Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Trunchiul cerebral. Cerebelul. Diencefalul. Scoarta cerebrala: structura, ariile corticale. Caile ascendente si descendente .


Trunchiul cerebral. Cerebelul. Diencefalul. Scoarta cerebrala: structura, ariile corticale. Caile ascendente si descendente .




Trunchiul cerebral. Cerebelul. Diencefalul. Scoarta cerebrala: structura, ariile corticale. Caile ascendente si descendente .

Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral este acea portiune a encefalului care leaga maduva spinarii de emisferele cerebrale. Este alcatuit din trei etaje: bulbul, puntea si mezencefalul.

Intre trunchiul cerbral si cerebel, pe de o parte si emisferele cerebrale, pe de alta, se interpune cortul cerebelului. Intre trunchiul cerebral si cerebel se gaseste cavitatea ventricului IV.




In sens anteroposterior cele trei segmente ale trunchiului cerebral prezinta:

Piciorul, care contine mai ales marile cai descendente;

Calota, care contine marile cai ascendente, nucleii si formatiunea reticulata;

La nivelul mezencefalului se adauga tectumul, format din patru coliculi cvadrigemeni.

Bulbul, interpus intre maduva spinarii si punte, are urmatoarele limite:

inferior, un plan ce trece prin extremitatea inferioara a decusatiei piramidale;

superior, santul bulbopontin.

Conformatia exterioara. Bulbul are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus. Prezinta de studiat o suprafata anterioara, doua fete laterale si o fata posterioara. La nivelul acestora se gasesc atat elementele ce se continua de la maduva, cat si unele proprii bulbului.

Puntea are urmatoarele limite:

inferior, santul bulbopontin

superior, santul pontopeduncular.

Conformatia exterioara. Puntea prezinta o fata anterioara (are raport cu trunchiul bazilar), o fata posterioara (ventricului IV) si doua fete laterale.

Mezencefalul leaga trunchiul cerebral de emisferele cerebrale. Prezinta:

fata anterioara, reprezntata de peduncului cerebrali;

doua fete laterale;

fata posterioara, reprezentata de lama tectala

Structura trunchiului cerebral

Trunchiul cerebral este constituit din substanta nervoasa cenusie, situata in profunzime, inconjurata de substanta alba.

Substanta cenusie este organizata in nuclei, grupati in doua categorii.

Nuclei echivalenti, care au corespondent medular;

Nuclei proprii, care nu au corespondent medular.

Nucleii echivalenti se clasifica in :

- nuclei somatotomotori: nucleul hipoglosului, abducensului, trohlearului, oculomotorului, ambiguu, al facialului, trigemenului;

- nuclei somatosenzitivi: solitar, senzitiv al trigemenului, vestibulari, cohleari.

- visceromotori;

- viscerosenzitivi.

Nucleii proprii sunt: nucleii gracil, cuneat si cuneat accesor, complexul olivar, nucleii pontini, oliva pontina si nucleii corpuli trapezoid, substanta neagra, nucleul rosu, nucleii coliculilor cvadrigemeni.

Substanta alba a trunchiului ceebral este reprezentata de fascicule ascendente , senzitive si descendente, motorii (piramidale si extrapiramidale).

Cerebelul

Cerebelul este situat in fosa cerebeloasa a cavitatii craniene, posterior de trunchiul cerebral, de care este legat prin trei pedunculi cerbelosi.

Configuratia exterioara. Cerebelul prezinta trei parti: o portiune mediana- vermisul si doua portiuni laterale- emisferele cerebeloase.

Suprafata cerebeluli este brazdata de santuri paralele, care separa lamele cerebelului. Unele dintre santuri sunt mai adanci si separa lobii, care sunt subdivizati in lobului.

Din punct de vedere al evolutiei filo si ontogenetice, dar si al functiei, cerebelul are trei parti:

- arhicerebelul;

- paleocerebelul;

- neocerebelul.

Structura cerebelului

Substanta cenusie este dispusa la periferie, alcatuind scoarta cerebeloasa, Si in interior, formand nucleii.

Conexiunile cerebelului

Arhicerebelul este conectat cu apartul vestibular. Este legat de functia de mentinere a echilibrului si de orientarea legata de echilibru.

Paleocerebelul are conexiuni cu maduva spinarii si cu trunchiul cerebral. Prin arcul paleocerebelos este controlat mai ales tonusul postural al muschilor somatici si se regleaza sinergia miscarilor vietii de relatie.

Conexiunile neocerebelului se realizeaza in special cu scoarta cerebrala. Neocerebelul intervine atat pe caile motricitatii voluntare, cat si pe cele automate.





Intrebari:

- Situatia si raporturile trunchiului cerebral

- Organizarea substantei nervoase a trunchiului cerebral

- Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral

- Nucleii proprii ai trunchiului cerebral

- Organizarea substantei albe a trunchiului cerebral

- Configuratia exterioara a cerebelului

- Arcul reflex arhicerebelos

- Arcul reflex paleocerebelos

-Arcul reflex neocerebelos

Diencefalul.

Talamusul

Talamulsul are o forma ovoida, cu extremitatea posterioara mai voluminoasa.

Fata superioaraeste partial intraventriculara (ventriculul lateral, la fel ca si fata mediala- ventriculul III). Fata laterala, prin intermediul capsulei albe interne, vine in raport cu corpii striati. Fata inferioara vine in raport cu hipotalamusul si cu regiunea subtalamica. Extremitatea posterioara vine in raport cu metatalamusul (corpii geniculati, medial si latral).

Structura talamusului. Talamusul este o masa de substanta cenusie, care are si o cantitate mica de substanta alba.

Suprafata cenusie contine un numar mare de nuclei grupati in grupuri si subgrupuri.

Prin conexiunile pe care le realizeaza, nucleii talamici sunt de doua categorii:

- nuclei de releu, care contin al treilea neuron al cailor aferente specifice, ce se proiecteaza cortical.

- nuclei cu rol asociativ.

Aferentele talamusului sunt:

  • Aferente senzitivo-senzoriale: de la caile sensibilitatii generale; proprioceptive constiente; de la caile gustativa, acustica, optica;
  • Aferente de la neocerebel;
  • Aferente de la hipotalamus;
  • Aferente de la scoarta cerebrala.

Eferentele merg la scoarta cerebrala, corpii striati; hipotalamus, nucleul rosu, oliva; substanta reticulata.

Hipotalamusul

Este component al diencefalului, cinstitut din formatiuni cenusi dispuse mai ales in planseul ventriculului III. Componentele hipotalamusului constituie centrii superiori de coordoanre a sistemului nervos vegetativ. Prin conexiunile cu hipofiza, hipotalamusul coordoneaza o mare parte a sistemului endocrin.

Formatiunile hipotalamice sunt:

- chiasma optica

- tuber cinereum, tija pituitara

- corpul mamilar

- spatiul interpeduncular (substanta perforata posterioara)

Structura hipotalamusului. Substanta cenusie a hipotalamusului se imparte in trei arii:

- periventriculara;

- mediala (nucleii supraoptic, paraventricular, nucleii mamilari)

- laterala.

Conexiunile hipotalamusului sunt numeroase.

Aferentele principale sunt:

  • Ascendente, reprezentate de calea sensibilitatii viscerale;
  • Talamohipotalamice;
  • Striohipotalamice;
  • Senzoriale optice;
  • Olfactive;
  • Corticale.

Eferentele sunt:

  • Ascendente - spre cortex, talamus;
  • Descendente, spre nucleii visceromotori ai trunchiului cerebral, hipofiza.

Intrebari:

- Care sunt raporturile talamusului?

- care sunt conexiunile talamusului?

- Functiile hipotalamusului.

- Conexiunile hipotalamusului.

Scoarta cerebrala: structura, ariile corticale

In fiecare girus sub patura corticala cenusie patrunde o lama de substanta alba. Substanta cenusie imreuna cu substanta alba imediat sujacenta, alcatuiesc paliumul sau mantaua.

In raport cu evolutia filogenetica, functie si substrat morfologic, paliumul are doua zone diferite:

  • O portiune mai veche filogenetic, de dimensiuni reduse, in regres la om si cu o structura mai simpla = arhipalium.
  • O portiune mai recenta filogenetic, cu intindere mult mai mare, cu o structura laminata, bine definita= neopalium.

Structura scoartei cerebrale



- corpi neuronali, celule gliale, fibre nervoase amielinice

Citoarhitectonia scoartei cerebrale = descrierea structurii bazata pe repartizarea corpilor neuronali. In scoarta se gasesc doua categorii esentiale de neuroni:

- neuroni granulari;

- neuroni piramidali.

La nivelul paturilor granulare se realizeaza aferentele corticale, iar la nivelul paturilor piramidale pornesc eferentele scoartei cerebrale.

Ariile corticale

Avand la baza criteriul citoarhitectoniei, au fost delimitate in scoarta cerebrala, zone cu aspecte histologice destul de bine conturate, numite arii corticale. Brodmann, in 1909 concepe harta citoarhitectoniei corticale si stabileste 52 de arii, numite cu cifre de la 1 la 52.

Limitele acestor arii nu sunt nete. Diferitele arii sunt caracterizate si prin anumite functii corticale:

- rol senzitivo-senzorial

- rol motor

- rol asociativ

Functiile psihice nu pot fi legate de un anumit aspect histologic; ele se dezvolta in timpul vietii, fiind legate de educatie si de mediul social in care se dezvolta fiecare individ.

Ariile corticale motorii

1) Aria 4, somatomotorie, motorie voluntara. Este localizata in lobul frontal, girusul precentral. Ea coordoneaza activitatea voluntara a intregii musculaturi somatice. Din patura piramidla interna pleaca fasciculul corticospinal.

2) Aria 6, premotorie, parapiramidala situata inaintea ariei 4, in partea anterioara a girusului precentral si in partea posterioara a girusurilor frontale 1, 2, 3.

3) Aria 8, aculogira, situata in portiunea mijlocie a girusurilor frontale 1, 2. Eferentele merg cu fascicolul geniculat. In imediata apropiere a ariilor 4,6, 8 exista ariile motorii supresive - 4s, 6s, 8s - capabile sa inhibe functiile motorii.

4) Aria 44 - in piciorul girusului frontal inferior, este centrul de coordonare al activitatii muschilor care intervin in fonatie (laringe, faringe, val palatin, limba, buze). Se mai numeste centrul vorbirii.

5) Ariile 45 si 46, situate anterior de 44, in portiunea triunghiulara a girusului frontal inferior = centrul scrierii.

Ariile corticale senzitivo-senzoriale

1) Ariile 3, 1, 2 sunt asezate in girusul postcentral. Sunt ariile sensibilitatii generale = aria somestezica. Aici se proiecteaza impulsurile specifice sosite de la caile sensibilitatilor exteroceptiva si proprioceptiva constienta.

2) Ariile 5 si 7 - in girusul parietal superior si precuneus pe fata mediala a emisferului.

3) Ariile 40 si 39 - in girusul parietal inferior. Sunt arii senzitivognozice, unde au loc procesele de comparare a impulsurilor senzitive sosite, cu cele stocate anterior, activitatea de sinteza si perceptia propriuzisa.

4) Aria 43 - aria gustativa

5) Aria 41 - pe suprafata superioara a girusului temporal superior = aria auditiva - aici se inregistreaza sunetele.

6) Ariile 42 si 22 inconjoara aria 41. Sunt ariile audiognozice si audiopsihice.

7) Aria 17 = aria vizuala, situata pe fata mediala a lobului occipital, pe buzele fisurii calcarine.

8) Ariile 18 si 19 - concentrice in jurul ariei 17 - sunt ariile vizuopsihica si vizuognozica

Intrebari:

- Citoarhitectonia scoartei cerebrale

- Clasificarea ariilor corticale

- Aria motorie voluntara

- Aria 44: localizare, functie

- Ariile 45 si 46: localizare, functie

- Aria somestezica

Caile ascendente si descendente

Toate caile ascendente sunt organizate aproximariv dupa aceeasi schema:

Receptia este asigurata de receptori;

Transmisia este asigurata prin inlantuirea a trei neuroni;

Proiectia se face intr- arie corticala bine individualizata.

Caile ascendente sunt sistematizate in cai ale sensibilitatilor generale si cai senzoriale.

Caile sensibilitatilor generale se impart in :

- cai exteroceptive;

- cai proprioceptive;

- cai interoceptive.

Caile exteroceptive. Informatiile sunt culese de catre exteroceptorii din tegument.

Calea sensibilitatii tactile protopatice. Protoneuronul este situat in ganglioni spinali. Deutoneuronul este asezat in cornul posterior al maduvei spinarii. Axonul, dupa incrucisare formeaza fasciculul spinotalamic anterior, care trece prin trunchiul cerebral spre talamus. Al treilea neuron este situat in talamus. Axonul acestuia se proiecteaza in aria somestezica.



Calea sensibilitatii tactile epicritice. Protoneuronul este situat in ganglionul spinal. Axonul acestuia formeaza fascicului spinobulbar care in bulb face sinapsa cu deutoneuronul situat in nucleii gracil si cuneat. Al treilea neuron este asezat in talamus, axonul acestuia proiectandu-se in aria somestezica.

Calea sensibilitatiitermoalgezice. Protoneuronul este situat in gangliionul spinal. Deutoneuronul este asezat in cornul posterior al maduvei spinarii. Dupa incrucisare, axonul acestuia formeaza fasciculul spinotalamic lateral, care va face sinapsa cu al treilea neurom in talamus. Axonul celui de-al treilea neuron se proiecteaza in aria somestezica.

Caile proprioceptive. Informatiile proprioceptive sunt culese de proprioceptori situati in structurile aparatului locomotor.

Calea sensibilitatii proprioceptive constiente are acelasi suport anatomic cu cel al caii sensibilitatii tactile epicritice.

Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente. Protoneuronul este situat in ganglionul spinal. Deutoneuronul este asezat in cornul posterior al maduvei. Axonii deutoneuronilor se comporta astfel:

- o parte trece in cordonul lateral de aceeasi parte si formeaza fasciculul spinocerebelos direct;

- cealalta parte trece in cordonul lateral de partea opusa, formand fasciculul spinocerebelos incrucisat.

Ambele fascicule spinocerebeloase se priecteaza in scoarta paleocerebelului.

Caile senzoriale sunt:

- calea optica;

- calea acustica;

- calea vestibulara.

Caile descendente sau motorii cuprind:

Neuronul motor cenntral care elaboreaza influxul nervos;

O succesiune de neuroni interconectati;

Neuronul motor periferic;

Placile neuromotorii.

Caile motricitatii voluntare

Originea este in aria 4. Axonii formeaza fasciculul corticospinal si corticonuclear.

Fasciculul corticospinal coboara prin centrul oval, prin bratul posterior al capsulei albe interne si prin trunchiul cerebral. In bulb, 80% din fibre se incruciseaza - decusatia piramidala, formand fasciculul corticospinal incrucisat. Acesta se termina in cornul anterior al maduvei spinarii, descarcand impulsurile pe neuronii somatomotori alfa. Fibrele neincrucisate, formeaza fasciculul corticospinal direct, care dupa incrucisare in maduva fac sinapsa cu neuronii somatomotori alfa din cornul anterior al maduvei.

Fasciculul corticonuclear se termina cu sinapsa in nucleii somatomotori ai trunchiului cerebral.

Caile motricitatii automate sau extrapiramidale reprezinta un sistem de reglaj, de control al miscarii, care asigura executia precisa, armonioasa amiscarii comandate. Sistemul extrapiramidal intervine in reglarea tonusului muscular si a reflexelor somatice.

Tonusul muscular imbracadoua forme: tonusul de fond si tonusul de executie.

Originea cailor extrapiramidale este in scoarta cerebrala. De aici pleaca fascicule descendente carer fac legatura cu o serie de statii de releu subcorticale, de la care pleaca fascicule spre zonele de origine si spre neuronii periferici.

Periferic, caile extrapiramidale se descarca atat pe neuronul somatomotor alfa, cat si gamma.

Se formeaza o serie de circuite:

- inhibitor cortical;

- facilitator cortical;

- inhibitor periferic;

- facilitator periferic.

Intrebari:

- Organizarea generala a unei cai ascendente.

- Care sunt caile sensibilitatii generale?

Calea sensibilitatii tactile protopatice.

- Calea sensuibilittii tactile epicritice.

- Calea sensibilitatii proprioceptive constiente.

- Cale asensibilitatii proprioceptive inconstiente.

- Caile motricitatii voluntare.

- Caile motricitatii automate.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate