PSIHOLOGIA RESURSELOR UMANE

PREGATIREA PROFESIONALA

In activitatea zilnica, persoanele bine pregatite profesional sunt preferate si recompensate corespunzator.

Pregatirea profesionala nu se masoara prin numarul diplomelor ci prin abilitatile manifestate de catre angajat in timpul rezolvarii sarcinilor de serviciu.

Este greu de spus cand incepe si cand se termina pregatirea profesionala a unei persoane. Ea este asigurata de totalitatea activitatilor de instruire in vederea exercitarii in mod eficient a profesiei.

Astfel putem defini pregatirea profesionala ca fiind procesul de instruire pe parcursul careia se dobandesc cunostinte teoretice si practice necesare desfasurarii unei activitati.

Pregatirea profesionala este un proces complex, analiza lui evidentiind doua componente:

formarea profesionala;

perfectionarea profesionala.

1. FORMAREA PROFESIONALA:

Dezvoltarea unor capacitati noi;

In genere include:

calificarea initiala;

insusirea unei specializari sau a unei noi meserii.

2. PERFECTIONAREA PROFESIONALA:

Imbunatatirea capacitatilor existente;

In genere aceasta cuprinde:

insusirea de catre muncitorii deja calificati a unor noi cunostinte, priceperi si deprinderi de munca recunoscute ca facand parte din continutul meseriei;

recalificarea;

policalificarea.

Formarea si perfectionarea se intrepatrund, uneori fiind dificil de apreciat daca sunt ale formarii sau perfectionarii.

Eficienta acestor doua procese este in functie de preocuparile pentru aplicarea in practica a principiilor si metodelor lor. Fara aplicarea lor in practica acestea nu vor avea nici o valoare.

Pregatirea profesionala nu este atractiva pentru oricine.

EFECTE ALE PREGATIRII PROFESIONALE

Cantitatea si calitatea cunostintelor;

Modificarile comportamentale in sensul integrarii unor conduite profesionale;

Perseverenta in aplicarea cunostintelor;

Schimbarile de mentalitate;

Cresterea eficientei fiecarei persoane.

FORME DE STIMULARE PENTRU PREGATIRE

1. MOTIVAREA

Presupune stimularea angajatului si ridicarea interesului acestuia fata de dobandirea de noi abilitati si cunostinte profesionale;

Se aplica pe cale extrinseca (jocul recompenselor si penalizarile exterioare) si intrinseca (identificarea intereselor angajatului si exploatarea acestora in folosul organizatiei);

Se cauta ca angajatul sa fie permanent implicat de catre personalul de conducere.

2. RECOMPENSELE

In genere sunt vizate cele exterioare: diplome, recunoasterea statutului in organizatie, oferirea unui statut social deosebit, prime, avansari, etc.;

Recompensele interioare vizeaza crearea unor stari afective emotionale ale angajatului: multumirea de sine, siguranta de sine, crearea unor tipare identice ale increderii in sine si in organizatie.

3. MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI

Acesta se poate obtine prin motivare pozitiva cand angajatul primeste recompensele dorite;

Motivarea pozitiva este insotita si de motivare negativa atunci cand angajatul reuseste sa evite o sanctiune.

PEDEAPSA

Are drept scop evitarea repetarii de catre o persoana a unor actiuni nedorite;

Pedeapsa trebuie anuntata in prealabil;

Pedeapsa nu trebuie sa afecteze imaginea de sine a angajatului.

DIMINUAREA CUNOSTINTELOR

Aceasta situatie il pune pe angajat in situatia de a nu-si mai putea indeplini sarcinile de serviciu.

STAGIILE DE PRACTICA

Au ca scop consolidarea si dezvoltarea in activitatea practica a cunostintelor, dexteritatilor si deprinderilor dobandite;

Se procedeaza intr-un sistem periodic (1-3 ani) si la nevoie.

METODE DE PREGATIRE PROFESIONALA

1. PREGATIREA LA LOCUL DE MUNCA

a.      Instruirea

permite formarea dexteritatilor practice specifice fiecarui post si se realizeaza prin instructaje;

b.     Ucenicia

permite combinarea pregatirii teoretice cu cea practica, fiind utilizata frecvent in cadrul profesional in care se desfasoara activitati actionale;

presupune o perioada mai lunga decat instruirea la locul de munca;

presupune realizarea unei relatii amicale intre ucenic si mester;

c.      Pregatirea de laborator

unele activitati pun accentul pe instructia emotionala si pe formarea unui anumit comportament;

prin aceasta metoda se studiaza evolutia comportamentului in cursul procesului de invatare.

2. INDEPLINIREA RESPONSABILITATILOR FUNCTIEI

a.      Participarea in grup la realizarea de proiecte

are drept scop confruntarea participantilor cu problemele reale, putin cunoscute de ei pana atunci;

au posibilitatea de a propune solutii si de a elabora variante de solutionare;

obiectivul urmarit este acela de a invata cum s-ar putea aborda in viitor probleme similare;

b.     Delegarea sarcinilor

presupune ca un angajat sa primeasca unele responsabilitati, iar prin rezolvarea acestora sa-si insuseasca noi deprinderi si cunostinte;

in prealabil superiorul trebuie sa-i explice angajatului diferite situatii cu care s-ar putea confrunta;

in aceasta metoda sefii ierarhici trebuie sa constituie un exemplu demn de urmat in ceea ce priveste metoda si stilul de munca, cat si personalitatea in genere;

c.      Inlocuirea temporara a sefului ierarhic

este utilizata pentru pregatirea managerilor;

un manager poate fi inlocuit de catre un subaltern in mod voit sau fortat;

noul venit va fi obligat sa ia singur decizii, sa studieze actele normative, etc;

metoda are avantajul ca apare o puternica implicare a cursantului in procesul de pregatire.

ROTATIA PE POST:

Presupune trecerea unei persoane pe un alt post, din acelasi compartiment sau nu;

Permite stabilirea evolutiei posibile a fiecarui membru al organizatiei si identificarea postului in care performantele angajatului ar fi maxime.

4. PARTICIPAREA IN GRUPURI ETEROGENE DE MUNCA

Ofera posibilitatea celor care doresc sa-si imbunatateasca pregatirea profesionala sa invete de la ceilalti participanti prin cunoasterea opiniilor si solutiilor propuse, iar ei pot sa-si puna in valoare propriile competente.

5. PROGRAME DE PREGATIRE (cursuri specializare):

Trebuie sa fie doar inceputul unui program de pregatire;

Metoda presupune sustinerea unor lectii, cursuri teoretice (sustinute de specialisti in domeniu).

6. PARTICIPAREA LA SEDINTE

Este o activitate in echipa in cadrul careia au loc schimburi de informatii sau opinii asupra modului de solutionare a problemelor;

Sedintele trebuie sa fie interactive, n care informatiile noi sa alterneze cu cele vechi, astfel participantul se asigura ca se vorbeste de lucruri cunoscute.

Folosirea uneia sau alteia dintre metode este dependenta de specificul profesional al organizatiei, de scopurile urmarite si de substratul material care trebuie sa sustina asemenea programe.

CAUZELE ESECULUI IN PREGATIREA PROFESIONALA

Situatia in care cursantii nu au nevoie de respectiva pregatire;

Lipsa mijloacelor materiale si didactice adecvate;

Materialul prezentat la pregatire este foarte general;

Cursantul reintors la locul de munca nu este lasat de catre superior sa aplice noile cunostinte;

Cursantii nu pot sa se integreze in demersul de pregatire al organizatiei.