Planul de realizare si alocarea resurselor umane

Tema de proiect

Se va concepe planul de realizare si alocarea resurselor umane pentru proiectul avand lista de activitati cod A8

Planificarea activitatilor respectiv alocarea resurselor umane se va efectua pentru a permite realizarea    proiectului intr-un interval de 8,2 u.t.

I. Fundamentarea temei proiectului va presupune:

• Descrierea cadrului general de desfasurare a proiectului:

justificarea proiectului

beneficiarii directi ai produsului

analiza SWOT a capacitatii de realizare a proiectului

• Stabilirea si formularea corecta a:

obiectivelor generale

obiectiviului imediat (scopul proiectului)

obiective intermediare

activitatilor

II. Planul proiectului va cuprinde:

• Matricea proiectului
• Matricea riscurilor (riscuri, impact, probabilitate de aparitie, masuri)
• Fisa/lista activitatilor proiectului
• Diagrama temporara Gantt
• Diagrama tip retea a proiectului
• Determinarea duratei de realizare a proiectului prin metoda CPM
• Alocarea resurselor umane

III. Observatii si concluzii personale

Termen de predare a proiectului : saptamana a 12-a.

Sustinerea proiectului este obligatorie si va avea loc in saptamana 13 si 14.

Evaluare proiect

15 pct. activitati pe parcurs.

20 pct. continutul proiectului

15 pct sustinerea proiectului.

Bibliografie nominala

1. Covrig, C., Ionescu, S., Gheorghe, C, Mitrea, M, 2006, "Dezvoltare de produs prin proiect", Editura MatrixRom, Bucuresti

2. Gogoase, D., Manoliu, M., 2000, "Managementul proiectelor de mediu", Editura *H*G*A, Bucuresti

3. Scarlat, C., 2003, "Managementul proiectelor si resurselor umane", Editura BREN, Bucuresti

PARTEA I

1.SCOP

Comercializarea de generoatoare eoliene de energie electrica, cu motor asincron cu rotor in scurt circuit (producerea de motaore electrice asincrone cu rotor in colivie in scurt circuit)

2. AVANTAJE

Conform modificarii din 16.10.2008 a legii 200/2005, statul subventioneaza cu pana la 90% din pretul unei instalatii de energie verde (energie electrica, sau incalzire de apa) - panouri foto-voltaice, generatoare eloliene, instalatii de incalzire a apei menajere)

3. BENEFICIARII DIRECTI SI INDIRECTI AI PRODUSULUI.

-Beneficiari directi: persoanele care vor avea instalate pe propietatea lor instalatii de porducere de energie electrica.

-Beneficiari indirecti: statul romana, care va creste cantitatea de energie verde produsa, UE impunand ca pana in 2012 cantitatea de energie verde produsa de fiecare stat membru sa fie mai maire de 12% din totalul de energie produsa.

ANALIZA SWOT

5. DMENIUL DE UTILIZARE AL MOTORULUI ASINCRON CU ROTOR IN COLIVIE (IN SCURT CIRCUIT)

Motorul se va folosi ca drpet generator, rotorul acestuia fiind actionat de o elice.

6.CHESTIUNI GENERALE DESPRE MOTORUL ASINCRON CU ROTOR IN COLIVIE (IN SCURT CIRCUIT):

1.  Destinatie

Masinile electrice sunt destinate actionarilor electrice, tractiunii electrice, comenzilor electrice. Se pot folosii la diverse aplicatii care necsita forta mecanica. Acestea pot functiona ca motor consumand putere (energie electrica) si oferind forta mecanica sau generand putere (energie electrica) si consumand forta mecanica.

Motoarele functioneaza in conditii de mediu corespunzatoare unui climat temperat normala. Motoarele pot functiona in medii cu concentratii ridicate de praf, cenusa, precum si scapari accidentale de apa si aburi.

2.  Simbolizare

Simbolizarea unui motor este formata din grupe de litere si cifre, care sunt inscrise pe eticheta motorului. Semnificatia acestor caractere este urmatoarea:

M = motor asincron trifazat

I = constructie inchisa

B = rotor in scurt circuit

3.  Caracteristici Constructive

Rotoarele sunt in scurtcircuit cu colivie din bare de cupru sau turnata din aluminiu electrotehnic.

Bobinajul stator este realizat cu sistem de izolatie de clasa F, impregnat sub vid si presiune, prin procedeul VPI.

Lagarele sunt echipate cu rulmenti unsi cu vaselina. Acestea sunt prevazute cu posibilitatea de gresare in timpul functionarii si dispozitive pentru eliminarea surplusului de vaselina.

Motoarele nu pot prelua sarcini axiale sau radiale de la utilajul actionat, exceptand motoarele verticale construite special pentru a putea prelua efortul axial precizat de beneficiar.

Racirea motoarelor se realizeaza prin autoventilatie, cu aer din mediul ambiant.

Forma constructiva este orizontala cu talpi (B3) sau verticala (V1).

Gradul de protectie este IP 54, IP 55, IPW 54 sau IPW 55, conform IEC 34-5.

Motoarele pot functiona in ambele sensuri de rotatie (excepand motoarele cu 2 poli).

Motoarele pot fi pornite prin cuplare directa la retea. Motoarele cu doua turatii permit pornirea in sarcina din stare de rapaus, la ambele turatii.

Motoarele sunt construite pentru cuplare directa cu utilajul antrenat, prin cuplaj elastic.

Motoarele sunt prevazute cu termorezistente in bobinajul stator si lagare, pentru controlul temperaturii si cu rezistente de incalzire anticondens.

Motoarele pentru mori de carbune sunt astfel dimensionate incat sa poata porni utilajul avand momentul de inertie precizat in tabele.

Cutia principala de borne permite racordarea cablurilor cu sectiunea de 240 mm2, diametrul intrarii cablului fiind de max. 80 mm.

La cererea beneficiarului se pot livra motoare avand cutia de borne cu 2 intrari pentru cabluri, fiecare avand diametru de maxim 80 mm. Motoarele cu doua turatii au cutii de borne principale separate pentru fiecare turatie.

Momentul de inertie al utilajului actionat nu va depasi valoarea precizata in tabele.

7. DATE NOMINALE:

Pn=3kV

Un=220V

In=11A

Factorul de putere=0.83

n=1500 rpm

8. FORMULAREA TEMEI DE PROIECT:

Realizarea unui motor asincron de curent alternativ cu rotorul in colivie tip intr-un timp maxim de 8,2 u.t. (unitati de timp), cu datele nominale mentionate in partea I a proiectului, punctul 7.

9.PRECEDENTA ACTIVITATILOR:

PARTEA II

1.Matricea proiectului

2.Riscuri

3.Diagrama calendaristica Gant

Durata totala estimata: 10.05 u.t.

Durata totala estimata dupa optimizare: 8 u.t.

4.Diagrama tip retea a proiectului

5.Alocarea resurselor umane

Angazatii se vor plati astfel:

mecanici:1 u.m.(unitate monetara)/u.t.

proiectanti:2 u.m./u.t.

tehnicieni:2 u.m./u.t

ingineri: 3u.m./u.t.

Platind angajatii in functie de unitatile de timp lucrate, alocarea resurselor umane de la o activitate la alta nu modifica decat plata lucratorilor implicati in acele alocari,fara sa afecteze costul general al activitatii.

Concluzii:

Pentru optimizarea timpului de executie a proiectului a fost necesara accelerarea a doua activitati, prin alocarea unui numar mai mare de resurse umane, acelerand aceste activitati nu s-a creat un nou drum critic, activitatile se pot desfasura simultan scazand astfel timpul la 8ut.

Bibliografie :

1. Covrig, C., Ionescu, S., Gheorghe, C, Mitrea, M, 2006, "Dezvoltare de produs prin proiect", Editura MatrixRom, Bucuresti

2. Gogoase, D., Manoliu, M., 2000, "Managementul proiectelor de mediu", Editura *H*G*A, Bucuresti

Bibliografie

1. Covrig, C., Ionescu, S., Gheorghe, C, Mitrea, M, 2006, "Dezvoltare de produs prin proiect", Editura MatrixRom, Bucuresti

2. Gogoase, D., Manoliu, M., 2000, "Managementul proiectelor de mediu", Editura *H*G*A, Bucuresti