Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» BACTERIOLOGIE SPECIALA


BACTERIOLOGIE SPECIALA




BACTERIOLOGIE    SPECIALA

Stafilococ : caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice: examenul microscopic al frotiurilor efectuate din coloniile de stafilococ colorate gram pune in evidenta coci gram pozitivi asezati in gramezi sub forma de ciorchine de strugure. Este nesporulat , imobil si uzual necapsulat.

Caractere de cultura:

pe medii solide produc colonii “S” , bombate lucioase , cu margini regulate pigmentate. Dupa producerea de pigment stafilococul se imparte in aureu si citrin




pe mediu cu geloza sange speciile patogene produc o hemoliza totala, clara, de tip cald-rece cu diametrul mai mic decat diametrul coloniei.

pe medii lichide tulbura uniform bulionul

Stafilococ: aspecte clinice in infectii umane

Localizarile cutanate ale infectiei se manifesta prin:
- Impetigo – dermatoza caracterizata prin vezicule, pustule si cruste foarte contagioase situate la copii mai ales perilabial

Acnee – infectie localizata la nivelul fetei

Furuncule -localizate pe ceafa, fese, in cavitatea nazala

Panaritii – colectie purulenta localizata la nivelul patului unghial

Orjelet (ulcior) – infectie la nivelul pleoapei

Localizari mucoase se manifesta clinic prin: flegmon amigdalian , rinita purulenta la nou-nascuti , conjunctivite , angine, sinuzite , otite , mastoidite

Localizarile viscerale ale infectiei stafilococice au diverse manifestari:

pleuro-pulmonare: pneumonia , bronhopneumonia

cardio-vasculare: endocardite , paricardite, flebite

osteo-articulare: esteomielita , artrita

neurologice: meningite, accidente vasculare , tromboflebite

genito-urinare: uretrite, cistite, crustatite, abces renal

gastro-intestinale: intoxicatie alimentara, enterocolita pseudomembranoasa

3 Streptococ beta-hemolitic grup A: caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice: pe frotiu colorat gram streptococii beta-hemolitici se prezinta sub forma de cellule sferice, gram pozitivi, asezate caracteristic in lanturi lungi asemanatoare unui sirag de margele, nesporulati, imobili.

Caractere de cultura:

Pe geloza sange ( medii solide ) : dupa 18 ore de incubare la 37 de grade C se dezvolta sub forma unor colonii mici, punctiforme de tip “S” translucide, inconjurate de o zona de hemoliza beta. Tulpinile capsulate formeaza colonii mucoide rotunde, lucioase. Se mai pot diferentia :

colonii matt-apoase cu suprafata neregulata aspectul unei “harti geografice”

colonii “glossy” rotunde, mici cu un continut scazut de proteine M

colonii R (rough) turtite, rugoase, cu margini dintate asemanatoare frunzelor uscate

Pe medii lichide ( bullion ser, bullion ascita ) germenii se dezvolta manifestand o crestere granulara sub forma de grunji care se depun la fundul si pe peretii eprubetei, lasand supernatantul limpede.

4 Streptococ beta-hemolitic grup A: aspecte clinice in infectiile umane

Infectii acute:

infectii respiratorii: faringita, angine, otite, sinuzite, mastoidite, bronhopneumonii

infectii cutanate: impetigo ( “buba dulce”), infectia comisurii bucale (“zabaluta”) , infectia interdigitala ( intertrigo )

infectii genitale: apar dupa interventii in sfera genitala accidental infectate cu streptococ grup A

scarlatina: infectie cu debut respirator ( rino-faringita cu manifestare eruptiva cutanata)

5 Bacilul Koch caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice: pe frotiu colorat Ziehl Nieelsen se evidentiaza bacilli acido-alcoolo rezistenti, colorati in rosu aprins, subtiri, rectilinii, asezati izolati sau sub forma literelor X,Y,V,Z,K, sunt imobili, nesporulati, necapsulati.

Caractere de cultura:

Pe mediul Loewenstein-Jensen creste dupa 2-3 saptamani in conditii de aerobioza, coloniile sunt rugoase cu suprafata si marginile neregulate, cu aspect conopidiform, de culoare alb-galbuie.   

Pe mediul lichid imbogatit cu substante organice formeaza la suprafata o pelicula care se ingroasa treptat si cade la fundul eprubetei.

6 Bacilul Koch: aspecte clinice in tuberculoza pulmonara, extrapulmonara

Boala la om este consecinta inhalarii sau ingestiei de bacilli tuberculosi. Primoinfectia tuberculoasa se produce de obicei la personae tuberculino-negative, in primii ani de viata. Localizarea este preonderent pulmonara. In cazul eruptiei intr un vas sanguin germenii trec in circulatie, cu localizari extrapulmonare (septicemia bacilara sau tuberculoza militara)

Localizarile tuberculozei extrapulmonare sunt: intestinale, genitale, renale, meningeale, osoase, cutanate seroasa.

7 Pneumococ caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice: sunt coci gram pozitivi, forma de “flacara de lumanare” sau “varf de lance”. Se pot gasi asezati in diplo sau in lanturi scurte.Prezinta capsula sub forma de halou luminos in coloratia albastru de metilen, imobili si nesporulati.

Caractere de cultura:

Pe medii lichide tulbura uniform bulionul.

Pe medii solide cu geloza sange dau colonii mici,rotunde, stralucitoare, cu zona de hemoliza alfa in jur (hemoliza incomplete,verzuie).

8 Gonococul caractere morfologice si de patogenitate

Caractere morfologice: frotiul colorat Gram evidentiaza coci negative reniformi (forma de “bob de cafea”), asezati “in diplo”.

Caractere de patogenitate:

S-au obtinut infectii letale cu culturi de gonococci injectate la soarece.

Germenii intra in organism de obicei pe cale genitala prin contact sexual producand infectie localizata la nivelul mucoasei genito-urinare. Apare o inflamatie cu secretie purulenta (mai evidenta la barbati decat la femei).

9 Bacilul Difteric: caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice: frotiul colorat Gram evidentiaza bacilli subtiri, incurbati, asezati in V, L, maciucati, Gram pozitivi la limita, corpusculii Babes-Ernest prezenti (evidentiati prin coloratia Del Vechio).

Caractere de cultura:

Pe mediul Tinsdale produce colonii negre cu halou brun cafeniu

Pe medii Gundel-Tietz colonii negre cu aspecte caracteristice:

gravis=”floare de margarita”

mitis=colonii convexe, lucioase, cremoase

intermedius=colonii plate semicremoase

Pe geloza sange: coloniile apar albe, gri-perlate

10 Antigenele enterobacteriilor, exemple, corelare cu patogenitatea

Enterobacteriile prezinta 3 tipuri de antigene:

“O” (somatice)

“K” (de invelis)

“H” (flagelare)

Antigenele O:

sunt antigene specifice de grup

induc sinteza anticorpilor specifici (aglutininele O)

sunt acido rezistente, alcoolo rezistente.

Antigene de invelis:

au denumirea K dar difera in functie de gen (K pentru Klebsiella, K, L, A, B, pentru Escherichia, Vi pentru Salmonella).





sunt corelate cu virulenta conferind bacteriei efect antifagocitar

Antigenele H:

se gasesc la tulpinle mobile

confera specificitate de tip

determina sinteza aglutininelor H

Patogenitatea Enterobacteriilor se realizeaza prin virulenta si toxinogeneza.

Endotoxinele echivalente antigenului somatic “O” sunt responsabile de: socul endotoxinic, coagularea intravasculara diseminata, febra, leucopenie, hipotensiune, imunitate umorala si celulara.

Exista o corelatie intre diferitele serotipuri de E Coli si patogenitate. In infectiile urinare s-au izolat serotipurile O4, O7, O75, in diareea maligna a nou-nascutului serotipurile O55B5, O126B6. Pentru identificarea tulpinilor patogene infantile de E coli se practica si tehnica imunofluorescentei directe.   

11 E. coli: caractere morfologice si de cultura.

Caractere morfologice: sunt bacili gram negativi, cu capete rotunjite, nesporulati, necapsulati, mobili.

Caractere de cultura:

Pe medii lichide bulionul este tulburat uniform.

Pe geloza nutritiva apar colonii abundente, rotunde, albicioase, cu margini bine delimitate.

Pe Istrate-Meitert fermenteaza lactoza si dezvolta colonii galbene, rotunde de dimensiuni variabile.

Pe Leiffson si Mac-Conckey coloniile sunt rosii, pe Levine sunt lucioase, cu aspect metalic, negre, iar pe Aabtl sunt galbene (prin fermentarea lactozei)

12 E coli caractere metabolice si de patogenitate.

Caractere metabolice:

Pe mediul TSI:

fermenteaza glucoza, lactoza, zaharoza

nu produc H2S

produce gaz

Pe mediul MIU:

este mobil

formeaza indol

ureaza negativ

Reactia la rosu-metil-pozitiva

Reactia Voges-Proskauer-negativa

Decarbozilarea lizinei-pozitiva

Dezaminarea fenil-alaninei-negativa

Reducerea nitratilor la nitriti-pozitiva

Nu se dezvolta pe medii cu citrat, ca unica sursa de C

Carcatere de patogenitate:

Tulpinile patogene de E coli isi manifesta patogenitatea prin virulenta si toxinogeneza.

VIRULENTA. Factorii de virulenta asigura:

proliferarea germenilor in lumenul intestinal

colonizarea mucoasei intestinale

invazia tesuturilor

Factorii de virulenta corpusculari sunt:

antigenul de invelis K

antigenul capsular , la tulpinile capsulate, cu rol antifagocitar

factorii de adeziune si colonizare CFA I si II, intimina si pirina sunt determinanti plasmidici care produc aderarea germenului la suprafata celulelor epiteliale.

Factori de virulenta solubili. E coli secreta “COLICINE” cu actiune antibiotica fata de alte tulpini de E coli si numeroase tulpini de Shigella.

TOXINOGENEZA

E coli are numeroase fenotipuri diareigene si uropatogene.

Fenotipurile diareigene:

- E coli eneterotoxigen-agentul patogen care determina “diareea calatorilor” la adultii ce calatoresc in zone endemice

- E coli enterohemoragic- determina colita hemoragica, sindrom hemolitic uremic cu insuficienta renala acuta

- E coli enteroinvaziv- determina sindrom diareic dizenteriform

- E coli enteroagregativ- capacitatea de a se lega :agregativ” de eneterocite si de a invada tesuturile

- E coli eneteropatogen- determina diareea maligna la copii sub un an.

- E coli difuz aderent- determina sindorm diareic

Fenotipuri uropatogene de E coli determina in cel putin 80% cazuri infectii de tract urinar

13 Shigella: caractere morfologice si de cultura.

Carcatere morfologice: sunt bacili gram negativi, nesporulati, necapsulati, imobili.

Caractere de cultura:

bulionul este tulburat uniform

pe geloza simpla determina colonii mici, circulare, translucide tip S

pe Istrate Meitert dezvolta colonii lactoza negative, rotunde cu margini regulate., semitransparente, verzui.

14 Shigella: carcatere metabolice si de patogenitate.

Caractere metabolice:

Pe mediul TSI

fermenteaza glucoza fara producere de gaz

nu fermenteaza lactoza si nici zaharoza

nu produce H2S

Pe mediul MIU:

imobila

produce indol

ureaza negativ

Reactia la rosu-metil pozitiva

Citrat Simmons negativ

Lizin-decarboxilaza negativ

Fenilalanin dezaminaza negattiv

Caractere de patogenitate:

Se efectueaza testul Serenny ce consta in inocularea culturii sub pleoapa ochiului unui cobai. Dupa 12 ore, dak germenii apartin grupuli Shigella, apare local o congestie conjunctivala, secretie muco purulenta in cantitate mare urmata de opacitatea corneei, keratoconjunctivita

15 Salmonella: caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice: sunt bacili gram negativi, subtiri necapsulati, nesporulati, mobili.

Caractere de cultura

Pe mediul Istrate Meitert determina colonii lactozo negative, albastre verzi, translucide cu centrul negru in cazul tulpinilor care produc H2S; uneori pot forma o panza fina caracteristica la suprafata mediului.

Pe mediul Wilson-Blair dezvolta colonii plate de culoare neagra cu luciu metalic si un halou verzui in jur sau sub forma unor colonii mici, pulverulente de culoae verde inchis.

16 Salmonella: caractere metabolice si antigenice

Caractere metabolice:

nu fermenteaza lactoza, zaharoza, salicina

fermenteaza glucoza cu producere de gaz, manita, sorbitolul, maltoza

majoritatea produc H2S

nu produc indol

nu produc ureaza



folosesc citratul ca unica sursa de carbon

absenta fenilalanindezaminazei

prezenta lizindecarboxilazei

Caractere antigenice:

Salmonelele prezinta urmatoarele antigene : “O” , “H” , “Vi”

Pentru identificarea unei tulpini se utilizeaza reactii de aglutinare pe lama: cultura de identificat de pe geloza inclinata se pune in contact pe o lama curata degresata cu o picatura din seria de seruri aglutinate anti-Salmonella in ordinea urmatoare:

aglutinare cu seruri polivalente “O”

aglutinare cu ser polivalent anti-Vi, in caz ca aglutinarea cu ser polivalent “O” a fost negativa

aglutinare cu serurile de grup 0

aglutinare cu serurile flagelare H de faza specifica si nespecifica corespunzatoare speciilor de Salmonella, apartinand grupului 0 in care s-a obtinut aglutinare pozitiva.

Se lucreaza numai cu colonii “S” care nu aglutineaza cu serul fiziologic.

17 Klebsiella : caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice:

Pe frotiul colorat gram apar sub forma de bacili gram negativi asezati in diplo sau izolati, capsulati, imobili.

Se poate face coloratia Hiss pentru evidentierea capsulei, care apare colorata roz iar corpul bacilului in violet.

Caractere de cultura:

bulionul este tulburat intens, uniform, devenind vascos si cu o pelicula la suprafata datorita materialului capsular al Klebsiellei

pe geloza simpla apar colonii bombate, rotunde, cu margini regulate, lucioase, umede, cu aspect mucoid caracteristic in “picatura de miere” care curg pe suprafata mediului ( variante “S” sau “M” )

pe medii selective apar colonii lactozo-pozitive ( galbene ) cu aspect mucos. Se noteaza si aparitia fenomenului de “cameleonaj” (revenirea coloniilor in culoarea initiala a mediului)

18 Klebsiella : aspecte clinice in infectiile umane

Infectiile cu Klebsiella sunt frecvente la persoane: debile, subnutrite, imunodeficiente (batrani si copii) fiind o bacterie conditionat patogena.

Klebsiella pneumoniae poate determina: angina, faringite, sinuzite, infectii pulmonare, urinare, genitale, digestive, intraspitalicesti.

K. ozenaie – este agentul etiologic al bolii “ozena” care este o rinita purulenta atrofica.

K. rinoscleromatis – produce rinoscleromul

K. oxitoca – agentul etiologic al bolii diareice la copii si adulti

19 Proteus : caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice:

Pe frotiul colorat gram se prezinta sub forma de bacili pleomorfi, gram negativi, nesporulati, necapsulati, mobili.

Caractere de cultura:

in bulion tulbura uniform mediu cu formarea unei pelicule la suprafat si degajand un miros pronuntat de putrefactie

pe suprafata gelozei simple datorita mobilitatii accentuate, apare un aspect caracteristic denumit “fenomen de invazie” – cresterea initiala din locul unde mediul a fost insamantat se face sub forma de valuri concentrice, care in cateva ore invadeaza intreaga suprafata a mediului.

O alta proprietate a tulpinilor de proteus este “fenomenul de demarcatie” care se pune in evidenta tot pe geloza simpla in placa Petri si care consta in aparitia unei zone de oprire a cresterii pe suprafata mediului atunci cand s-au insamantat 2 tulpini diferite de Proteus

- pe geloza inclinata cultura insamantata in lichidul de condensare va putea fi gasita in partea superioara a gelozie – “ fenomenul de catarare “

pe mediul selectiv Istrate-Meitert tulpinile de Proteus dezvolta colonii lactozo-negative, rotunde, cu centru negru prin producerea de H2S ( colonii cu aspect de “ochi de pisica”

- pe mediul SS determina colonii rotunde cu centrul opac de culoare bruna si periferia decolorata

- pe mediile selective nu se manifesta fenomenul de invazie, cresterea microbiana fiind partial inhibata de sarurile biliare din compozitia mediilor

20 Proteus : aspecte clinice in infectiile umane

Speciile saprofite nu determina imbolnaviri, cele conditionat patogene dau infectii la gazdele compromise.

Aspectele clinice sunt variate: enterocolite, toxiinfectii alimentare, infectii urinare, endocardite, infectii in sfera ORL, bronhopneumonii, meningite la nou nascut, septicemii, infectii intraspitalicesti.

21 Pseudomonas aeruginosa: caractere morfologice si de cultura.

Caractere morfologice: - bacili gram negativi, pleomorfi, necapsulati, nesporulati, mobili.

Caractere de cultura:

in bulion sau apa peptonata avem o tulburare rapida a mediului cu formarea unei pelicule groase si aderente ce se fragmenteaza si cade la fundul eprubetei, mediul devenind vascos filant si pigmentat in albastru-verde, emanand miros carcateristic de “flori de tei”.

Pe geloza simpla dezvolta colonii rotunde, lucioase, convexe, cu reflex metalic, pigmentand geloza in verde, care dupa 48 de h devine verde inchis-brun. Culturile degaja miros aromat de “ flori de tei”.

Pe mediul Istrate-Meitert determina colonii mici, albastre aderente de mediu

Pe mediu geloza sange coloniile sunt gri, lucioase, cu hemoliza de tip beta

22 Pseudomonas: aspecte clinicein infectiile umane

In functie de localizare infectiile pot fi:

infectii cutanate ale arsurilor, plagilor post-traumatice sau post-operatorii, ulceratii suprainfectate

infectii urinare trenante

infectii digestive: gastroenterite, peritonite, colecistite

infectii ORL: otite, sinuzite

infectii respiratorii: bronsite, pneumonii

infectii ale aparatului locomotor: osteomielite, artrite

infectii oculare: conjunctivite, keratite

infectii ale aparatului circulator: arterite, endocardite

meningite

speticemii

23 Helicobacter pylori: carcatere morfologice, biochimice si de patogenitate

Caractere morfologice: frotiurile efectuate din culturi evidentiaza bacterii cu spirale mai putin evidente sau in forma de “U” cu grosime mai mare. Pe frotiu Gram apar bacili cu polimorfism accentuat, subtiri, gram negativi in forma de “S” sau virgula cu un flagel sau mai multi la un pol.

Caractere biochimice:

elaboreaza: ureaza, catalaza, oxidaza, fosfataza

nu reduce nitratii, nu descompune hipuratul de Na

Caractere de patogenitate:

Infectia cu H Pylori determina o inflamatie cronica a mucoasei gastrice antrale care creste riscul aparitiei ulcerului duodenal, gastrita gastro-fundica fiind factorul de risc pentru ulcerul gastric.

Bacteria intervine in ulcerogeneza prin 2 mecanisme fundamentale: direct, prin diminuarea rezistentei mucoasei fata de factori agresivi si indirect, prin cresterea secretiei acide gastrice consecutiv cresterii nivelului plasmatic al gastrinei si scaderii concentratiei somatostatinei.



24 Enumerati germenii anaerobi nesporulati implicati in patologia umana

Anaerobii nesporulati include germeni gram negativi si gram pozitivi.

Speciile gram pozitive apartin genului Peptostreptococus. In majoritatea infectiilor se gasesc germeni anaerobi nesporulati din grupul Bacteroides si Fusobacterium.

In cazul afectiunilor cu localizare bucala se mai pot izola si speciile Actnomyces, lactobacillus si Veillonella. Grupul Peptostreptococus cu speciile Peptostreptococus anaerobius, putridus si faetidus reprezinta cauza abceselor dentare si a infectiilor parodontiului.   

Cel mai patogen dintre ei este Peptostreptococus putridus care cauzeaza gingivite, osteomielite ale mandibulei abcese apicale si alveolare si angina Ludwig.

25 Enumerati speciile genului Clostridium implicate in patologia umana.Aspecte clinice.

Specii: Cl. Perfringens, Cl. Septicum, Cl. Oedematiens, Cl. Histolyticum, Cl Tetani, Cl. Botulinum.

Clostridiile gangrenei gazoase . Gangrena gazoasa este o maladie histo toxica ce apare datorita contaminarii unor plagi cutanate cu spori de clostridii: Cl. Perfringens, Cl. Histolyticum, Cl. Oedematiens. Apare dupa accidente de circulatie in urma carora plagile mari cu tesuturi zdrobite, se contamineaza cu pamant sau fecale sau in cazul unor avorturi septice empirice. Debutul este brusc cu dureri mari la nivelul plagii, febra, tahicardie si hipotensiune arteriala.

Clostridium Tetani . Reprezinta agentul tetanosului . Patrunde in organism printr o plaga contaminata cu pamant in care se gasesc spori bacterieni, mai ales la agricultori care se ranesc accidental cu obiecte ascutite sau taioase, ruginite sau murdarite cu pamant.

Profilaxia specifica activa se face prin vaccinarea anti-tetanica cu ajutorul ana toxinei tetanice

Clostridium Botulinum . Produce boala denumita botulism, care este de fapt o intoxicatie datorata toxinei botulinice ingerate odata cu alimentele din conserve incomplet prelucrate termic. Toxina afecteaza nervii craniei (facial, glosofaringian, hipoglos si vagul) cu paralizia muschilor fraingieni si laringieni. Boala este grava si duce la moarte prin asfixie.

26 Treponema pallidum : caractere morfologice si antigenice

Caractere morfologice:

Corpul bacteriei are forma helicoidala (spiralata) cu spire regulate stranse cu extremitati efilate drepte. Sunt agenti mobili, pe preparatul proaspat examinat la microscop pe camp intunecat prezinta urmatoarele tipuri de miscari: rotatie axiala ( in tirbuson ) , flexie , pendulare sau translatie.

Treponemele pot fi examinate si la microscopul optic prin: metoda Giemsa , metoda Burry ( cu tus de China ) , metoda Fontana Tribondeau ( impregnare argentica ) reactia de imunofluorescenta directa si indirecta.

Caractere antigenice:

- identificare serologica: prin reactia de imunofluorescenta directa.

Testul de imunofluorescenta evidentiaza anticorpii imunofluorescenti incepand cu prima saptamana de la aparitia leziunilor primare. Are ca scop identificarea unui antigen necunoscut cu ajutorul unui ser imun standard completat cu o substanta fluorescenta, examinarea facandu-se la microscopul care foloseste lumina ultravioleta

In cazul corespondentei imune antigen-anticorp se formeaza complexele imune fluorescente galben stralucitoare.

Tehnica imunofluorescentei directe – frotiul este acoperit cu anticorpi anti-T pallidum marcati cu o substanta fluorescenta ( izotiocianatul de fluoresceina ) diluati intr-un contra-colorant ( albastru de Evans ). Dupa spalare frotiul se examineaza in lumina ultravioleta.

Tehnica imunofluorescentei indirecte – frotiul este acoperit cu anticorpi anti-T pallidum nemarcati ( umani sau animali ) care se fixeaza pe treponeme. Ca revelator se folosesc antiglobuline fluorescente de specie ( antiglobulina umana sau animala ) diluate intr-un contra-colorant.

27 Treponema pallidum : reactii serologice pentru diagnosticul de laborator in sifilis

Teste cu antigene treponemice ( cardiolipinice )

1) Reactia de floculare VDRL ( Veneral Disease Research Laboratory )

Reactia are loc la temperatura camerei ( 23 – 29 ) in tuburi de sticla sau placi cu godeuri de plastic. Se pun: 0,05 ml ser de cercetat inactivat la 56 de grade C , 30 de minute plaus o picatura de antigen diluat si sensibilizat cu NaCl. Dupa 5 minute de agitare la 280 de turatii pe minut se citeste reactia utilizand o lupa. Rezultate:

- 0 = rezultat negativ, fara aglutinare ( flocoane )

- + = rezultat incert, nesigur

- ++ = rezultat slab pozitiv ( aparitia de flocoane vizibile la aglutinoscop , lichid tulbure)

- +++ sau ++++ = rezultat pozitiv ( aparitia de flocoane voluminoase, vizibile, iar lichidul devine limpede )

2) Reactia de fixare a complementului RFC – metoda calitativa

Reactia evidentiaza prezenta sau absenta anticorpilor specifici in serul de cercetat fata de antigenul specific cardiolipinic. Reactia foloseste 2 sisteme antigen-anticorp ce intra in competitie pentru o concentratie standard de complement (alexina). Primul sistem este reprezentat de anticorpii din serul de testat si antigenul standard fata de care cautam anticorpii. Al doilea sistem – indicator hemolitic format din hematii de oaie si anticorpi specifici anti hematii de oaie obtinuti prin imunizarea iepurelui cu hematii de oaie. Rezultate :

- pozitiv : daca in serul de cercetat sunt anticorpi specifici se unesc cu antigenul standard rezultand un complex antigen anticorp pe care se formeaza complementul sau alexina si se constata absenta hemolizei

- negativ : nu exista anticorpi specifici atunci antigenul ramane liber, complementul se fixeaza pe sistemul hemolitic si se produce hemoliza.

Obligatoriu se titreaza concentratiile ce trebuie sa fie in 2 unitati. Efectuarea martorilor pentru fiecare element ce intra in reactie ( antigen , complement si sistem hemolitic ) plus martor ser sigur pozitiv si martor ser sigur negativ.

Teste cu antigene netreponemice ( sunt mai sensibile , mai specifice dar realizarea este mai delicata )

1) Testul de imunofluorescenta evidentiaza anticorpii imunofluorescenti incepand cu prima saptamana de la aparitia leziunilor primare.

2) Testul de imobilizarea al treponemelor ( TIT ) este cel mai specific, fiind un test de referinta in toate cazurile litigioase.

Cu ajutorul antigenelor treponemice vii se pun in evidenta anticorpii denumiti imobilizine. Se considera reactie pozitiva in cazul imobilizarii treponemelor in procent de 25 %.

3) Reactia de hemaglutinare pasiva (TPHA) – evidentiaza anticorpii specifici. Elementele reactiei :

- ser de testat

- antigen standard cuplat cu hematii

Rezultat pozitiv – se produce hemaglutinare ( asezarea hematiilor sub forma de disc cu margini cremelate )

Rezultat negativ – buton eritrocitar – sediment omogen

4) Reactia de hemadsorbtie in faza solida ( SPHA ) deceleaza anticorpii recenti de tip IgG, utilizand eritrocite sensibilizate cu antigene treponemice

5) Testul ELISA – foloseste ca antigen standard tulpina Nicholas

28 Infectia cu Treponema pallidum : aspecte clinice

Treponemele se transmit direct de la bolnav la persoana sanatoasa cel mai frecvent prin contact sexual. Treponemele se mai transmit si prin intermediul umorilor. Lichidul spermatic este foarte contagios, de aceea primele manifestari ale sifilisului la femeia contaminata astfel apar in perioada secundara. De asemenea, sangele bolnavilor cu sifilis secundar sau latent este contagios. S-au citat numeroase cazuri de sifilis prin transfuzii de sange contaminat, prin ace de seringa, sau instrumente medicale incorect curatate sau sterilizate. Prin intermediul sangelui infectat, treponemele se transmit de la mama bolnava la fat in cursul evolutiei sarcinii, cu consecinte catastrofale asupra lui, motiv pentru care este obligatoriu controlul clinic si serologic al tuturor femeilor gravide. Laptele femeilor care au sifilis secundar este de asemenea contagios si se poate transmite boala la copil pe aceasta cale (mama a contactat sifilisul in perioada de alaptare, copilul fiind nascut sanatos ) . Sifilisul se poate transmite la personalul stomatologic in timpul tratamentelor de specialitate.

Sfilisul primar are 3 simptome: sancru sifilitic, adenopatia, serologia pozitiva

Sancru primar debuteaza ca o mica pata rosie, care se erodeaza in scurt timp si se exulcereaza, dupa care se extinde in scurt timp.

Adenopatia sifilitica – ganglionii afectati se maresc cat o aluna sau nuca, duri la palpare de consistenta lemnoasa, nedurerosi, cu dimensiuni inegale avand aspectul de “closca cu pui”

Reactiile serologice sunt negative in primele 2 – 3 sapt de la infectie si positive dupa 2 sapt de la infectie.

Sifilisul secundar apare la 2-3 luni de la contactul infectant, se caracterizeaza prin eruptii cutaneo-mucoase generalizate. Leziunile secundare pot fi prezente in regiunea ano-genitala, axiala sau orala.

Sifilisul tertiar ( tardiv ) apare dupa 2 ani de la contaminare si poate fi benign manifestat prin leziuni cutanate si osteo-articulare , si malign, cu leziuni ale aparatului cardio-vascular sau ale sistemului nervos ce pun in pericol viata bolnavului sau produc stari grave de invaliditate.

29 Leptospira: caractere morfologice si de cultura

Caractere morfologice au corpul alcatuit din filamente spiralate cu capete indoite in forma de carlig. Pe preparatul proasapat leptospirele sunt mobile, executand miscari rapide, spontane si variate: de rotatie in jurul axului longitudinal, de flexie si de translatie.

Caractere de cultura: leptospirele sunt bacterii aerobe cultivand pe medii lichide sau semilichide cu ser de iepure inactivat. Se folosesc mediile Korthof si Uhlenhuth. Leptospirele nu modifica aspectul mediilor de cultura.

30 Leptospira: diagnostic serologic in leptospiroza

Leptospirele prezinta 2 antigene majore:

un antigen de invelis sau de suprafata (P) de natura proteica specific de serotip

un antigen somatic glucido-lipido-polipeptidic la nivelul peretelui celular.

Leptospirele patogene patrund in organism prin mucoase si piele trecand in circulatia sanguina in primele 10 minute.Leptospirozele se prezinta in general sub forma a 2 forme clinice:

forma icterica = boala lui Weill debuteaza brusc cu febra 40 grade, bifazica, frison, cefalee, transpiratie

forma anicterica au debut brusc cu febra mare, cefalee, mialgii, congestii oculare







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate