secundara, dar stimulanta, constituind o prezenta indispensabila in ritmul accentuat al muncii scolare.

Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolideaza, precizeaza si chiar verifica cunostintele copiilor, le imbogateste sfera de cunostinte, pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora. Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul in care educatoarea poate sa asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, indicatii, explicatii, aprecieri. Prin jocul didactic copilul contribuie la solutionarea unor taine, deci lucreaza efectiv si in acelasi timp, gandeste in mod original, creator. Jocul didactic constituie o motivatie pentru sarcinile didactice pe care le are de rezolvat, copilul avand dorinta de a afla.



In literatura de specialitate, jocul este definit si explicat in moduri foarte diferite, tot atat de diferite fiind si functiile si sensurile care i se atribuie. Asa cum il defineste J. Huizuga in Homo ludeus , "jocul este o actiune specifica, incarcata de sensuri si tensiuni, intotdeauna desfasurata dupa reguli acceptate de buna voie si in afara sferei utilitatii sau necesitatii materiale, insotita de simtaminte de invatare si de incordare, de voiosie si destindere". In gradinita predominant este jocul. Trecerea la activitatea de invatare, ca activitate predominanta este indicat a nu se face brusc. Programele clasei I recomanda desfasurarea unor activitati instructive sub forma de joc. Astfel se face o trecere lina de la gradinita la scoala, asigurandu-se o buna integrare.

Jocul ca metoda cunoaste o larga aplicabilitate regasindu-se pe numite secvente de invatare in cadrul tuturor activitatilor matematice.

Elementul de joc este prevazut in diferite etape cu pondere diferita in cadrul activitatilor matematice sub forma de exercitiu, in functie de anumiti factori:

nivel de varsta;

nivel de dezvoltare a capacitatilor de cunoastere;

nivel de cunoastere a capacitatilor operatorii.

O activitate de matematica bazata pe exercitiu cu material individual poate fi rigida si monotona pentru copiii de 3-5 ani datorita caracterului imprimat de explicatie, demonstratie si mai ales de exercitii. Educarea trebuie, in acest caz, sa intretina si sa stimuleze interesul pentru activitate, introducand cerintele cu caracter ludic. In acest mod, exercitiul devine dinamic, precis, corect, atractiv si stimuleaza participarea la activitati a copiilor.

Educarea transforma intentia de joc in actiune propriu-zisa de invatare, motiveaza participarea activa a copiilor chiar daca porneste de la o sarcina euristica, prin elementele sale specifice: competitia, manipularea, surpriza, asteptarea. Jocul, ca metoda, intretine pe o anumita secventa de instruire, ca un ansamblu de actiuni si operatii ce se organizeaza in forma specifica a jocului didactic. De exemplu, in cadrul unei activitati ce are drept scop formarea de deprinderi si priceperi, la nivelul secventei de verificare a gradului de intelegere a cunostintelor noi, educatoarea poate utiliza, ca metoda, jocul didactic daca:

utilizeaza reguli de joc;

realizeaza un scop si o sarcina din punct de vedere matematic;

introduce elemente de joc in vederea rezolvarii "unei situatii matematice";

continutul matematic este accesibil si atractiv.

Utilizarea jocului ca metoda accentueaza rolul formativ al activitatii matematice prin:

exersarea operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia, clasificarea);

dezvoltarea spiritului de observatie si imaginativ-creator;

dezvoltarea spiritului de initiativa, de independenta dar si de echipa;

formarea unor deprinderi de a lucra corect si rapid;

insusirea constienta, intr-o forma accesibila, placuta rapida a cunostintelor matematice.

Introducerea cu pricepere a metodei jocului in diferite etape ale activitatilor matematice, conduce deci la un plus de eficienta formativa in planul cunoasterii atitudinii afective si a conduitei prescolarului de natura sa:

activeze copii din punct de vedere cognitiv, actional si afectiv sporind gradul de intelegere si participare activa a copilului in actul de invatare;

puna in evidenta modul corect sau incorect de actiune in diverse situatii;

evidentieze interactiunea copiilor in cadrul grupului;

asigure formarea autocontrolului eficient al conduitelor achizitiilor;

In functie de complexitatea obiectivelor optiunea pentru una sau alta din metodele specifice va avea ca motivatie respectarea unor criterii de selectie:

sa asigure realizarea obiectivelor proiectate;

sa angajeze copilul in activitate directa de asimilare a continutului;

sa permita formarea capacitatilor de autoevaluare cu efecte in planul conduitei de invatare;

sa realizeze echilibrul metode-mijloace de invatamant;

sa asigure o rationalizare a timpului si efortului, deci o optimizare a invatarii.

Interdependenta functionara a acestor componente este evidentiata, intr-o forma sintetica.

Comportamentele de baza ale jocului didactic matematic

a) Scopul didactic - se formeaza in concordanta cu cerintele programei activitatilor matematice. Formularea trebuie sa fie clara si sa oglindeasca probleme specifice de realizare a jocului. O buna formulare corespunzatoare a jocului. O buna formulare corespunzatoare a jocului determina o buna orientare, organizare si desfasurare a activitatii respective. De obicei se face apel la anumite jocuri didactice in probleme de ordin cognitiv si altele, cele de ordin formativ. Se uita uneori ca unul si acelasi joc se adreseaza ambelor categorii de probleme. De exemplu intr-un joc in care se urmareste predarea sau formarea unor cunostinte despre o culoare (sau mai multe) se adreseaza un exercitiu cu caracter formativ (analiza, comparatia); intr-un joc in care se urmareste trecerea de la notiunea de forma patrata, forma dreptunghiulara, rotunda, la notiunea de forma (scop cognitiv) se realizeaza si un exercitiu de selectare, de abstractizare, de generalizare (scop formativ). Dar in cadrul unui joc, intre scopul cognitiv si cel formativ exista o ierarhizare.

Prin modul de desfasurare se poate crea aceasta ierarhizare a scopurilor aducandu-se pe prim plan unul din ele. In felul acesta, el nu poate fi numai constientizat de educatoare, ci il ajuta sa-si cristalizeze efortul sau in asa masura incat scopul respectiv sa fie urmarit in mod special, el devenind dominant si explicit exprimat.

b) Sarcina didactica - constituie elementul de baza prin care se transpune la nivelul copilului scopul urmarit intr-o activitate matematica. Sarcina didactica este legata de continutul jocului, structura lui, referindu-se la ceea ce trebuie sa faca in mod concret copiii in cursul jocului pentru a realiza scopul propus.

Sarcina didactica reprezinta esenta activitatii respective antrenand intens operatiile gandirii (analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea) dar si al imaginatiei.

Jocul matematic cuprinde si rezolva cu succes o singura sarcina didactica. De exemplu, la jocul didactic "Gaseste locul potrivit", scopul didactic este "Formarea deprinderilor de a efectua operatii cu multimi", iar sarcina didactica "Sa formeze multimi dupa unul sau doua criterii". Acest joc se poate folosi in capitolele operatii cu multimi : intersectia, reuniunea, diferenta, complementara sau operatii logice : conjunctia, disjunctia, negatia. Cand copiii nu reusesc sa rezolve jocul propus, se verifica daca nu s-a strecurat vreo greseala, daca ei au notiunile necesare pentru rezolvarea lui, daca gradul de dificultate nu este prea ridicat.

c) Elementul de joc - se stabileste de regula in raport cu cerintele si sarcinile didactice ale jocului. Ele pot fi cat se poate de variate. Intr-un joc se pot folosi mai multe elemente, dar nu pot lipsi cu desavarsire, deoarece sarcina didactica rezolvata fara asemenea element nu mai este joc.   

Elementele de joc pot aparea sub forma de:

intrecere (individual sau pe grupe);

cooperare (spiritul de colectivitate);

recompensare (recompensele sa fie de ordin moral, astfel sa nu diminueze interesul pentru joc si sa se rezume doar la obtinerea recompensei);

penalizare (sa nu se accepte abaterea de la regulile jocului).

Alte elemente ale jocului pot fi aplauzele, cuvintele stimulatorii. Elementele de joc se impletesc strans cu sarcina didactica si mijlocesc realizarea ei in cele mai bune conditii. Se pot organiza jocuri in care intrecerea, recompensa sau penalizarea sa nu fie evidente. De exemplu, in jocul "Jocul cifrei 1", obiectivul urmarit este acela de consolidare a notiunilor referitoare la cifra 1. Aici elementul de joc este acela de intrecere intre elevii clasei si urmareste in plus si formarea deprinderii de manuire a betisoarelor. Sarcina didactica este aceea ca fiecare elev sa formeze pe banca din cele zece betisoare cifra 1. Cel care termina primul este castigatorul jocului si este recompensat cantandu-i o strofa dintr-un cantec, iar ultimul primeste o "pedeapsa", din partea clasei sa spuna o ghicitoare (sa cante, sa recite)

d) Continutul matematic - al jocului este subordonat particularitatilor de varsta si sarcinii didactice. Trebuie sa fie accesibil, recreativ si atractiv prin forma in care se desfasoara, prin mijloacele de invatamant utilizate, prin volumul de cunostinte la care apeleaza. Continutul didactic se refera la urmatoarele continuturi matematice: multimi, operatii cu multimi, elemente de logica, relatii de ordine, relatii de echipotenta, numere naturale, operatii cu numere naturale, unitati de masura, elemente de geometrie spatiala.

e) Material didactic - sa fie ales din timp, sa fie corespunzator, sa contribuie la reusita jocului, sa fie variat.

Jocurile didactice pot folosi drept material ajutator obiecte (creioane, carti, baloane, jucarii) sau materiale luate din natura (flori, pietricele, ghinde, castane) dar mai frecvent folosim :

jetoane cu desene, cu numere, cu operatii;

figuri geometrice (trusa "Logi I sau II");

planse;

riglete, alte materiale confectionate de educatoare.

Materialul didactic trebuie:

sa fie mobil, putand fi usor manuit de copii;

sa contina o problema didactica de rezolvat.

c) Regulile jocului - transpune sarcina didactica intr-o actiune concreta. Regulile sa fie formulate clar, corect, sa fie intelese de elevi si in functie de reguli se stabilesc si rezultatele - punctajul.

Acceptarea si respectarea regulilor jocului il determina pe copil sa participe la efortul comun al grupului din care face parte. Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului, lupta pentru invingerea dificultatilor, respectarea exemplara a regulilor de joc si in general succesul vor pregati treptat pe omul de maine.

Clasificarea jocurilor didactice

Jocurile didactice, imbracand o haina atractiva, trezesc interesul scolarului pentru indeplinirea sarcinii didactice si intretin efortul necesar executarii lui. Exercitiile joc sau jocurile didactice pot avea multiple variante. Acestea servesc de obicei efectuarii in diferite forme a exercitiilor atat de necesare consolidarii unor cunostinte (pe plan cognitiv) sau formarii unor deprinderi, ori dezvoltarea unor laturi ale personalitatii (pe plan formativ).

Variantele pot cuprinde sarcini asemanatoare dar prezente in forma diferite sau marind gradul de dificultate in functie de varsta sau nivelul cunostintelor. Trecerea prin grade diferite de dificultate se face si pe cale metodica prin modul de prezentare a sarcinii si de desfasurare a jocului:

cu explicatii si exemplificare;

cu explicatie, dar fara exemplificare;

fara explicatie, cu simpla enuntare a sarcinii.

Jocurile didactice prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le poate avea fiecare dintre ele, precum si prin faptul ca pot fi jucate de o clasa intreaga sau grupe de elevi sau chiar individual, constituie un instrument didactic foarte maleabil.

Ele au calitatea de a fi adaptate nivelului de dezvoltare al fiecarui elev (dupa experienta pe care o are, dupa numarul de exercitii similare facute anterior) si de a permite repetarea exercitiilor de atatea ori cat este necesar pentru a se obtine saltul calitativ pe o treapta superioara de dezvoltare a copilului.

Ele permit trecerea de la usor la greu cu pasi marunti in functie de dezvoltarea individuala a copilului. Gradul de dificultate poate fi marit fara a diminua atractivitatea, fara sa devina obositor.

Daca un joc didactic se repeta, trebuie prezentat intr-o alta forma pentru a se elimina monotonia, plictiseala.

Jocul didactic trebuie sa mai respecte urmatoarele conditii:

sa se tina seama de particularitatile individuale ale fiecarui elev

sa nu se treaca la un continut nou pana ce vechiul continut nu este bine insusit prin alte diferite jocuri, prin variante ale lor sau prin alte mijloace;

indemnul de a porni spre ceva nou sau mai greu trebuie facut intr-o forma care sa creeze elevului acea stare afectiva capabila sa-i imobilizeze resursele energetice necesare efectuarii acestui pas. Acea motivatie care sa-i creeze dorinta de a realiza sarcina jocului. Organizate corect, dozat efortul in functie de varsta, de cunostintele existente, de clasa, jocurile pot da rezultate bune.

Jocurile didactice pot fi folosite si ca teste pentru ca educatoarea sa-si dea seama de calitatea cunostintelor pe care le poseda copilul ca un moment dat, de gradul de insusire a unei deprinderi sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice.

Jocurile pot fi clasificate:

in functie de scopul si sarcina didactica;

in functie efortul lor formativ.

In functie de scopul si sarcina didactica ele pot fi impartite:

a)      Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei ca forma de baza a procesului de invatamant:

jocuri didactice matematice ca lectii de sine statatoare;

jocuri didactice matematice ca momente propriu-zise ale lectiei;

jocuri didactice matematice in completarea lectiei, intercalate pe parcursul lectiei sau in final (in special la gradinita si clasa I).

b) Dupa continutul capitolelor de insusit in cadrul obiectului de invatamant (activitati matematice) sau in cadrul grupelor de studii:

jocuri matematice pentru aprofundarea insusirii cunostintelor specifice unor capitol sau grup de lectii;

jocuri didactice specifice unei varste sau grupe.

Exista si jocuri matematice folosite pentru familiarizarea elevilor cu unele concepte moderne de matematica (cum ar fi cele de multime si relatie), pentru consolidarea reprezentarilor despre unele forme geometrice (triunghi, dreptunghi, patrat, cerc), destinate pregatirii conceptului de numar natural si operatii cu numere naturale, jocuri pentru cultivarea unor abilitati ale gandirii si exersarii unei logice elementare.

In acest sens se utilizeaza jocurile logico-matematice premergatoare operatiilor cu numere:

jocuri pentru construirea multimilor;

jocuri de aranjare a pieselor intr-un tablou;

jocuri de diferentiere;

jocuri cu cercuri (operatii cu numere);

jocuri de formare a perechilor;

jocuri de transformare;

jocuri cu multimi echipotente.

Clasificarea jocurilor se poate face si in functie de materialul didactic folosit:

a)      jocuri didactice cu material didactic:

standard (confectionat);

si natural (din natura).

b)      jocurile didactice pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza presupun efectuarea prealabila a unei analize si de aceea necesita dezvoltarea acestei operatii. Exercitiile de sinteza de introduc dupa efectuarea exercitiilor de analiza. Din aceasta grupa putem aminti jocurile numerice predate in cadrul operatiilor cu numere si prezinta marele avantaj ca pot fi dezvoltate in exercitii variate tinand seama de gradul lor de dificultate. Ele cer fantezie, capacitatea de a coordona si a realiza diferite sinteze ale operatiilor cu numere.

Scopul acestor jocuri este de a-l face pe elev sa se gandeasca la modalitati cat mai variate prin care o propozitie deschisa (sau o propozitie cu variabile) poate fi transformata in propozitii adevarate.

c)      jocurile didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua comparatii. In aceste jocuri intre operatia de compare si operatiile de analiza si sinteza exista o stransa legatura.

Pe masura ce capacitatea de operare analitico-sintetica se dezvolta se creeaza si premise pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua comparatii mai complete si mai corecte. In jocul logic "Jocul cu 16 piese", scopul propus este gruparea pieselor luandu-se in considerare cele patru atribute, fiecare avand cate doua variabile: de exemplu, daca admitem ca perechea a fost alcatuita dintr-un patrat mic, rosu si gros si un patrat mare rosu si subtire, observam ca piesele de mai sus se disting prin marime si grosime, avand identice forma si culoarea.

In acelasi mod trebuie constituite celelalte perechi. Astfel, cercului mare, albastru si subtire trebuie sa-i alaturam tot un disc insa mic, albastru si gros.

d)      jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii copiilor de a efectua abstractizari si generalizari se organizeaza cand deja se pot face analize, sinteze, comparatii. Exemplu : "Cine stie raspunde", cu sarcina didactica de a rezolva unele exercitii de compunere a numerelor naturale in limitele 0 - 10, avand regula jocului de a formula exercitii de adunare si scadere cu 1 si 2 al caror rezultat sa fie egal cu numarul dat de conducatorul jocului, intr-un timp limitat.

e)      Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacitatii cuprind sarcini cu un grad mare de dificultate, pentru rezolvarea lor este necesar un bagaj de cunostinte temeinice si o capacitate de efectuare a operatie i gandirii si gandirii logice.

Exemplu : jocul "Cine are acelasi numar" cu urmatoarele obiective:

sa stabileasca corect corespondenta dintre numarul de obiecte si cifra corespunzatoare;

sa formeze corect sirul 1 - 10 folosind cartonase cu cifrele 1-9 si jetoane cu 1 - 9 figurine.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate