Teoria lui Alderfer - teoria ERG (existance-relatedness-growth)

Teoria lui Alderfer - teoria ERG (existance-relatedness-growth) ^[1]

Teoria ERG pune in evidenta trei categorii de nevoi individuale care trebuie satisfacute gradual:

1) nevoi de existenta, care privesc sustinerea existentei umane, supravietuirea (nevoi materiale, de siguranta si fiziologice, satisfacute prin hrana, aer, apa, salarii, locuinta, conditii de munca, etc.);

2) nevoi de relationare, care privesc legaturile cu mediul social (urmaresc apartenenta la grup, obtinerea stimei, dragostei si sunt satisfacute prin relatii interpersonale);

3) nevoi de dezvoltare, care privesc amplificarea potentialului individual si cuprind autoaprecierea si autoactualizarea. Ele sunt satisfacute prin creativitate sau contributii productive deosebite.

In felul acesta, Alderfer imbogateste modelul lui Maslow cu urmatoarele idei:

la un moment dat, un individ poate urmari satisfacerea concomitenta a doua sau mai multe nevoi: obtinerea unui salariu bun si patrunderea intr-un grup elitist in care sa-si valorifice talentele sau experienta profesionala; sau salariu locuinta, stima, ca urmare a unei munci deosebite.

Daca satisfacerea unor trebuinte de ordin superior este impiedicata, creste nevoia de a satisface una sau mai multe trebuinte de ordin inferior.

Daca teoria lui Maslow sustine satisfacerea progresiva a nevoilor de la cele mai simple la cele mai complexe, teoria ERG opineaza ca acest proces nu are o evolutie neaparat progresiva, intrucat in procesul muncii poate sa apara frustrarea sub forma regresiva. De exemplu, daca cineva este frustrat in satisfacerea nevoilor sale de dezvoltare, nevoile de relationare sau de existenta se reactiveaza devenind forte motivationale majore - frustrarea conduce la regresie deoarece individul incearca sa-si satisfaca nevoi de ordin inferior.

Teorie lui Alderfer prezinta o importanta deosebita in orientarea comportamentului angajatilor dupa regula potrivit careia atunci cand nevoile de la un anumit nivel ale unei persoane nu pot fi satisfacute, atentia acesteia trebuie orientata spre satisfacerea altor nevoi apartinand unui nivel diferit.

Teoria ERG are implicatii in motivarea extrinseca si intrinseca: prin motivarea extrinseca sunt satisfacute nevoile de existenta; prin motivarea intrinseca sunt satisfacute nevoile de dezvoltare. Important pentru teoria lui Alderfer este mentiunea ca toate cele trei categorii de nevoi (existenta, relatii, dezvoltare) pot fi operationale in acelasi timp. Daca nevoile existentiale sunt satisfacute, cele relationale capata putere motivationala; iar nevoile de dezvoltare devin tot mai presante si mai dorite pe masura ce sunt satisfacute.

Teoria ERG accentueaza faptul ca cele trei grupe de factori care determina motivatia trebuie asigurate gradual; daca nevoile primare nu sunt complet indeplinite nu se poate atinge al doilea nivel. Deficientele legate de manifestarea relatiilor umane pot constitui un puternic factor de disconfort, contraproductiv.