Izma broastei, Izma buna, Izma calului - Genul MENTHA

Genul MENTHA

Cuprinde plante odorante. Florile sunt in dihazii multiflore, asezate la baza frunzelor opuse, formand verticile care uneori prin scurtarea indernodurilor dau nastere unor inflorescente spiciforme. Flori ginodioice, dimorfe, cele hermafrodite cu corola mare si stamine exserte, cele femele cu corola mai mica si stamine incluse, sterile. Caliciul este campanulat sau tubulos, cu 5 dinti plani, cei inferiori mai lungi si ciliati Corola infundibuliforma cu tub aproape regulat 4-lobat cu lobul superior putin mai lat decat ceilalti.

Mentha pulegium L. ( Busuiocul cerbilor )

Specie raspandita pe malul apelor, locuri mlastinoase, terenuri inundabile, suportand insa si uscaciunea temporara. Este o planta mica (10 -30 cm) bogat ramificata, tulpini florifere terminate cu frunze. Florile sunt palid violacee, in cime contractate si distantate, caliciul bilobat, la interior cu un inel de peri. frunzele de 5-15 mm, ovate, scurt petiolate, dintate. Contine ulei volatil format in principal din timol, carvacrol si cantitati mici de mentona, piperitona, piperitenona. Mai contine taninuri, diosmina. Se citeaza utilizarea acestei specii in afectiuni ale cailor respiratorii, ca expectorant, stimuleaza secretia bronsica usurand expectoratia. Se foloseste si in parfumerie. Empiric se utilizeaza in guta sau ca stimulent al sistemului nervos. Uleiul volatil ar putea servi ca sursa de materie prima pentru semisinteza mentolului.

Mentha aquatica L. ( Izma broastei )

Abundenta in locuri umede; frunzele petiolate, ovate contin ulei volatil cu continut in mentofuran, mentona, fitosterine, florile sunt dispuse in inflorescente globuloase in partea superioara a tulpinii. Compozitia chimica a uleiului volatil este diferita in functie de chemotipurile existente in natura. Dupa unii autori ar exista 3 chemotipuri: tipul mentofuranic, tipul linalolic, tipul izopinocamfenic. Specia mai contine taninuri colina, acizi grasi zaharuri. In medicina populara se utilizeaza in colicile abdominale, ca aromatic si carminativ, si in tahicardie.

Mentha viridis L. var. crispata ( Izma buna )

Se deosebeste de Mentha piperita L. prin stoloni mai scurti; frunze lungi de cca 5 cm, oval rotunjite cu marginea incretita si lipsite de petiol; florile pe jumatate ca marime ( 3 - 3,5 mm ), in spic compact.. Se utilizeaza in industria extractiva de uleiuri volatile sub denumirea de Menthae crispae herba recens.

Mentha longifolia ( l. ) Nath. ( Izma proasta, Izma calului )

Specie foarte raspandita in flora tarii noastre de la ses pana in regiunea montana, cuprinzand peste 70 subspecii, varietati si forme greu de diferentiat, dar a caror compozitie chimica este foarte diferita in functie de acestea. Cercetarile preliminare efectuate la noi au identificat chemotipuri bogate in mentona. Mai contine piperitona, dihidrocarvona, acid ursolic si oleanolic.

Mentha arvensis L. ( Izma cerbului )

Raspandita in zavoaie. Planta inalta de 50-90 cm, pubescenta, cenusie cu frunze petiolate, dintate sau crenate, lanceolate de 4-8 cm lungime, flori violacee sau albicioase, dispuse in glomerule axilare cu corola pubescenta. Unele varietati sunt bogate in mentol.