Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Maduva spinarii - Functia reflexa a maduvei spinarii, Reflexele vegetative medulare


Maduva spinarii - Functia reflexa a maduvei spinarii, Reflexele vegetative medulare


Maduva spinarii

Maduva spinarii reprezinta primul segment al sistemului nervos central. Se gaseste situata in canalul vertebral format, prin suprapunerea gaurilor vertebrale, intinzandu-se de la nivelul gaurii occipitale, pana in dreptul vertebrei L2. Sub vertebra L2 maduva este continuata de conul medular, iar acesta se continua cu filum terminale, care ajunge pana la coccis. De o parte si de alta a portiunii terminale a maduvei, nervii lombari si sacrali cu traiect descendent formeaza "coada de cal".

Maduva spinarii indeplineste cele doua functii fundamentale: functia de conducere, realizata de substanta alba si functia reflexa, ce implica substanta cenusie.



Functia reflexa a maduvei spinarii

Maduva spinarii primeste neincetat informatii din mediul extern si intern, ea reprezentand sediul a numeroase reflexe neconditionate. Reflexele medulare sunt de doua tipuri: somatice si vegetative.

1. Reflexele somatice medulare.

Dupa numarul de sinapse interpuse pe traiectul arcului nervos se deosebesc reflexe somatice monosinaptice si polisinaptice.

a) Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase, de intindere sau de extensie) sunt cele mai simple reflexe somatice, constand din contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonului sau. Explorarea reflexelor osteotendinoase are o mare importanta clinica, pentru precizarea integritatii structurale a segmentelor medulare.



Fig. nr. - Reprezentarea schematica a maduvei spinarii


De exemplu:

Reflexul rotulian sau patelar are centrul in segmentele L2-L4 si consta in extensia gambei pe coapsa in urma percutiei tendonului muschiului cvadriceps (subiectul asezat sau in decubit dorsal cu gambele usor flectate pe coapsa).

Reflexul achilean, cu centrul in segmentele S1-S2, consta in flexia plantara a piciorului, dupa percutia tendonului lui Achile (subiectul in decubit ventral sau in genunchi la marginea patului).

Exagerarea reflexelor osteotendinoase se intalneste in leziuni ale caii piramidale (pareze, paralizii spastice), dar si in hipocalcemie, hipertiroidie, intoxicatie cu stricnina, nevroze etc.

Diminuarea sau abolirea ROT apare in afectiuni ale maduvei (poliomielita, tumori medulare, scleroza laterala amiotrofica, siringomielie etc.), in afectiuni ale radacinii anterioare sau posterioare (radiculite, polinevrite etc.).

b) Reflexele polisinaptice. Cele mai importante tipuri de reflexe din aceasta categorie sunt: reflexele de flexie (nociceptive, de aparare sau de retragere), reflexele de extensie si de extensie incrucisata, reflexul de pasire si reflexele cutanate.

De exemplu, reflexele de flexie (nociceptive) constau in flectarea si indepartarea rapida a unui membru in urma actiunii unui agent nociv, de obicei dureros, asupra tegumentului, tesutului subcutanat sau muschilor (corp fierbinte, curent electric, intepatura etc.).


Maduva este si sediul unor reflexe somatice complexe de postura si de locomotie: de scarpinat, de stergere, de pasire, care implica un numar mare de centrii situati in diverse segmente medulare. Alternanta ritmica a reflexelor de flexie si extensie incrucisata asigura mersul si alergarea (la baza lor sta reflexul de pasire, care este un reflex somatic lung). Aceste acte reflexe complexe constau in declansarea unor reflexe, care la randul lor faciliteaza aparitia altor reflexe de sens opus, capatand astfel un caracter de stereotipuri. Valoarea lor functionala este redusa, deoarece functiile de coordonare a posturii si a locomotiei sunt realizate la om de centrii motori ai trunchiului cerebral.



2. Reflexele vegetative medulare

In coarnele laterale din maduva toraco-lombara T8-L2 sunt localizati centrii simpatici, iar in portiunea terminala a maduvei L4-S5 se afla centrii parasimpatici. Activitatea reflexa vegetativa spinala asigura coordonarea activitatii organelor interne, vaselor de sange si glandelor si este controlata de hipotalamus si de ariile vegetative corticale.

De exemplu:

Reflexul de mictiune (S1-S2) are o componenta simpatica de contentie (L1-L4) si alta parasimpatica de evacuare (S1-S2); acesti centri sunt subordonati centrilor din trunchiul cerebral si scoarta.

Reflexul defecatiei (S1-S3) asigura contentia si expulzia materiilor fecale in conditiile in care legaturile cu centrii corticali sunt integre structural.

Reflexele sexuale - au o componenta ejaculatorie simpatica (L1-L3) si o componenta erectoare parasimpatica (S2-S3).

Reflexul pupilodilatator si ciliospinal (C8-T2). Leziunea centrului reflex sau a caii eferente este cauza sindromului oculo-pupilar caracterizat prin: enoftalmie (infundarea ochilor in orbita), mioza (micsorarea pupilei), ingustarea fantei palpebrale.

Reflexele vasomotorii, pilomotorii si de sudoratie au centrii in maduva toraco-lombara si sunt dispusi metameric, corespunzator diferitelor segmente ale corpului.

Alti centri vegetativi medulari - cardioaccelerator (C8-T4), bronhodilatator (T1-T4), gastro-intestinali inhibitori (T4-L1), se afla sub comanda stricta a centrilor superiori. Astfel se explica reactiile cardio-vasculare, transpiratiile si piloerectia din timpul emotiilor puternice.

Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral este asezat in etajul inferior al endobazei si este format din trei segmente suprapuse: bulbul rahidian, puntea (lui Varolio) si mezencefalul. Din punct de vedere structural, toate segmentele sunt alcatuite din substanta cenusie si substanta alba.

Functiile trunchiului cerebral, ca si ale maduvei spinarii sunt: de conducere si reflexa.

1. Functia de conducere a trunchiului cerebral.

Este asigurata de substanta alba, alcatuita din fibre ascendente, descendente si de asociatie.

2. Functia reflexa a bulbului.

In bulb sunt localizati centrii unor reflexe de importanta vitala, leziunile acestui segment al nevraxului determinand moartea imediata. Bulbul reprezinta centrul neuro-reflex al unor reactii somato-vegetative mai complexe decat cele medulare. In substanta reticulata a bulbului se gasesc centrii care controleaza functiile vitale ale organismului - respiratia, circulatia. De asemenea in bulb se afla centrii importanti ai deglutitiei, vomei, salivator inferior etc.



Cele mai importante reflexe bulbare sunt:

Reflexele somatice bulbare participa la controlul echilibrului si orientarii in spatiu, atat in repaus, cat si in stare de activitate. Astfel, nucleii olivari sunt implicati in producerea reflexelor tonice posturale ale cefei (de indreptare a capului pe trunchi sau invers). Reflexele oculocefalogire sunt reflexe de orientare in spatiu a capului si a globilor oculari in raport cu excitatiile de tip vizual, proprioceptiv, labirintic (de echilibru) si chiar exteroceptiv.

Reflexele vegetative bulbare sunt esentiale pentru functiile vitale.

Reflexele respiratorii - se bazeaza pe existenta centrilor respiratori localizati in substanta reticulata bulbo-pontina. Sunt declansate de aferente multiple, dar si de modificarile compozitiei chimice a sangelui. Reflexele inrudite cu cele respiratorii, tusea si stranutul, au centrii in vecinatatea celor respiratorii.

Reflexul de deglutitie. Deoarece centrul deglutitiei este pozitionat in vecinatatea centrilor respiratori (in substanta reticulata), stimularea sa reflexa determina oprirea pentru scurt timp a respiratiei si inchiderea caii respiratorii in timpul impingerii bolului alimentar din faringe spre esofag.

Reflexul de voma - efectele reflexului de voma constau in contractia spastica a musculaturii stomacului, a diafragmului si a muschilor abdominali, fapt care determina evacuarea continutului gastric prin caile digestive superioare.

Reflexul de sughit.

Reflexele adaptative cardiovasculare - determina adaptarea circulatiei la nevoile variabile ale organismului si mentinerea presiunii sangvine in limite constante.

Reflexul salivar - consta in declansarea secretiei salivare a glandei parotide ca urmare a excitatiilor provenite de la nivelul mucoasei bucale, linguale si faringiene.

Reflexele secretorii si motorii digestive.

Reflexul oculo-cardiac (Danini-Aschner) - consta in inhibarea activitatii cordului in urma compresiunii globilor oculari.

Functia reflexa a puntii.

Cele mai importante reflexe somatice din punte sunt de masticatie, de sugere, maseterin, corneean de clipire, auditiv de clipire si auditivo-oculogir. Dintre cele vegetative sunt de mentionat reflexele lacrimal, de salivatie si respirator.

Reflexele somatice pontine.

Reflexul de masticatie se realizeaza prin nervul trigemen si consta intr-un lant de miscari masticatorii provocate de stimularea diferitelor regiuni din cavitatea bucala. Masticatia este un act invatat, asigurand actul alimentarii in perioada postnatala, el formandu-se odata cu dezvoltarea copilului.

Reflexul de supt (suctiune) asigura actul alimentarii la nou-nascut.

Reflexele vegetative pontine.

Reflexul lacrimal - este un reflex de aparare, declansat de iritatii si leziuni ale conjunctivei, corneei si mucoasei nazale.



Primeste si aferente corticale prin fibre cortico-pontine, fapt care explica lacrimarea psiho-afectiva centrala.

Reflexul corneean de clipire - este un reflex de aparare declansat de stimuli tactili sau durerosi care actioneaza asupra conjunctivei si corneei, avand un rol de aparare. Reflexul se poate produce si voluntar, fapt explicat prin fibrele care vin de la scoarta cerebrala (este mai frecvent in starile emotionale). Clipitul survine si spontan, cu o frecventa variabila in functie de umiditatea globului ocular (in medie la 2-10 secunde), avand rolul de a mentine o pelicula fina de lichid la suprafata corneei.

Reflexul auditiv de clipire este de asemenea un reflex de aparare al globilor oculari, care consta in inchiderea fantei palpebrale in urma actiunii unui zgomot brusc si puternic. El are importanta medico-legala, fiind folosit la depistarea simularii surditatii.

Reflexul salivar controleaza secretia neuro-reflexa a glandelor submaxilare si sublinguale, centrul fiind nucleul salivator superior.

Reflexul auditivo-oculogir consta in intoarcerea rapida a globilor oculari in directia sursei unui zgomot puternic.

Functia reflexa a mezencefalului.

In pedunculii cerebrali se gasesc centrii nervosi ai reflexelor pupilare fotomotoare si de convergenta, precum si centrii celor mai importante reflexe statice si statokinetice.

Coliculii sunt centrii subcorticali legati de reflexele vizuale (cei superiori) si auditive (cei inferiori). Substanta neagra intervine in reglarea miscarilor si in procesele de somn-veghe. Nucleul rosu joaca un rol important in mentinerea tonusului normal.

Reflexul pupilar fotomotor este declansat de variatiile de intensitate a unei surse luminoase. El consta in scaderea bilaterala a diametrului pupilar dupa excitarea retinei de o lumina puternica. Fenomenul, numit mioza, este determinat de contractia musculaturii circulare a irisului si este de natura parasimpatica.

Reflexul pupilar de acomodare la distanta consta in diminuarea bilaterala a diametrului pupilar cand privirea fixeaza un obiect apropiat de ochi si insoteste modificarile active ale curburii cristalinului (bombarea sa prin interventia muschiului ciliar).

De mentionat ca ambele reflexe pupilare (fotomotor si de acomodare la distanta) sunt consensuale, solicitarea directa a unui ochi determinand indirect acelasi raspuns la ochiul opus. Fenomenul se datoreaza distributiei bilaterale a fibrelor retiniene in nucleii pretectali si cei ai nervului oculomotor comun (incrucisare partiala a fibrelor). In anumite situatii patologice, reflexul fotomotor poate fi absent, in timp ce reflexul de acomodare la distanta persista (semnul Argyll-Robertson, patognomonic pentru luesul nervos).

Reflexele oculocefalogire determina rotirea capului si a ochilor spre obiectul sau stimulul luminos aparut intr-o anumita zona a campului vizual. In continuare are loc urmarirea oculocefalica a stimulului, daca acesta se afla in miscare.

Reflexele statice si statokinetice sunt reflexe complexe prin care este mentinuta pozitia corpului si a segmentelor sale (mai ales a capului), atat in conditii de repaus, cat si in miscare. Ele intervin in toate circumstantele prin reglarea tonusului muscular si declansarea unor miscari corectoare adecvate.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate