Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
Metode de autocunoastere si cunoastere a elevilor


Metode de autocunoastere si cunoastere a elevilor


Metode de autocunoastere si cunoastere a elevilor

1. Ghid de identificare a formulei temperamentale

Oferim un ghid de identificare a formulei temperamentale, intr-o varianta adaptata dupa un model propus de catre Filaret Sintion (1990).

Instructaj:

ghidul de identificare a temperamentului va ajuta sa va cunoasteti mai bine;

pentru ca proba sa fie relevanta cu adevarat trebuie sa fiti foarte sinceri;

nu exista temperamente bune sau rele, incat proba va va atrage doar atentia asupra felului vostru de a fi, fara a va demonstra superioritatea sau inferioritatea asupra colegilor vostri

Cerinta: Cititi cu atentie descrierile comportamentale de mai jos. Ori de cate ori considerati ca o apreciere vi se potriveste, acordati-va un punct in cadranul din partea dreapta.

Coleric (C)

Evaluare

1.   agitat, fara astampar, cu reactii bruste

2.   nu poate astepta, nu are rabdare

3.   se entuziasmeaza repede si dezarmeaza la fel de repede, isi schimba brusc dispozitia, penduleaza intre extaz si disperare

4.   ii place sa riste, ii plac situatiile imprevizibile

5.   nu se plictiseste niciodata, tot timpul actioneaza, face ceva

6.   nestapanit, chiar impulsiv

7.   in general, se supraapreciaza

8.   sociabil, cauta compania altora, nu manifesta ranchiuna, se supara greu

9.   vorbeste repede, cu pasiune, cu intonatie, gesticuleaza mult

10.            manifesta multa initiativa, ingeniozitate

11.            ii place sa conduca, sa organizeze munca altora

12.            nu sufera lucrurile migaloase, trece peste detalii


Total puncte:



Sangvinic (S)

Evaluare

1.   capabil de eforturi sustinute, energic si intreprinzator

2.   leaga usor prietenii noi, dar tot atat de usor renunta la cele vechi

3.   optimist, vesel, bine dispus, amabil

4.   se adapteaza usor la situatii noi, trece cu usurinta de la o activitate la alta

5.   are miscari rapide, este vioi

6.   se entuziasmeaza repede, dar nu se hazardeaza

7.   suporta usor esecurile, neplacerile, nu deznadajduieste

8.   poate sa astepte si sa renunte

9.   cu toate ca nu-i face placere, se poate recunoaste invins

10.            adoarme repede, se trezeste usor

11.            este calm, si cu multa incredere in fortele proprii

12.            il apasa monotonia, rutina, migala


Total puncte:



Flegmatic (F)

Evaluare

1.   calm, imperturbabil, isi iese rar din fire

2.   se misca lent

3.   este retinut si foarte rabdator

4.   se adapteaza greu la situatii noi

5.   respecta cu strictete un anumit program, un anumit mod de viata, are obisnuinte foarte puternice

6.   este in general tacut, cand vorbeste o face calm, ritmic aproape fara intonatie

7.   nu ocoleste detaliile si migala

8.   nu este operativ, in schimb insista asupra calitatii

9.   autocontrol ridicat, se entuziasmeaza rar

10.            putin sensibil la laude si mustrari, ingaduie usoare ironii la adresa sa

11.            leaga rar prietenii, dar tine foarte mult la ele; este foarte consecvent

12.            duce la bun sfarsit un lucru inceput


Total puncte :



Melancolic (M)

Evaluare

1.   oboseste repede, nu rezista la eforturi sustinute

2.   il deprima conflictele, situatiile dificile

3.   sensibil, impresionabil. Inclinat spre sentimentalism si interiorizare

4.   se subapreciaza

5.   ii place mai mult singuratatea decat compania altora

6.   vorbeste domol, tremurat, stins

7.   suspicios, neincrezator

8.   doreste sa atraga compasiunea celor din jur

9.   docil, ascultator

10.            lucreaza incet, meticulous

11.            pesimist, pasiv, depresiv

12.            lucreaza bine doar in conditii obisnuite, fara stresuri, fara schimbari


Total puncte:


Nota: unele dintre trasaturile prezentate mai sus nu se regasesc deloc in profilul de personalitate al copilului mic ori nu s-au definitivat inca. Aplicarea acestui instrument la clasele mici trebuie sa se faca cu o anumita precautie.


Evaluarea se face in felul urmator: se aduna punctajele pentru fiecare dintre cele patru cadrane corespunzatoare celor patru tipuri temparamentale.

Tipul temperamental se calculeaza dupa formula de mai jos:


T = C( nC x 100)+ S( nS x100) + F( nF x100) + M ( nM x100)

N N N N


unde: T = temperament

C = temperamentul coleric

S = temperamentul sangvinic

F = temperamentul flegmatic

M = temperamental melancolic

nC = nr. de plusuri in grupa colericului

nS = nr. de plusuri in grupa sangvinicului

nF = nr. de plusuri in grupa flegmaticului

nM = nr. de plusuri in grupa melancolicului

N = nr. total de plusuri ( N= nC+ nS+ nF+ nM)


Interpretarea rezultatului final:

  • un procent ≥ 40% - tip temperamental predominant,
  • intre 30- 39% - manifestari temperamentale amplu manifestate,
  • intre 20- 29% - manifestari temperamentale mediu manifestate
  • intre 10 -19% - manifestari temperamentale slabe
  • un precent ≤ 9% - manifestari temperamentale nesemnificative.

2. Cunoasterea personalitatii interpersonale


Conceptul de "personalitate interpersonala" este oarecum paradoxal. Daca prin conceptul de personalitate desemnam acele trasaturi ce apartin fiecaruia dintre noi si prin care ne deosebim fundamental de toti ceilalti, conceptul de personalitate interpersonala releva acele trasaturi relevante pentru profilul personal al fiecarui subiect uman, dar care sunt puse in evidenta in momentul in care interactionam cu semenii. In acest sens particularitatea de a fi egoist sau generos transpare doar atunci cand oamenii intra in relatii unii cu ceilalti.

Adaptand aceasta problematica la interesele de ordin scolar aceasta ar insemna sa vezi/sa cunosti elevul in relatiile lui cu ceilalti, stiut fiind ca, prin realizarea sarcinilor scolare in grup, copiii/tinerii isi dezvolta o serie de trasaturi de personalitate importante pentru integrarea lor intr-o colectivitate sau in comunitatea umana.

Cunoasterea acestor manifestari de catre educatorul scolar capata o si mai mare semnificatie prin faptul ca, impartind elevii in grupuri pentru a lucra in colaborare/cooperare, el ar putea influenta modul de configurare a grupului astfel incat, din aceasta intalnire, castigul fiecarei persoane, dar si al grupului sa fie maxim. Pe de alta parte, daca educatorul scolar stie sa identifice anumite dificultati de relationare cu care se confrunta unii elevi ii poate ajuta sa intre in cea mai potrivita sfera de relatii interpersonale astfel incat, cu timpul, ei sa poata depasi aceste probleme.

Pentru identificarea unor astfel de caracteristici de personalitate propunem recursul la proba de determinare a personalitatii interpersonale elaborata de catre R.F. Bales.

Prin prelucrarea raspunsurilor se retin acelea care sunt centrate in jurul tendintelor pozitive si negative: cand raspunsurile sunt imprastiate se face media aritmetica dupa care ceea ce trece de 3 se retine ca trasatura pozitiva, iar ceea ce e sub 3 se retine ca trasatura negativa.

Este important de stiut ca, atat in procesul perceptiei de sine cat si in procesul percetiei altei persoane intervin o serie de distorsiuni, de genul:

prezumtia de similitudine: ea porneste de la ipoteza asemanarii, adica de la tendinta de a se proiecta pe sine ca etalon, ca "masura a tuturor lucrurilor";

tendinta de a judeca pe altii prin contrast (de ex: persoana conformista tinde sa exagereze valoarea acestei trasaturi, pe cand persoana non-conformista va tinde sa aprecieze ca o astfel de trasatura este un defect);

efectul "halo" care presupune extrapolarea excesiva a unei trasaturi asupra intregii personalitati (de ex. elevul lent este considerat, adesea, drept "prostut";

efectul indulgentei, al "generozitatii" (a-i aprecia favorabil pe cei provenind dintr-un mediu privilegiat, pe cei mai bine imbracati.)

In ciuda distorsiunilor generate de aceste cauze, informatiile oferite de elevi despre ei insisi ca si despre colegii lor ofera educatorului scolar un material informational bogat care, completat cu informatiile culese pe alte cai, ii permit acestuia sa cunoasca profilul de personalitate al fiecarui elev.


3. Studiu de caz

"Palatul de clestar"


D. are 21 de ani si este studenta la A.S.E. in Bucuresti. Are un frate mai mic cu 3 ani. Mama ei este asistenta medicala si lucreaza la un centru de recoltat sange, iar tatal este inginer. Cei doi parinti nu se pot desprinde emotional de copii, mama mai ales, ea ii considera cu mult mai mici decat varsta lor biologica. D. fost diagnosticata cu tulburare de comportament obsesiv - compulsiva, in vara anului II de facultate. Ii este frica de oamenii strazii, de necunoscuti, de aglomeratie, de alimente contaminate, chiar daca acestea sunt sigilate, cel mai frica ii este de contaminarea cu virusi, mai ales cu virusul HIV, care, spune ea, "il pot lua de la oamenii necunoscuti, cu fete dubioase, care au o seringa ascunsa in haina si ma pot intepa cu ea ca sa-mi faca rau!". Este convinsa ca orice pata de sange o poate contamina chiar daca pata de sange sau de vopsea se afla pe strada.

Diagnosticul clinic conform manualului D.S.M. IV (A.P.A., 1994) indica urmatoarele:

depresie accentuata;

anxietate cu simptome somatice;

tulburari de tip obsesiv - compulsiv (se spala pe maini si pe tot corpul de multe ori pe zi, nu mananca alimentele care i se par dubioase, nu se atinge de oamenii care nu-i plac, nu intra in contact cu ei daca are posibilitatea etc.).

Un eveniment important in istoria acestei tulburari il constituie faptul ca, in urma cu 10 ani s-a speriat ca bunicul ei va fi ucis de catre bunica ei cu cutitul, acela fiind debutul tulburarii de comportament obsesiv - compulsiv (bunicii nu stau departe de blocul unde locuiesc parintii). D. a asistat la aceasta scena si a vazut cum bunica l-a amenintat cu cutitul pe sotul ei, iar cand a mers acasa, D. a vazut in liftul blocului o pata mare de sange, ceea ce a facut posibila asocierea "cutit-sange", asociere care au condus la dezvoltarea unor idei obsesive de genul celor mai sus amintite.

D. a fost un copil supraadaptat, cu rezultate foarte bune la scoala. In timpul scolii era retrasa, intra destul de greu in jocul celorlalti copii, de teama sa nu se murdareasca. A avut o prietena, agresiva, care o obliga sa o asculte, sa ii faca lectiile, sa minta pentru ea, dupa ce a terminat clasa a VIII - a nu s-a mai intalnit cu ea niciodata. In timpul sedintelor D. se plange ca nu are prietene adevarate, ca trebuie sa le asculte chiar daca este obosita si plictisita de ceea ce aude, prin aceasta ea gaseste un motiv sa nu se implice in relatiile interpersonale. D. sta in expectativa atunci cand este pusa sa relationeze, nu experimenteaza ceea ce nu cunoaste, este suspicioasa si mentine blocajul interpersonal prin crearea unor scenarii cu finalitate negativa. Relatiile ei cu colegii sunt superficiale, nu poate avea incredere in nimeni, marcand prin aceasta preluarea unor cutume parentale de tipul: "nu trebuie sa ai incredere in nimeni", "singurii oameni care iti vor binele suntem noi, parintii tai", "oamenii sunt rai, nu merita sa pierzi timpul sa ai relatii cu ei" etc. Nu doreste sa se implice intr-o relatie pentru ca nu vrea sa faca nimic pentru celalalt relatie, motivand ca nimeni nu merita in afara de mama, tata, fratele ei si prietenul ei. In realitate, ea ii obliga pe ceilalti sa actioneze in relatie cu ea fara, ca ea sa-si asume vreo responsabilitate; D. a refuzat sa faca exercitiile care vizau asumarea unor actiuni de la ea inspre ceilalti pe care ea trebuia sa le faca in timpul procesului terapeutic. Nu considera ca trebuie sa ofere, ci numai sa primeasca de la ceilalti, aceasta convingere arata nivelul dezvoltarii emotionale, destul de scazut, de altfel. Comportamentul acesta este mentinut de catre mama si tatal ei care, si acum, la varsta de 21 de ani a lui D. considera ca trebuie sa-i spuna la ce ora sa manance, sa o controleze prin telefon daca este bolnava, considera ca nu trebuie sa mearga singura sa-si rezolve probleme care tin de scoala ei, de serviciul ei, de viata ei, etc.

D. se spala de foarte multe ori pe zi, atunci cand vine acasa si a circulat cu mijloace de transport in comun, ea se spala pe tot corpul si isi spala toate hainele cu care a fost imbracata.

Copil fiind, D. era foarte anxioasa si dependenta si a fost si este si acum hiperprotejata de catre parintii ei, mai mult de catre mama. Are convingerea ca nu poate face nimic fara mama ei, traind o relatie de dependenta cu aceasta, asa incat, inca din copilarie si-a format convingerea ca este inferioara celor din jur. De cand a luat la facultate tata o valorizeaza prin a-i spune ca este cea mai buna si ca nu are nevoie de prieteni, pentru ca este superioara lor. D. se simte debusolata si blocata intre cele doua convingeri: "nu realizez nimic singura, am nevoie de un om pe care sa ma bazez" si "sunt superioara celorlalti". Vorbeste cu mama de doua ori pe zi la telefon, iar cu tatal ei o data.

Spre deosebire de persoanele cu astfel de tulburari de comportament, nu traieste un sentiment de vinovatie, nu se simte vinovata atunci cand se spala obsesiv sau evita cu buna stiinta atingerea de ceilalti oameni. Acest lucru se datoreaza faptului ca D. oscileaza intre doua complexe: complexul de inferioritate si cel de superioritate. Mecanismul pe care il promoveaza este unul de control asupra celorlalti, si anume: atunci cand este pe cale sa traiasca sentimentul de inferioritate, ea se agata de persoanele semnificative (tata) sau de prietenul ei si vede lumea prin ochii lor, dezvoltand astfel, virtual, cel din urma complex.

Relatia dintre parintii ei este o relatie dizarmonica, in sensul ca cei doi sunt centrati pe copii si nu pe dezvoltarea emotionala de cuplu. Mama este forte preocupata de a trai viata copiilor, nu pe a ei, tata, cu probleme la serviciu, este absent din sistemul familial, singura relatie care il satisface fiind centrarea exagerata pe D. Nu se mai simte utila in relatia de cuplu si ca sa traiasca acest sentiment ii tine pe copii dependenti de ea, "lipiti", inconstient ii mentine la o varsta emotionala mult mai mica decat cea biologica. Nu mai au prieteni, viata lor este impartita intre familia lor si familia mamei (o familie cu reale probleme relationale, bunicii fiind persoane imature, nefericite si oarecum iresponsabile).

D. are un prieten pe care l-a cunoscut inca din timpul liceului, fiind colegi de clasa. Prietenul ei este singur la parinti, foarte rasfatat, imatur si agresiv, inclusiv cu D. Ea se supune acestuia pentru ca ii este teama ca o va parasi "si voi fi mai nefericita". Relatia amoroasa dintre cei doi este o relatie de tipul agresor - victima. Aceasta este o relatia de dependenta si este intretinuta de cei doi datorita patternurilor pe care fiecare le promoveaza atunci cand sunt impreuna.

Familia din care face parte D. este o familie cu granite inchise; disfunctionalitatea grupului familial este disimulata de catre toti membrii, consecintele acestui fapt se regasesc in tulburarea de comportament a lui D. - pacientul identificat. Familia, in ansamblul ei, creeaza o imagine de transparenta si de deschidere catre ceilalti, in realitate, mecanismele de aparare pe care le dezvolta in raport cu lumea o mentin in spatele unui glob de sticla; membrii ei au posibilitatea sa observe lumea, nu sa o experimenteze sau sa o traiasca.



Analiza psihologica a acestui caz arata ca aparitia comportamentului obsesiv - compulsiv scoate mecanisme disfunctionale din cadrul familiei lui D.

Prima disfunctionalitate familiala este neputinta parintilor de a se desprinde de D. Lipsa iubirii afective din relatia de cuplu fac posibila dezvoltarea relatiei de dependenta dintre parinti si ea, ceea ce conduce la stagnarea ei din punct de vedere emotional.

O alta disfunctionalitate familiala o constituie promovarea unei atitudini gresite a parintilor lui D. de a oferi totul copiilor ca sa se simta ei utili, iar D. trebuie sa primeasca neconditionat fara sa actioneze inspre ei in nici un mod sau sa ofere ceva in schimb.

A treia disfunctionalitate este in sfera relatiilor sociale in sensul ca D. a invatat sa nu dezvolte incredere in relatiile cu oamenii, singurele relatii bune de experimentat sunt cele din cadrul familiei, familie cu granite inchise.

D. face parte din categoria adolescentilor abuzati emotional care dezvolta anxietate de desprindere.

Consilierea psihologica urmareste metode adecvate acestui tip de tulburare, dar si consiliere suportiva si integrativa de familie. Demersul terapeutic priveste scheme functionale de tip comunicational (Virginia Satir) si experiential.

Dupa sase luni de consiliere psihologica cu sedinte saptamanale, se constata o ameliorare a starii pacientei, este mai sigura pe sine, si se constata o pozitivare a interactiunilor sociale; D. a beneficiat si de tratament medicamentos bazat pe doze minime de antidepresive.



4. Testele proiective. Testul "Familiei" - metoda de cunoastere psihopedagogica.


Desenul este o modalitate de exprimare fara cuvinte care permite persoanei sa dea un sens relatiei dintre lumea sa interioara si lumea sa exterioara, prin experimentarea concreta a desenului ca intelesuri traite fara a fi exprimate.

Desenul poate fi util in cunoasterea mediului familial al elevilor, deoarece el "traduce" fidel imaginea familiei exact asa cum a este formata zi de zi de catre subiect. Folosit ca tehnica proiectiva, desenul poate surprinde prin imagini subiective, imagini care au o mare incarcatura emotionala a lumii interioare a elevului, pusa in balanta cu cea exterioara. Cu alte cuvinte, copiii/elevii deseneaza ceea ce este important pentru ei, desenul avand ca suport imaginea familiei de origine - asa cum suportul pentru desenul omului se bazeaza pe imaginea corpului, pe imaginea corporala - ceea ce percepe el in sistemul familial din care provine:

perceptia relatiei dintre el si membrii familiei;

perceptia relatiilor care se stabilesc intre subsistemele familiale (subsistemul parental subsistemul fraternal);

cum se percepe pe sine in cadrul sistemului familial;

etc.

Imaginea familiei, imaginea corpului, schema corporala etc., nu trebuiesc confundate cu reprezentarile; toate acestea implica mecanisme proiective care reprezinta o creatii subiective, amprente a tot ce simte si gandeste copilul, adica experientele intrafamiliale pozitive si negative traite in cadrul sistemului familial. Proiectiile se bazeaza deci, pe dinamica relatiilor intrafamiliale, dar mai cu seama pe statutul si rolul pe care il detine elevul in interiorul familiei sale de provenienta.

Testul desenului familiei a fost publicat de Louis Corman, sub denumirea "Testul desenului familiei in practica medico-pedagogica", in anul 1967. Acesta continea 103 desene, figuri .

Utilizata in context scolar aceasta metoda de cunoastere a elevilor poate fi una extrem de utila pentru profesori, in lucrul direct cu copiii la clasa; desenarea familiei elevului de catre acesta scoate la iveala perceptii reale ale tuturor membrilor familiei din care elevul provine, iar aceste perceptii delimiteaza spatiul emotional in care el se dezvolta. Testul familiei s-a vrut un instrument "pedagogic" de lucru cu copiii, ceea ce ne conduce la a sustine importanta initierii si formarii viitorilor profesori in a lucra cu acest instrument pedagogic, nu si medical.

Testul desenarii familiei prezinta modul in care elevul isi percepe locul in familia de provenienta, importanta pe care el o acorda adultilor creditati din viata sa si relatiilor pe care le dezvolta cu acestia, modul in care relationeaza ei cu elevul, relatiile fraterne care exista in interiorul sistemului familial etc.

Ca instrument pedagogic, testul familiei poate fi o metoda prin care profesorul provoaca elevul sa reprezinte perceptii legate de mediul sau familial, perceptii corelate, desigur, cu informatii obtinute prin verbalizarea cu persoane din familia de provenienta.


Administrarea testului pedagogic: "testul familiei"


Cerinta:

Se cere elevilor la clasa sa deseneze pe o coala de hartie A4 un desen intitulat "familia mea" - "desenati familia voastra asa cum o vedeti voi; desenati tot ceea ce credeti voi ca inseamna familia ta: persoane, obiecte, animale etc.". Profesorul poate incuraja elevii sa renunte la inhibitii si sa indeplineasca sarcina, fara insa a le sugera in vreun mod cum sa se realizeze acest desen.

Pentru o mai buna cunoastere a nevoilor[1] elevilor, in cadrul aceleiasi sarcini, li se poate cere elevilor ca in continuare, in cadrul aceleiasi sarcini, sa realizeze un alt desen pe verso care sa se intituleze: "o familie" - "desenati o familie asa cum v-o imaginati voi" Scopul este acela de a compara ceea ce percepe elevul despre familia sa, in prezent, ceea ce gandeste si simte in legatura cu tot ce presupune convietuirea lui in familie si perceptia cu privire la ce ar dori sa se schimbe sau sa experimenteze pozitiv in mediul sau familial. Trebuie precizat ca acest instrument poate fi folosit cu scopul de a realiza o radiografie a mediului familial in care traiesc elevii. Acest lucru este extrem de necesar in procesul de invatamant din Romania, proces de invatamant care se doreste a fi centrat pe elev si pe nevoile sale elementare.

Testul familiei permite profesorului sa cunoasca despre:

relatiile care se stabilesc din punct de vedere afectiv din cadrul familiei;

imaginea de sine a copilului si a lumii sale inconjuratoare;

lipsa unui climat afectiv din cadrul mediului familial;

nivelul de diferentiere al sinelui.


Interpretare


t  Analiza se realizeaza din doua perspectiva:

din perspectiva formala ;

din perspectiva de continut.

t  Elementele formale ale desenului sunt impartite in doua categorii:

  1. trasaturi izolate si
  2. structuri de ansamblu.

t  Exista astfel trei nivele ale interpretarii standardizate de Corman si anume:

1. nivelul grafic ;

2. nivelul structurilor formale si

3. nivelul continutului.

1. Analiza la nivel grafic se refera la:

- modul de desenare a liniilor;

- calitatea si forta liniilor;

- la zona de plasare liniilor.

2. Analiza structurilor formale include:

gradul de perfectionare a desenului.

Structura formala a grupului de personaje cu interactiunea reciproca dintre acestea diferentiind intre tipul de personalitate rigid si cel senzorial.

  1. Analiza la nivelul continutului introduce ipoteza diferentei dintre situatia in care

copilul, ne prezinta propria sa familie prezentand in desen ordinea ierarhica a varstelor si importantei si situatia cand interventia factorilor interiori subiectivi il va conduce spre proiectarea in desen a dorintelor. Se cere in acest sens compararea intre realitatea familiei copilului si familia din desen, conform atitudinii generate de nivelul controlului si de prevalenta principiului placerii vs. principiul realitatii.

Dintre comportamentele particulare cu valoare diagnostica intervin:

copilului i se acorda atentie si este valorizat, in atentia calor din familia lui valorizarea prin atentie exprimata prin:

numarul de amanunte si expresivitatea personajului desenat, desenarea de la inceput, talia mai mare a figurii, detalii supraadaugate, rolul privilegiat relevat prin ancheta, identificarea copilului cu respectivul personaj;

copilul se simte devalorizat in cadrul familiei - devalorizare exprimata prin:

talia mai mica a personajului;

plasarea in planul ultim sau pe marginea paginii;

distantarea de celelalte personaje sau mai jos;

desenarea propriei imagini cu evidente detalii importante lipsa sau cu mult mai multe detalii, prin schimbarea varstei sau estimari depreciative la ancheta, schimbarea numelui real in situatia cand celorlalte personaje li s-a pastrat numele si, in anumite cazuri, prin identificare explicita;

un mod extrem de exprimare a devalorizarii este bararea sau taierea personajului dupa ce a fost desenat;

copilul simte cenzura maxima in cadrul familiei si posibile acte de violenta in familie (sau este el un copil agresiv) ceea ce-l face sa se simta bleocat, lipsa spontenitatii si lipsa creativitatii exprinata prin:

desenarea animalelor langa personaje sau personajele inlocuite cu animale;

inlocuirea cu animale a unuia sau mai multor personaje din cadrul familiei.

modul in care copilul simte legaturile afectiva in cadrul familiei - respingere, siguranta, sufocare exprimae prin:

distanta sau apropierea dintre personaje.


Se pot explora prin desenul familiei conflictele fraternale infantile, reactiile agresive, reactiile depresive. Testul exprima activitatea imaginativa a copilului in registrul ei constient, dar si in cel al fantazarii pasive. Autorul insista in acest sens asupra faptului ca psihologia relatiilor interpersonale nu poate fi inteleasa fara permanente referinte la cadrul conceptual psihanalitic. In planul dezvoltarii psihice, testul poate, alaturi de celelalte tehnici de desen mentionate, studia maturizarea psihomotorie si intelectuala, precum si caracteristicile diferentiale dintre cele doua sexe.





[1] Teoria alegerii -William Glasser psiholog si psihiatru american - este centrata pe dinamica nevoilor. El sustine ca exista cinci nevoi fundamentale: prima dintre acestea - nevoia de supravietuire - este o nevoie fiziologica. Celelalte patru sunt nevoi psihologice si anume: nevoia de dragoste, nevoia de apartenenta, nevoia de putere, nevoia de liberatate si nevoia de distractie. Nevoia de dragoste si de apartenenta reprezinta cele mai importante dintre nevoi, deoarece acestea se manifesta cel mai frecvent in relatiile interpersonale.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate