Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Comunicare


Index » business » » marketing » Comunicare
» Socializarea prin intermediul comunitatilor virtuale - Hi5


Socializarea prin intermediul comunitatilor virtuale - Hi5




Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii

Specializarea Comunicare si Relatii Publice, linia germana, an I

Curs:Metode de Cercetare in Comunicare si Relatii Publice

Socializarea prin intermediul comunitatilor virtuale




Hi5

Introducere

Dupa mai multe incercari nereusite de a gasi o tema de proiect si cautand sa ne cunoastem mai bine – caci eram, totusi, la inceput de drum – am ajuns sa facem schimb de ID-uri de Hi5. Si cum am gasit atatea subiecte incitante de discutie legate de Hi5, toti cinci am cazut de acord ca studiul unei comunitati virtuale precum Hi 5 ar putea fi o tema cat se poate de potrivita pentru un proiect de cercetare, mai ales ca este un subiect atat de popular in randul tinerilor.

Studiul bibliografic

Demarand proiectul, am fost surprinsi sa constatam ca sunt mult prea putine referinte bibliografice referitoare la aceasta tema. Doua studii ne-au atras insa atentia: An aesthetic approach to virtual community[1] si Coming of age with the internet .

In studiul Coming of age with the internet Sally J. McMillan si Margaret Morrison prezinta o cercetare amanuntita despre modul in care internetul a devenit un element definitoriu in viata tinerilor.

Autoarele au descoperit principalele patru domenii ale internetului pentru viitoarele generatii: sinele, familia, comunitatile reale si comunitatile virtuale. Fiecare dintre aceste domenii prezinta tendinta de dualitate a individului. In plus, Sally J. McMillan si Margaret Morrison au constatat o crestere a dependentei studentilor fata de internet, plecand de la organizarea activitatilor zilnice pana la construirea unei comunitati virtuale.

Anii ' 80 au reprezentat perioada de inceput a tehnologiilor interactive si cuprindeau de la jocuri video pana la sisteme de comunicare online, precum CompuServe sau Prodigy.(Pavlik,1998). Dupa anul 1990, internetul a cunoscut o puternica dezvoltare. Tanara generatie, care s-a maturizat odata cu aceasta dezvoltare semnificativa a comunicarii online, a fost marcata insa si de unele efecte negative. Acest studiu cauta in mod special sa inteleaga cum s-a integrat internetul in viata oamenilor si sa anticipeze intr+o oarecare masura importanta acestuia pentru viitoarele generatii.

Un alt aspect important in dezvoltarea internetului il constituie faptul ca a devenit un lucru obisnuit si totodata necesar in viata cotidiana. Studiul lui Sally J.McMillan si Margaret Morrison subliniaza faptul ca indentitatile online nu sunt semnificativ diferite de cele dezvoltate in realitate.

In studiul lui Slater[3] se evidentiaza faptul ca limita dintre real si virtual este foarte fragila si usor penetrabila. Adeseori internetul a ajutat la dezvoltarea relatiilor offline, dar prin abuz s-a ajuns uneori la disparitia acestora si la aparitia relatiilor online, viata virtuala. Acesti indivizi devotati vietii virtuale recunosc faptul ca internetul le-a deschis noi perspective asupra vietii si i-a facut sa se simta acceptati intr-o comunitate globala. Totusi in ciuda acestor noi perspective multi dintre ei au recunoscut ca sufera de izolare sociala ca efect negativ al vietii online.

De la abuzul internetului si pana la dependenta e doar un pas pe care multi il fac fara sa-si dea seama. Astfel,multi indivizi ajung sa creada ca internetul este cel care ii defineste ca persoane si care defineste comunitatea in care ei actioneaza.

O importanta contributie a acestui studiu este aceea ca le-a permis tinerilor sa vorbeasca despre larga gama de influente pe care internetul o exercita asupra vietilor lor. Pentru tineri, familia este un factor important in introducerea lor in lumea tehnologiei. Ei ajung s isi creeze si sa isi formeze relatii si comunitati online. De asemenea, relatiile virtuale se dezvolta deseori, incluzand familia si prietenii.

Acest studiu sugereaza faptul ca tehnologia ameninta sa copleseasca tinerii adulti, astfel incat acestia vor ajunge sa se rupa treptat de viata reala.

In studiul sau, An Aesthetic Approach to Virtual Communities[4], Marsha L. Rehm defineste comunitatile virtuale ca fiind unitati estetice care se dezvolta atunci cand mai multi oameni impart o serie de idei, personalitati, resurse si talente. Marsha L. Rehn sustine ca trei calitati estetice pot fi aplicate comunitatilor virtuale: diversitatea, unitatea si reciprocitatea.

Conform studiului, diversitatea este o calitate esteica care reliefeaza mozaicul de oameni, emotii, valori, lucruri materiale si idei atat in mediul fizic cat si in cel social. Comunitatile virtuale extind diversitatea datorita diferitelor perspective, a ideilor numeroase sau a experientelor fiecarui membru in parte. Totodata, acestea limiteaza varietatea modurilor in care oamenii isi exprima valori, gusturi, ori pareri. Cum comunitatile virtuale permit stabilirea contactelor interumane online. Datorita faptului ca totul se intampla online, se elimina limbajul corporal – expresiile fetei si gesturile – element de mare importanta in procesul comunicarii si in incercarea de a cunoaste mai bine oamenii. Dezavanatjul consta in faptul ca se creeaza astfel asa-numitele identitati virtuale care pot incuraja diversitatea intr-un mod egoist si nereal prin crearea unor persoanalitati inexistente.

Unitatea, alta calitate a comunitatilor virtuale, se refera la faptul ca membrii unei comunitati identifica si creeaza teme, teluri si idei comune. Avantajul comunitatilor virtuale din acest punct de vedere este usurinta cu care se trece peste granitele fizice precum si faptul ca oameni din medii sociale si cu trecut diferit pot interactiona fara probleme.

Reciprocitatea , alta caracteristica a comunitatilor virtulale, subliniaza natura imaginativa, activa si receptiva a indivizilor in crearea unor noi relatii. Comunitatile virtuale incurajeaza dezacorduri, impotriviri si viziuni alternative asupra acelorasi teme, insa autenticitatea acestor relatii poate fi pusa sub semnul intrebarii.

Un alt aspect abordat in studiul Marshei L. Rehm este cel legat de favorizarea de catre comunitatile virtuale a artificialitatii si trivialitatii limbajului sau chiar a personalitatii. De asemenea, ea aminteste si despre pericolele sau urmarile folosirii excesive a comunicarii virtuale, si anume atitudini antisociale, dependenta de mediul cibernetic[5], sau chiar hartuire .t

Concepte

Pentru abordarea temei de fata, este necesara precizarea succinta a intelesurilor a catorva concepte cu care vom opera in continuare si care, conform dictionarului explicativ al limbii romane, pot fi definite dupa cum urmeaza:

COMUNICARE

Cuvantul de origine latina comunicare inseamna „face comun”, iar dictionarul explicativ defineste termenul ca fiind

1. Instiintare, informatie, stire, rapot;

2. Contact, relatie, legatura.

Comunicam pentru a ne transmite ideile, sentimentele, emotiile, parerile, pentru a influenta ori a ne corela intre noi rezultatele muncii, pentru a ne socializa. Comunicarea presupune un transfer de informatie in ambele sensuri.

SOCIALIZARE

Cuvantul socializare cunose mai multe sensuri, conform dictionarului explicativ, dupa cum urmeaza:

1. Proces de devenire a unei individualitati umane ca fiinta sociala;

2. Proces de integrare sociala a unui individ intr-o colectivitate;

3. Proces obiectiv prin care, datorita dezvoltarii fortelor de productie, in special a marii industrii mecanizate, si in urma concentrarii si centralizarii capitalului, munca si productia capata un caracter social.

Pentru noi insa, in contextul oferit de studiul comunicarii, conceptul de socializare reprezinta de fapt „nevoia individului de a se integra si de a fi acceptat in societate”, urmand ca acesta sa fie intelesul pe care il vom adopta in acest proiect.

COMUNITATE

Cuvantul comunitate, de origine latina, inseamna:

1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiinte; posesiune in comun;

2. Grup de oameni cu interese, credinte sau norme de viata comune; totalitatea locuitorilor unei localitati, ai unei tari etc.

3. Totalitatea celor care traiesc in acelasi loc si au aceleasi obiceiuri, aceleasi norme de viata etc.; colectivitate.

4. Caracterul a ceea ce este comun mai multor persoane sau grupuri sociale.

Sensul acceptat de catre noi pentru abordarea temei de fata este cel de „grup de oameni cu interese, credinte sau norme de viata comune”.

VIRTUAL

Sensul adoptat de noi in cadrul acestui proiect este, conform dictionarului explicativ, etse:

„care exista numai ca posibilitate, fara a se produce (inca) in fapt; al carui efect este potential, si nu actual.”

COMUNITATE VIRTUALA

Am acceptat conceptul de comuniate virtuala asa cum este el explicat in cele doua studii amintite mai sus si avand intelesul urmator:

„O comunitate virtuala numita si comunitate online este compusa dintr-un grup de oameni care interactioneaza in principal prin medii de comunicare precum scrisori, telefon, e-mail etc. in defavoarea comunicarii face-to-face. Daca mecanismul folosit pentru a comunica este o retea de calculatoare, aceasta este denumita o comunitate online. De cele mai multe ori comunicarea virtuala este puternic asociata cu camere de chat si forumuri care folosesc pe langa text, voce, video sau avatare.”



Ipoteze

Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au simtit nevoia sa comunice, sa socializeze. Din punct de vedere cronologic, comunicarea a fost primul instrument de care s-a folosit omul in procesul socializarii sale.

In decursul evolutiei, procesul comunicarii s-a dezvoltat continuu, pentru ca in ultimii ani sa se bucure de o transformare uimitoare prin aparitia mediilor moderne de comunicare: telefon, computer, video, pager, radio etc. Daca in Evul Mediu se comunica prin scrisori sau ravase care ajungeau cu intarziere la destinatar, noile tehnologii (internet, telefonie etc.) fac posibila transmiterea instantanee a informatiei. In prezent, observam o extindere a socializarii din mediul real in cel virtual, determinata si de ritmul alert al vietii cotidiene.

Tocmai din acest motiv, noi consideram ca in momentul de fata comunicarea face-to-face este, incet dar sigur, inlocuita de cea pe cale virtuala.

Folosind ancheta, observatia si experimentul, proiectul isi propune sa contureze efectele folosirii excesive a comunicarii virtuale – izolarea sau lipsa de sinceritate – utilizatorul avand tendinta de a proiecta o falsa imagine celor cu care comunica pe cale virtuala dar, in ultima instanta,chiar si lui insusi.

Cea mai cunoscuta comunitate virtuala din Romania este Hi5 , site care in ultimii ani s-a dezvoltat atat de mult, incat a ajuns sa fie al treilea cel mai vizitat site din Romania (dupa Google.ro si Yahoo ) si al noualea cel mai vizitat site din lume

Scurta descriere HI5

Compania care detine Hi5 se numeste SONA NETWORKS si este situata in San Francisco, CA, Statele Unite, avand aproape 100 de angajati. Venitul anual al companiei este de pana la 10 mil $.

Www.hi5.com a aparut in 1996 sub forma unui simplu site (Fig 1), cunoscand pana in prezent o evolutie remarcabila.

Fig 1. Asa arata www.hi5.com in 1996.

(Sursa: https://web.archive.org/web/*/https://www.hi5.com)

Din anul 2003, site-ul Hi5 devine din ce in ce mai cunoscut, ajungand ca in anul 2007 numarul accesarilor zilnice ale utilizatorilor de Internet din lume sa ajunga la 4%, rata deloc neglijabila. (Fig 2)

Fig 2. Evolutia accesarilor site-ului www.hi5.com in ultimii 3 ani (Sursa: https://www.alexa.com/data/details/traffic_details/hi5.com)

Site-ul cunoaste o dinamica impresionanta, aducand schimbari in serviciile oferite – atat cantitativ cat si calitativ – devenind din ce in ce mai atractiv, inclusiv prin design-ul interefetei. (Fig3)

Fig 3. www.hi5.com in 2003

(Sursa: https://web.archive.org/web/*/https://www.hi5.com)

Acum site-ul ofera o pagina de profil, posibilitatea de a-ti crea o retea de prieteni, de a stoca poze si videoclipuri precum si posibilitatea de a trimite mesaje. Interfata

site-ului s-a schimbat pe parcursul timpului, aliniindu-se la noul concept de Web 2.0, care se refera la cea de-a doua generatie de internet, facilitand creativitatea, colaborarea si interactiunea intre utilizatori.(Fig 4)

Fig 4 www.hi5.com in 2007

(Srsa: https://web.archive.org/web/*/https://www.hi5.com)

Desi compania care detine site-ul se afla in SUA, cei mai multi utilizatori sunt din Peru (13,2%), urmat de Tailanda (9%) si de Republica Dominicana.(7,4%).[11]

Romania se afla pe locul 8 in acest clasament, cu 5,5% din numarul total de utilizatori Hi5. Media Cafe[12], agentie de publicitate online din Romania estimeaza numarul de utilizatori Hi5 din tara la peste 500,000. Site-ul este accesat din toate orasele tarii, cei mai multi utilizatori inregistrati provenind din Bucuresti (59,000), Iasi (47,000), Cluj-Napoca (32,000), Constanta (28,000) si Timisoara (25,000).

Metode de cercetare

Ancheta

Ancheta este o metoda de tip cantitativ, urmarindu-se descrierea, compararea sau explicarea unor opinii, atitudini si comportamente, motivatii si caracteristici institutionale sau ale mediului social. Instrumentul de lucru al anchetei este chestionarul, acesta fiind unul standardizat – ordinea si formularea intrebarilor sunt stabilite de la bun inceput. Pentru a avea o reprezentativitate mare, ancheta se desfasoara pe un numar mare de persoane, alese dupa anumite criterii (esantionare).

Anchetele sunt de doua tipuri: ancheta orala sau directa (fata in fata sau prin telefon) si ancheta indirecta (in scris sau prin autoadministrarea chestionarului).

Am decis sa alegem ca metoda ancheta, deoarece rezultatele unei anchete pot fi generalizate, acestea sunt reprezentative si este mai usor sa pastram obiectivitatea. De asemenea, datele oferite de prelucrarea chestionarelor sunt mai usor de utilizat.

Tipul de ancheta ales de noi este ancheta indirecta prin autoadministrarea chestionarului. Pentru colectarea mai eficienta a raspunsurilor am creat un chestionar online si am aplicat si un numar mai mic de chestionare scrise.

Prin chestionarul nostru, am urmarit cat de mult timp petrec respondentii pe internet si pe site-ul hi5 si cat de mult conteaza anumite aspecte ale comunicarii virtuale pentru acestia. Grupul nostru tinta sunt elevii si studentii, deci persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani. Chestionarul a fost aplicat pe un numar de 58 de subiecti.

In urma chestionarului a rezultat ca 100% din persoanele chestionate folosesc internetul, iar 90% dintre ei il folosesc zilnic. De asemenea, 100% din persoanele chestionate au auzit cel putin o data de Hi5, iar 90% au un cont de utilizator pe acest site.

Fig 5

43 % din persoanele chestionate acceseaza site-ul de cateva ori pe saptamana, pe cand 17 % il acceseaza zilnic(Fig 5).

Cand vine vorba de reactualizarea profilului, 73 % dintre respondenti il actualizeaza de cateva ori pe luna si doar 3 % il reactualizeaza zilnic (Fig 6).

Fig 6

In site-ul Hi5, profilul unui uitilizator este cartea de vizita a persoanei respective. Pentru 59% din respondenti, poza profilului este cea mai importanta, urmata de aspectul general al profilului (25%), datele personale (21%), lista de prieteni (18%) si doar apoi de username(5%). De aici putem deduce ca si in spatiul virtual imaginea are un rol foarte important, intrucat aceasta influenteaza prima impresie.(Fig 7)

Fig 7

Diferenta dintre numarul celor care au in lista de prieteni persoane necunoscute (49%) si numarul celor care nu au persoane necunoscute(51%) nu este foarte mare, iar media[14] persoanelor necunoscute din lista unei persoane este de 16.



La intrebarea „cat de sincera vi se pare comunicarea pe cale virtuala”, 2% dintre respondenti o nu o considera sincera deloc, 4% o considera foarte sincera, iar restul sunt de parere caaceasta nu este nici foarte sincera, nici deloc sincera.

Cu toate ca toate persoanele care au raspuns chestionarului acceseaza zilnic sau de cateva ori pe saptamana internetul si site-ul hi5, acestia nu au uitat sa iasa cu prietenii in oras, sa mearga la film, la teatru sau sa faca sport. (Fig 8)

Fig 8

Intrebati cum prefera sa interactioneze cu persoanele necunoscute, 44% dintre respondenti au raspuns ca interactioneaza prin interemediul internetului, 33% face-to-face si doar 17% prin telefon. Cand vine vorba despre familie si prieteni insa, 89% prefera interactiunea fata-in-fata, si doar 9% prin telefon respectiv 2 % prin internet. (Fig 9, 10)

Fig 9    Fig 10

Esantionarea

Esantionarea este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi, interogand doar cativa indivizi din aceasta , metoda de a alege persoanele care vor fi interogate in cursul unei anchete prin sondaj, urmarind sa se obtina un rezultat reprezentativ, ca si cand ar fi interogata intreaga colectivitate.

Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru populatia studiata pentru a fi in masura sa „reproduca cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.”[15]

Condorm lui P. Ilut si T. Roatriu exista mai multe tipuri de esantionare: simpla aleatorie, prin stratificare, multistadiala, multifazica sau pe cote. Cea folosita pentru esantionul din prezentul proiect este cea simpla aleatorie. Subiectii au folst alesi aleatoriu din grupul nostru de prieteni sau cunostiinte.

Daca am dispune de resursele necesare, am aplica chestionarul nostru pe elevi si studenti provenind din diferite medii sociale, religii si etnii diferite, pentru a vedea cat de mult influenteaza variabilele socio-demografice comportamentul utilizatorului de comunitati virtuale. Numarul persoanelor pe care se aplica chestionarele este de 1000 de subiecti.

Observatia si Experimentul

Observatia este o metoda de tip cantitativ si consta in perceptia si inregistrarea atenta si planificata a fenomenelor, evenimentelor si indivizilor in momentul manifestarii lor si in dependenta de o situatie determinata. Este o metoda directa ce inregistreaza comportamentul efectiv al oamenilor in context natural. Metoda permite evidentierea factorilor ce determina si conditioneaza actiunile si interactiunile umane. Riscul folosirii acestei metode este subiectivitatea cercetatorului, care are la randul lui niste valori, principii, prejudecati fata de anumite persoane sau situatii.

Exista toua tipuri de observatie: cea co-participativa, in care cercetatorul se afla in mediul pe care il observa si cea simpla sau din afara. Din perspectiva strucutrarii distingem intre observatie structurata si observatie nestructurata. Cea din urma ii permite cercetatorului sa stabileasca pe parcurs niste cirterii de observat. In urma acesteai, informatia adunata ii permite cercetatorului sa traga niste concluzii.

Un experiment este un set de observatii desfasurate in contextul rezolvarii unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau falsifica o ipoteza sau cercetare privitoare la fenomene. Experimentul este un mijloc fundamental in cercetarea empirica.

Experimentul nostru consta in creearea a doui profiluri pe Hi5, unul de baiat si unul de fata. Principalul scop al acestui experiment este acela de a urmari factorii influentatori ai unui profil, precum si credibilitatea cu care sunt abordate aceste profiluri.

In experimentul nostru am folosit nume si date fictive, iar pozele au fost alese la intamplare de pe internet. Informatiile uploadate pe profil sunt pur imaginare.   

Cele doua profiluri sunt total diferite unul de celalalt, astfel am putut urmari cu usurinta aspectele semnificative ale unui profil.

Fig 11

In aceste conditii, profilul fetei (Fig 11) este unul foarte atragator, colorat, cu poze destul de provocatoare, cu o descriere mai indrazneata si destul de bogat in informatii personale. Pe langa acestea, am adaugat un videoclip si doua piese muzicale foarte cunoscute.

Fig 12

Cel de-al doilea profil,cel al baiatului (Fig 12) este unul mai retinut, pastrand distanta, cu mai putine detalii personale si cu poze prelucrate, extrem de reusite.

Ambele persoane fictive au 19 ani, sunt single si in cautare de partener. Modelul noastru feminin este din Cluj, iar cel masculin din Arad. Am ales localitati diferite cu scopul de a afla daca localitatea influenteaza atragerea de vizitatori..

Pe baza experimentului nostru am constatat urmatoarele aspecte:

Cu cat este mai atractiva poza de profil, cu atat atrage mai multi utilizatori;

Persoanele de sex masculin sunt mult mai interesate de persoane cu profil provocator decat persoanele de gen feminin.

Astfel profilul „dragutza” a inregistrat 123 de vizitatori intr-o luna, pe cand profilul „ludescu.raul” doar 18[16].. Hi5 arata automat numarul de utilizatori care au accesat profilul si afiseaza numarul acestora instantaneu pe pagina principala.

De exemplu: dragutza :: My profile 123 (views)[17]

Poza de profil, aspectul urmatoareleor poze, numele utilizatorului, precum si descrierea personala si aspectul intregului profil sunt cei mai importanti factori de atragere a vizitatorilor.

Factorul decisiv este, cu siguranta, poza de profil. Cu cat aceasta este mai provocatoare, cu atat numarul de vizitatori este mai mare.

Numele joaca un rol important in atragerea noilor vizitatori. Numele fictive sau cele „indulcite” sunt mult mai vizitate decat cele obisnuite (aici este vorba doar de persoanele necunoscute).

Datorita acestori factori (poza si numele), profilul „dragutza” a primit in decurs de doua saptamani 9 mesaje cu cerinte de ID de messenger si multe complimente, 14 foto comment-uri foarte atragatoare, un profile comment si 5 fives. In schimb, profilul „ludescu raul” nu a primit nici un mesaj, five sau comment de profil. Numarul comment-urilor referitoare la poze este doar 4.

Pentru ca personajele noastre sa para cat mai reale, am vizitat in prima saptamana cat mai multe profiluri cu scopul de a fi remarcati. In urma acestei actiuni, „dragutza” si-a facut 44 de prieteni noi iar „raul” 36.

Cele doua profiluri, total diferite unul de celalalt, au subliniat si faptul ca tinerii din ziua de azi sunt din ce in ce mai orientati spre cunoasterea de persoane noi, iar Hi5 este un important furnizor de noi cunostinte.

In concluzie putem afirma ca experimentul ne-a:demonstrat ca Hi5 este intr-adevar o comunitate virtuala credibila, utilizatorii ei fiind convinsi de existenta persoanelor din profiluri.

Dorim sa mentionam ca majoritatea utilizatorilor sunt reali, pot fi prietenii pe care ii cunoastem din viata de zi cu zi, sau pur si simplu persoane pe care le-am intalnit candva la liceu, pe strada sau la faculatate.

Fenomenul „poza de Hi5”

Un alt aspect foarte interesant al Hi5-ului este asa-numitul fenomen : „poza pentru Hi5”. Se fac poze foarte multe si cele mai bune, cele mai reusite ajung pe profil. Pe scurt, ele ajung in topul personal, sunt atat de reusite incat merita sa fie vazute de catre toti prietenii din lista ta si chiar de catre persoane necunoscute.

Daca analizam diferite profiluri, ajungem la concluzia ca tineretul este superficial si apreciaza mai mult aspectele de fatada. Acestia acorda mai multa importanta unor poze prelucrate decat persoanei in sine.

Concluzii

Dupa cum amintea si Marsha L. Rehm, comunitatile virtuale sunt conturate de trei caracteristici estetice: diversitatea, unitatea si reciprocitatea. Acestea se regasesc si in cazul comunitatii virtuale Hi5.

Utilizatorii site-ului www.hi5.com provin din medii sociale, religii, etnii diferite, trecand peste bariera spatiala. Fiecare isi creeaza o retea de prieteni, iar cei care au interese comune pot sa adere printr-un simplu click la diferite grupuri tematice. Astfel comunicarea si cunoasterea persoanelor noi devine mult mai accesibila.



Comunitatile virtuale ofera un teren propice unde tinerii isi pot da frau liber imaginatiei, cu riscul de a ajunge in situatia extrema in care utilizatorul isi creeaza o imagine ireala despre sine. In extremis, pot exista situatii in care persoana adopta profilul fictiv creat, gandit ca ideal al propiei personalitati.

Comunicam pentru a ne transmite ideile, sentimentele, emotiile, parerile, pentru a influenta ori a ne corela intre noi rezultatele muncii, pentru a ne socializa, chiar si rpin intermediul internetului.

Bibliografie

Morrison, Margaret, Sally J. McMillan – Coming of age with the Internet:a qualitative exploration of how the Internet has become part of young people's lives, aparut in New Media Society2006 , 8, pg 73 – 95

Rehm, L. Marsha – An aesthetic approach to virtual community, aparut in Family and Consumer Research    Sciences Research Journal, Vol.29, No.2, Decembrie 2000, pg. 153 – 172

Rotariu, T., Ilut, P. (1999), Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Iasi, Editura Polirom

https://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_community

https://www.hi5.com

https://www.alexa.com/site/ds/top_sites?cc=RO&ts_mode=country&lang=none

https://alexa.com/site/ds/top_sites?ts_mode=global&lang=none

https://mediacafe.ro/blog/?p=18



Rehm, L. Marsha – An aesthetic approach to virtual community, aparut in Family and Consumer Research Sciences Research Journal, Vol.29, No.2, Decembrie 2000, pg. 153 - 172

Morrison, Margaret, Sally J. McMillan – Coming of age with the Internet:a qualitative exploration of how the Internet has become part of young people's lives, aparut in New Media Society2006 , 8, pg 73 - 95

Slater, D. Social Relationships and Identity Online and Offline aparut in L.A. Lievrouw si S. Livingstone The Handbook of New Media,2001, pg 533-546 Ed. Sage Londra

Rehm, L. Marsha – An aesthetic approach to virtual community, aparut in Family and Consumer Research Sciences Research Journal, Vol.29, No.2, Decembrie 2000, pg. 153 - 172

In original: cyberaddiction

In original: harassment

https://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_community

https://www.alexa.com/site/ds/top_sites?cc=RO&ts_mode=country&lang=none

https://alexa.com/site/ds/top_sites?ts_mode=global&lang=none

https://www.alexa.com/data/details/traffic_details/hi5.com

https://www.mediacafe.ro

https://mediacafe.ro/blog/?p=18

Media aritmetica a numarului de persoane necunoscute din lista declarate de fiecare respondent.

Rotariu, T., Ilut, P. (1999), Ancheta sociologica si sondajul de opinie.    si practica, Iasi, Editura Polirom.

https://www.hi5.com/friend/168935240--ludescu--Profile-html

https://www.hi5.com/friend/168934499--dragutza--Profile-html








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Comunicare


Comunicare