Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Increngatura ONYCOPHORA


Increngatura ONYCOPHORA




Increngatura ONYCOPHORA

Cuprinde circa 100 de specii tropicale, raspandite fragmentar pe glob - insulele din Marea Caraibilor, America Centrala, Africa de Sud, nordul Indiei, Noua Zeelanda. Aceasta raspandire fragmentara sugereaza ca in trecut au avut o raspandire mult mai larga, arealul lor din prezent fiind o consecinta directa a derivei continentelor si formarii oceanelor actuale. Prezinta multe trasaturi de primitivitate, fiind considerate veritabile fosile vii.

Fosilele onicoforelor sunt cunoscute din paleozoic (cambrian sau chiar algonkian), si de atunci morfologia si organizatia lor s-au schimbat extrem de putin, din acest punct de vedere fiind considerate adevarate fosile vii, iar din studiul organizatiei lor interne ne putem face o idee despre modul in care aratau primele forme de viata care au populat uscatul. Cu toate ca formele fosile cunoscute apartineau unor organisme marine, in prezent reprezentantii acestui grup vietuiesc exclusiv in mediul terestru.

Morfologie externa




Amintind mult de anelide, corpul onicoforelor este cilindric-alungit, usor turtit dorso-ventral, de 1 - 15 cm lungime, nemetamerizat. Tagmatizarea corpului este slaba. Capul nu se distinge prea bine de trunchi iar acesta nu este organizat in regiuni. Capul prezinta anterior o pereche de antene / tentacule (echivalente cu palpii de la anelidele polichete) iar ventral, in mijlocul unui cerc de papile bucale se deschide orificiul bucal. Acesta, la randul sau, prezinta o pereche de falci chitinoase (maxile) care nu sunt altceva decat apendice somatice modificate. Lateral fata de orificiul bucal, la baza tentaculelor se gasesc cele doua papile orale (tentacule orale) ce poarta in varf orificiile glandelor. Dorsal, la baza tentaculelor se gaseste o pereche de ochi.

Trunchiul poarta pe laturi 14 - 33 perechi de picioare nearticulate, ce au aspectul unor prelungiri tegumentare conice care poarta terminal cate doua ghiare. Posterior si terminal se deschide anusul, iar ceva mai in fata un orificiu genital unic.

La suprafata tegumentului se deschid o serie de glande caracteristice. Astfel, la baza picioarelor, ventral, se deschid orificiile glandelor crurale (glande lungi, dispuse lateral, metameric). De asemenea, la nivelul capului, pe papilele orale exista orificiile celor doua glande mucoase mari, ramificate si prevazute cu musculatura proprie; secretia acestor glande, care poate fi proiectata cu precizie pana la 30 cm se intareste in aer rapid, imobilizand prada, care este apoi consumata.

Corpul este colorat variat, in nuante vii de negru, verde, portocaliu sau violet, aspectul sau fiind catifelat datorita numeroaselor papile de pe suprafata tegumentului.

Organizatia interna

- La exterior, corpul este acoperit cu un strat subtire de chitina care naparleste periodic. Urmeaza apoi epiderma si musculatura, acestea formand impreuna un sac musculo-cutaneu. Musculatura este diferentiata in musculatura circulara, transversala si longitudinala (doua benzi dorsale si doua benzi ventrale). Picioarele prezinta o musculatura proprie, diferentiata.

- Cavitatea celomica este un hemocel. Dorsal, un diafragm delimiteaza o larga cavitate pericardica, iar musculatura transversala delimiteaza un sinus intestinal larg, central, si doua sinusuri laterale, situatie foarte asemanatoare cu cea de la unele polichete.

- Tubul digestiv este drept, cilindric, complet, fara alte glande anexe in afara glandelor salivare. Orificiul bucal este inconjurat de o buza unica, circulara; anterior si median exista o proeminenta musculara - limba, dupa care urmeaza falcile chitinoase dispuse lateral. Acestea au o structura chitinoasa si prezinta dinti. In cavitatea bucala se deschid cele doua glande salivare, care nu sunt altceva decat prima pereche de nefridii modificate. Faringele este musculos si are sectiune triunghiulara. Urmeaza esofagul, apoi un intestin mediu lung si cilindric, deschis intr-un intestin posterior cu lumen ingust.

- Sistemul excretor este reprezentat de metanefridii dispuse metameric, numarul perechilor de metanefridii fiind acelasi cu numarul perechilor de picioare. Nefridiile prezinta o palnie nefrostomiala ciliata, deschisa in sinusul lateral, apoi urmeaza un canal excretor ce face mai multe cotituri inainde de a se deschide intr-o vezicula. Orificiile excretoare se afla situate ventral, la baza picioarelor. De asemenea, rol in excretie au si celulele pericardiale.

- Sistemul respirator este alcatuit din tufe de trahei primitive, neinterconectate, care se deschid neregulat pe toata suprafata corpului.

- Sistemul circulator este deschis. Inima este situata dorsal, fiind tubuloasa si prevazuta cu ostiole. Sangele se varsa intr-un sistem de lacune sanguine.

- Sistemul nervos. Anterior exista un creier masiv, cu o organizare care prefigureaza tipul artropodian (o zona a acestuia inerveaza antenele si ochii, alta zona premandibulara si o a treia zona mandibulara). De la creier pornesc doua cordoane nervoase longitudinale, care in dreptul fiecarei perechi de picioare prezinta cate o pereche de concentrari nervoase (primordii ale ganglionilor). Cordoanele nervoase sunt legate prin numeroase conective, ceea ce da intregului sistem nervos aspect metameric. Onicoforele prezinta de asemenea un sistem nervos simpatic, reprezentat de nervi care inerveaza inima, esofagul si regiunea bucala.



Organele de simt sunt reprezentate de ochi si de papilele senzoriale tactile, dispuse mai ales pe antene si dorsal, pe toata suprafata corpului.

- Sistemul reproducator. Onicoforele sunt animale cu sexele separate. Sistemul genital mascul este reprezentat de doua testicule alungite, continuate cu o vezicula seminala iar mai apoi cu canale deferente foarte contorsionate. Canalele deferente se unesc intr-un canal comun care in partea sa anterioara are rol in formarea spermatoforilor in timp ce partea sa terminala se diferentiaza in canal ejaculator. Orificiul genital mascul se deschide anterior fata de anus. In legatura cu aparatul genital mascul se gasesc si doua glande anexe care sunt de fapt glande rectale modificate, care se deschid in portiunea sa terminala. Spermatoforii au aspecte variate - de capsule, de sticla cu gat lung, s.a).

Sistemul genital femel este alcatuit in principal din doua ovare situate dorsal, sudate si fixate de pericard. Fiecare ovar se termina cu un mic oviduct ce se deschide la nivelul unei nefridii modificate ce continua oviductul. Initial se gaseste o vezicula copulatoare, apoi un uter dilatat. In final, cele doua utere fuzioneaza, rezultand un vagin, deschis la exterior printr-un orificiu situat de asemenea anterior fata de anus. Dezvoltarea onicoforelor este directa.

Ecologie. Onicoforele sunt specii higrofile, lucifuge, pradatoare. Cele mai multe specii sunt tropicale, cu toate ca unele rezista la altitudini ridicate in Himalaya. De regula populeaza stratul inferior al padurilor dese si umede, dar pot fi intalnite si in coronament. Sunt active noaptea, cand vaneaza prazi marunte pe care le imobilizeaza cu ajutorul substantelor cleioase secretate de glandele mucoase.

Filogenie. Onicoforele actuale descind din forme fosile paleozoice, de tip Aysheaia (cambrianul mijlociu), iar unii specialisti inclina chiar sa considere Hallucigenia drept un taxon inrudit cu onicoforele actuale. Chiar daca la o prima vedere, onicoforele si Hallucigenia apar ca fiind foarte diferite (aceasta din urma fiind prevazuta cu sirul dublu de spini dorsali), descoperirea recenta a unor fosile de tip Hallucigenia care prezinta urme de latex pornid din partea anterioara; aceasta fosila - denumita Xenusion - indica deci o posibila filiatie cu onicoforele actuale. Toate tipurile precambriene erau insa forme marine, cele terestre fiind cunoscute abia din paleozoicul tarziu (pennsylvanian).

In ce priveste inrudirea cu celelalte grupe, onicoforele au fost plasate alaturi de tardigrade intr-un grup taxonomic mai degraba artificial. Studii de anatomie comparata releva relatiile lor cu artropodele de tip mandibulat - miriapodele si insectele. Analiza comparata a AND arata inrudiri nu numai cu artropodele ci si - mai indepartate - cu anelidele clitelate.

Sistematica. Din punct de vedere sistematic, onicoforele se impart in doua familii: Peripatidae si Peripatopsidae

Familia Peripatidae cuprinde specii ecuatoriale de talie mare, raspandite in America tropicala, Congo, Indonezia. Sunt colorate rosu sau brun, cu 22 - 43 perechi de picioare, cu orificiul genital situat ventral, la nivelul penultimei perechi de picioare. Veziculele coxale sunt prezente, iar glandele crurale apar doar la masculi. Familia cuprinde un singur gen - Peripatus.

Familia Peripatopsidae include specii de talie mica, raspandite in Africa de Sud (Peripatopsis), Australia, Noua Zeelanda (Peripatoides), Noua Guinee (Paraperipatus). Culoarea lor este verde sau albastra, cu 14 - 25 perechi de picioare; orificiul genital se deschide ventral la nivelul ultimei perechi de picioare. De regula veziculele coxale sunt absente iar glandele crurale sunt prezente la ambele sexe.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


TESUTURI VEGETALE
Ordinul Scorpiones
TRICHINOZA
Vascularizatia si inervatia osului. Maduva osoasa. Arhitectura substantei osoase. Efectele fortelor mecanice asupra osului. Procesele biofizice ale os
Mitocondriile
Supraclasa Trilobitomorpha
TESUTUL NERVOS
BIOLOGIE CELULARA - DIVIZIUNI CELULARE
Chelicerata
Increngatura ARTHROPODA














loading...