Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Resurse umane


Index » business » » management » Resurse umane
» INFORMAREA SI CONSILIEREA PROFESIONALA A SOMERULUI


INFORMAREA SI CONSILIEREA PROFESIONALA A SOMERULUI


INFORMAREA SI CONSILIEREA PROFESIONALA A SOMERULUI



Capitolul I

Motivatia alegerii temei

In perioada care a urmat dupa 1989, economia ramaneasca a suferit multiple si importante socuri, inerente tranzitiei de la economia centralizata la economia de piata.Trecerea la economia de piata in Romania ca si in majoritatea tarilor est-europene a avut loc in conditii de instabilitate, de criza, iar programele de restructurare a principalelor ramuri ale economiei au generat odata cu scaderea gradului de ocupare a fortei de munca, aparitia unui fenomen mai putin cunoscut sau manifestat intr-o forma camuflata anterior anului 1990-somajul.

Somajul a fost si este unul dintre cele mai dureroase efecte ale tranzitiei la economia de piata, inregistrandu-se o explozie incepand cu anul 1992 - 4,5 % ,continuand sa ia amploare pana in anul 1994 cand rata somajului ajunge la 10,4%. In perioada urmatoare, pana in 1997, rata somajului scade, ajungand la 6,9%. Anul 1998 marcheaza insa ca tendinta generala o noua crestere a ratei somajului, aceasta ajungand la sfarsitul anului 1999 la 11,3%. Din anul 2000 se reia tendinta de scadere, ajungand ca la sfarsitul anului 2007 sa se inregistreze 4% .

Fenomenul somajului are consecinte evidente si uneori mai grave in randul somerilor de lunga durata decat la alte categorii. Desigur, somajul este un insotitor omniprezent al pietei muncii si deci nu se pune problema a fi sau a nu fi. Nelinistea apare atunci cand dimensiunea lui trece de la un anumit nivel suportabil,de catre individ si societate,cand starea de somer se prelungeste prea mult si in acest caz individul isi pierde din calitatile profesionale si morale iar politica de protectie sociala nu mai poate sa asigure un trai decent.

Categoriile cele mai afectate sunt somerii de lunga durata (persoane din grupa de varsta 16-25 ani, care sunt someri de mai mult de 6 luni si persoane peste 25 de ani care sunt someri de mai mult de 12 luni).

O mare parte a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca nu are posibilitatea sau obisnuinta de a selecta informatia de care are nevoie, si uneori nici capacitatea de a o interpreta corect. Activitatea de informare si consiliere profesionala ajuta la definirea cerintelor informationale, corespunzator scopului urmarit si la intelegerea informatiei selectate, fara insa a interveni direct asupra deciziei pe care beneficiarii o vor lua si asupra actiunilor lor ulterioare.

Prin acest mod de tratare a somerilor de lunga durata, Centrele de Informare si Consiliere din cadrul Agentiei contribuie la promovarea ideii ca societatea vine in intampinarea membrilor sai, oferindu-le, printre alte resurse si pe cea informationala. Felul in care individul foloseste aceste resurse ramane o optiune personala.

Personalul din cadrul centrelor de informare si consiliere profesionala a identificat pentru somerii de lunga durata urmatoarele aspecte ce necesita o rezolvare imediata: necunosterea modalitatilor de accesare a informatiilor privind tehnicile de cautare a unui loc de munca, pasivitatea fata de propria situatie, lipsa unei calificari sau/si insuficienta corelare a cererii pietei fortei de munca cu pregatirea lor profesionala, rezistenta la mobilitate profesionala

Fenomenul somajului in randul grupului tinta are o serie de consecinte negative, uneori irecuperabile, afectand atat capacitatea de munca a acestora, generand riscul pierderii deprinderilor de munca, stagnarii dezvoltarii aptitudinilor necesare cat si reducand motivatia, deci implicit sansele de a gasi un loc de munca.

Gradul de risc pentru somaj difera in functie de grupele profesionale. Analiza fenomenului in functie de acest criteriu, releva tendinta de crestere a ratei somajului la nivelul unor meserii si profesii cum sunt: frezor, strungar, lacatus mecanic, operator chimist, silvicultor, etc. In general se constata ca oferta de locuri de munca este mai scazuta in domeniul chimiei industriale, constructiilor de masini, metalurgiei, fiind mai mult solicitate meserii din domeniul constructiilor si prestari servicii (zidar-rosar-tencuitor, zugrav-vopsitor, dulgher, vanzator, ospatar, mecanic auto, electrician, agent vanzari, agent de paza, gardian public, etc.).

Oferta de locuri de munca este dependenta de o serie de variabile: rata de crestere economica, cererea de bunuri si servicii, rata investitiilor, progresul tehnic,costul fortei de munca. Ajustarea cererii si ofertei de forta de munca prin mecanismele specifice pietei muncii trebuie sa constituie un element esential al politicilor de gestionare a acesteia, avand ca scop primordial ocuparea si utilizarea eficienta a resurselor umane. Politicile respective trebuie sa aiba in vedere reducerea ecartului dintre cerere si oferta, stabilirea unei bune comunicari intre aceste segmente. In functie de implicatiile lor asupra nivelului ocuparii, acestea se pot grupa in politici pasive si politici active.

Masurile pasive care se practica sunt: indemnizarea somerilor si platile compensatorii pentru cei disponibilizati in urma actiunilor de concediere colectiva.

Politicile active de ocupare vizeaza masuri acordate angajatorilor prin subventii si stimulente pentru crearea de noi locuri de munca, precum si somerilor, prin servicii de mediere a muncii, informare si consiliere, formare profesionala, acordarea de alocatii somerilor care se incadreaza inaintea expirarii perioadei de ndemnizare, stimularea mobilitatii fortei de munca.

In cadrul politicilor active de ocupare, formarea profesionala are un rol esential in sporirea sanselor de reintegrare profesionala a somerilor, in cresterea mobilitatii profesionale, a flexibilitatii functionale a pietei muncii, limitarea pierderilor cauzate de somajul de lunga durata, de fenomenele de descurajare si excludere sociala. Neconcordanta intre tipul si calitatea pregatirii profesionale solicitata de agentii economici si cea a ofertantului constituie una din cauzele pentru care locurile de munca oferite raman neacoperite uneori (situatie in care se impune organizarea unor cursuri de formare profesionala). Evident sunt si alte cauze pentru care in mod paradoxal locurile de munca oferite raman partial neocupate: cerintele impuse de angajatori pe care persoanele in cautarea unui loc de munca nu le indeplinesc, acceptarea unor venituri realizate prin "munca la negru", neconcordanta intre cerere si oferta din punct de vedere al situarii geografice, disponibilitate redusa la schimbare si la mobilitate profesionala.

Exista insa si alte cauze care constituie reale obstacole in reintegrarea pe piata muncii si pe care persoanele aflate in cautarea unui loc de munca le constientizeaza prea putin sau deloc:

Mlipsa capacitatii de a-si evidentia calitatile personale si profesionale pentru angajare;

Mdecizia vocationala initiala a fost eronata, influentata de factori conjuncturali ;

Mlipsa accesului la asistenta de specialitate pentru informarea si consilierea in cariera;

Mcalitatea pregatirii profesionale necorespunzatoare cu cerintele angajatorilor;

Din perspectiva celor prezentate anterior reiese ca esential un alt mecanism de ajustare a cererii si ofertei de forta de munca concretizat prin asistenta specializata a solicitantului unui loc de munca in domeniul informarii si consilierii privind cariera.

Aceasta masura activa de combatere a somajului are ca scop cresterea sanselor de a gasi un loc de munca corespunzator aspiratiilor profesionale, pregatirii profesionale si ofertei de locuri de munca existenta pe piata locala.

Informarea si consilierea profesionala, ca masura activa pe piata muncii este alcatuita din doua tipuri importante de servicii :

Informarea profesionala presupune furnizarea de informatii legate de evolutia pietii muncii, analiza ocupationala, posibilitati de instruire, modalitati de folosire a teste de auto-evaluare etc. Activitatea de informare cosnta in furnizarea de informatii privind evolutia pietei muncii, standarde ocupationale, cerintele locurilor de munca vacante.

Consilierea profesionala este forma confidentiala de a oferi sprijin profesional persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, in respect fata de client. Presupune o forma speciala de comunicare, o relatie stabilita intre doua persoane: consilier si consiliat. Este bazata pe principiul dezvoltarii personale si presupune implicarea activa si asumarea responsabilitatii luarii unei decizii de catre persoana consiliata.

Activitatea de consiliere privind cariera se bazeaza pe oferirea unui pachet de servicii persoanelor consiliate, care consta in:

Stabilirea, impreuna cu persoanele consliate, a pasilor ce trebuie parcursi pentru a deveni persoana ocupata (folosind testele profesionale specializate se stabileste profilul psihologic, se determina interesele profesionale, sunt identificate punctele tari ca elemente de baza in stabilirea traseului profesional).

Intocmirea bilantului profesinal al persoanelor consiliate

Intocmirea planului individual de actiune pe baza rezultatelor discutiilor individuale si a testarilor efectuate

Organizarea de aplicatii practice pentru insusirea tehnicilor de cautare a unui loc de munca:

o      Intocmirea unui CV, a scrisorii de intentie, de multumire, prezentarea la interviu

Schema logica a procesului de informare si consiliere profesionala[3]

Rezultatele urmarite pentru fiecare client ca efect al aplicarii acestei masuri active pe piata muncii sunt:

  • Cresterea stimei fata de sine
  • Optimizarea comportamentului si actiunilor individului in scopul (re)integrarii socio-profesionale
  • Constientizarea necesitatii unei pregatiri profesionale continue, nu doar pentru pastrarea locului de munca, ci mai ales in scopul unei ascensiuni profesionale
  • Determinarea clientilor de a deveni mai activi pe piata fortei de munca (tehnici de cautare a unui loc de munca)

Capitolul II

Contextul social economic al judetului X

Necesitatea promovarii activitatii de informare si consiliere privind cariera

Judetul X poate fi caracterizat de o situatie socio economica cenusie. In urma proceselor de restructurare a economiei romanesti dupa perioada de centralizare si planificare s-au desfiintat societatile de peste 250 de salariati, spectrul economic fiind partial acoperit de agenti economici cu capital privat mici si mijlocii.

Structura economiei pe ramuri de activitate poate fi descrisa astfel:

servicii: 40%

constructii: 20%

industrie (prelucrarea lemnului, industrie usoara, alimentara, etc):17%

agricultura si silvicultura: 10%



altele: 13%

In judetul X, exista 30 de furnizori de servicii de formare profesionala autorizati in 21de ocupatii.

Analizand situatia existenta la nivelul judetului se constata o cronicizare a somajului, acesta devenind in mare masura de lunga durata. Daca la data de 31.12.2007 numarul somerilor si al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca era de 9.412 persoane, 3.812 dintre acestia sunt de lunga durata.

Din perspectiva celor prezentate anterior reiese ca absolut necesara implementarea unor activitati specializate de informare si consiliere in cariera care sa conduca la obtinerea unor efecte precum: luarea deciziei privind alegerea carierei prin corelarea obiectiva a intereselor cu posibilitatile profesionale, cresterea mobilitatii profesionale, a disponibilitatii de schimbare, a motivatiei pentru gasirea unui loc de munca, obtinerea satisfactiilor profesionale la locul de munca, toate acestea contribuind la cresterea gradului de ocupare.

In judet nu exista furnizori de informare si consiliere profesionala, activitatea de informare in domeniul carierei realizandu-se la agentiile locale, de catre salariati care au cuprinse in fisa postului si un set de alte activitati (preluare declaratii lunare de la agentii economici, preluare documente subventionare pentru conventiile incheiate cu angajatorii, medierea muncii, situatii statistice), ceea ce diminueaza calitatea serviciilor oferite. Principalele activitati de informare desfasurate sunt: constituirea si actualizarea bazei de date, organizarea standurilor pentru autoinformare, identificarea necesitatilor de informare, alegerea metodelor de furnizare a informatiilor, transmiterea informatiilor catre solicitanti si colaboratori, organizarea sedintelor de informare.

Activitatile de cosiliere desfasurate sunt atat individuale cat si de grup si anume: realizarea interviurilor si convorbirilor profesionale; aplicarea unor chestionare si teste (de aptitudini, interese, trasaturi de personalitate); utilizarea exercitiilor de comunicare, relationare, rezolvarea conflictelor, evaluarea esecurilor si reusitelor, autocunoastere, cresterea spontaneitatii si creativitatii; realizarea planificarii profesionale si corelarea acesteia cu cerintele pietei muncii; aplicarea chestionarelor de evaluare. In paralel cu acestea se desfasoara si activitati precum: actualizarea bazei de date si a tehnicilor utilizate, consolidarea si extinderea retelei de colaboratori, perfectionarea personalului care deserveste centrele de informare si consiliere privind cariera.

Clientii centrelor de informare si consiliere privind cariera sunt: persoane aflate in cautarea unui loc de munca ( persoane care nu au o calificare,care doresc sa-si schimbe profesia, somerii - in mod deosebit cei de lunga durata), persoanele care doresc sa-si cunoasca aptitudinile in raport cu anumite forme de pregatire sau profesii si sa-si faca o planificare a carierei , persoane care au nevoie de informatii in activitatea lor profesionala sau privind reteaua de formare initiala si continua.

Desi initial, cei mai multi priveau cu neincredere suportul oferit de consilier in reorientarea lor profesionala si implicit in cresterea sanselor de reintegrare pe piata muncii, asociind orice interventie din partea unui lucrator al Agentiei cu stricta si imediata oferire a unui loc de munca, am incercat sa ne facem "auziti" initiind actiuni de prezentare a activitatii Centrelor de Informare si Consiliere monitorizand rezultatele, ceea ce a condus la cresterea credibilitatii si totodata a ponderii somerilor care ni se adreseaza.

Capitolul III

Stabilirea obiectivelor. Ipoteze. Alegerea metodelor si tehnicilor de consiliere.

Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca cunosc foarte bine realitatea economico-sociala generata de trecerea la economia de piata, dar nici una nu accepta starea de somer ca pe o experienta posibila intr-un anumit moment al vietii profesionale ci mai degraba ca pe o situatie de criza, negasind modalitatile de reintegrare sociala in conditii care sa le permita pastrarea sensului existentei si demnitatii. In peisajul cenusiu oferit de starea generala a societatii care traverseaza un proces de tranzitie dificil, exista oameni care nu reusesc sa se integreze profesional desi detin potentialul individual, care sa determine atingerea nivelului de aspiratie al fiecaruia.

Care sunt cauzele? Ce sta in spatele acestei realitati? Ce determina esecul profesional in fiecare din aceste cazuri?

Esecurile nu sunt intamplatoare, avand o cauzalitate bine determinata ancorata atat in experiente trecute cat si in experiente prezente. Cauzele care conduc la aparitia lor actioneaza ca niste bariere in calea integrarii sociale, constituie obstacole neidentificate si deci greu de depasit care limiteaza valorificarea resurselor proprii si potentarea acestora in scopul implinirii profesionale.

Lucrarea de fata isi propune analiza esecului profesional avand in centrul atentiei situatia unei categorii de populatie defavorizate social : somerii de lunga durata. Vom incerca sa gasim raspunsuri la probleme cu care ne-am confruntat si care ne preocupa:

care sunt barierele care au aparut pentru fiecare caz in parte ?

pot fi depasite aceste bariere?

in ce masura consilierea individuala poate oferi suport in depasirea barierelor si reintegrarea profesionala?

Scopul propus este ca prin utilizarea tehnicilor de consiliere individuala impuse de fiecare caz in parte sa obtinem: optimizarea disponibilitatilor de schimbare, de mobilitate profesionala, de implicare activa in reintegrarea profesionala a somerilor de lunga durata.

Pentru obtinerea rezultatelor asteptate vom stabili urmatoarele obiective:

dezvoltarea capacitatilor de autocunoastere, relationare si comunicare;

cresterea increderii in sine, acceptarea starii de somer ca pe o etapa posibila in viata profesionala;

dezvoltarea capacitatii de autoevaluare, identificarea barierelor personale in reusita profesionala;

reconstruirea imaginii de sine, constientizarea resurselor proprii care sa constituie "cheia succesului";

responsabilizarea individului si implicarea activa a acestuia in a-si propune scopuri si a le atinge prin planificare profesionala;

Avand in vedere scopul si obiectivele propuse am stabilit urmatoarele ipoteze:

-presupunem ca prin aplicarea tehnicilor de consiliere adecvate fiecarui caz vom obtine:

  • cresterea motivatiei persoanelor consiliate pentru ocuparea unui loc de munca, prin construirea unei atitudini pozitive si deschise fata de schimbarea profesiei si acceptarea participarii la programele de reconversie profesionala;
  • implicarea activa a persoanelor consiliate in depasirea barierelor care stau in calea atingerii scopurilor propuse pentru reintegrarea profesionala

Selectia participantilor s-a realizat pe baza de voluntariat, din randul somerilor de lunga durata care au probleme in ceea ce priveste reintegrarea profesionala, utilizandu-se ca tehnica, interviul. Avand in vedere obiectivele stabilite, persoanele care au fost selectionate se confrunta cu probleme comune, acestea constituind si criteriile selectiei:

Mdisponibilitate redusa de schimbare si mobilitate profesionala;

Matitudine pasiva in ceea ce priveste cautarea unui loc de munca.

Pentru obtinerea efectelor asteptate s-a folosit ca metoda consilierea individuala.

Tehnicile de consiliere utilizate au fost diferentiate in functie de trasaturile de personalitate, experienta fiecarui individ si barierele care au determinat esecul profesional. Aplicarea tehnicilor de consiliere a fost in functie de gradul in care au fost atinse anumite obiective sau de progresele realizate de fiecare individ fara a fi prestabilite, dand astfel sedintelor o nota de continuitate, fara intreruperi sau impuneri. S-au utilizat urmatoarele tehnici: "cartografierea spatiului existential", "roata unica", "cunoaste-te pe tine insuti", "o experienta de succes", "ascultarea vocilor", "scrisoarea adresata unei voci", "scrisoarea adresata unei persoane", "dialogul", "metafora", "globul magic", "identificarea obstacolelor", "valiza cu calitati", "pasi in cariera", "harta experientei profesionale".

De asemenea, s-au utilizat tehnici de cautare a unui loc de munca, precum: intocmirea unui Curriculum Vitae, redactarea unei scrisori de prezentare, modul de prezentare la un interviu.

Numarul sedintelor de consiliere in care au fost aplicate tehnicile prezentate anterior a fost diferit in functie de complexitatea fiecarui caz.

Capitolul IV

Analiza studiilor de caz.

De la esec la reusita profesionala pasul decisiv il facem cu ajutorul consilierului.

Persoanele despre care vom vorbi in cele ce urmeaza s-au prezentat la centrul de consiliere din proprie initiativa, incercand sa gaseasca o iesire din impasul in care se aflau.

Vom prezenta in continuare 2 studii de caz care ni s-au parut a fi reprezentative pentru modalitatea in care au reusit sa gaseasca "cheia propriilor resurse" si sa le foloseasca in scopul depasirii obstacolelor din calea integrarii lor profesionale.

Cazul D.S.

Nr. sedinte :10

Durata sedintei : 1 ora

Interval intre sedinte: saptamanal

"D" este bobinator electric si a lucrat timp de noua ani la o firma producatoare de motoare electrice. Are 32 de ani si este somer de un an si noua luni. Este divortat si isi intretine singur copilul in varsta de 7 ani, elev in clasa I. Locuieste impreuna cu parintii, dar acestia sunt pensionari, veniturile familiei fiind foarte reduse. Este descurajat de situatia in care se afla, considera ca are sanse mici de a depasi impasul in care se afla. In zona unde locuieste ofertele de locuri de munca prezentate de A.J.O.F.M. nu cuprind si posturi vacante corespunzatoare pregatirii sale. Nu a incercat sa-si caute un loc de munca prin efort propriu , prin consultarea ofertelor publicate in mass-media sau apeland la alte surse de informare. Considera ca "nu mai crede" intr-o posibila reintegrare profesionala.

In prima sedinta "D" mi-a relatat "povestea sa" facandu-ma sa intuiesc sentimentele de deznadejde si profunda nemultumire care il marcheaza, neputinta si durerea pe care le simte zilnic pentru ca nu-i poate asigura copilului sau conditii materiale mai bune. Vadit jenat de faptul ca este somer, "D" intelege somajul ca pe o situatie limita, fara iesire, se simte marginalizat, frustrat de experienta pe care o traieste.

Initial comunicarea cu "D" se realizeaza mai greu si asteapta de fiecare data interventia mea pentru a-si continua relatarea.

Tehnica folosita a fost dialogul, recurgand la intrebari deschise pentru deblocarea conversatiei si la reluarea unor fragmente din relatare accentuand cuvintele cheie, incercand astfel sa-l fac pe "D" sa se simta acceptat si incurajat sa comunice. Efectele nu au intarziat sa apara ."D" incepe sa vorbeasca mai mult despre fiul sau, despre parintii sai si relatia deosebita pe care o are cu acestia. Incepe sa se autodezvaluie, deocamdata raportand sentimentele la relatia cu familia sa. Ii este foarte greu sa accepte conditiile materiale precare in care traieste fiul sau. Isi aminteste cu amaraciune despre promisiunile facute lui insusi cu privire la modul in care isi va creste copilul, la standardul de viata pe care ar fi dorit sa i-l asigure. Emotiile pe care le traieste in timp ce vorbeste despre fiul sau sunt foarte puternice. Imi spune ca el insusi nu se poate accepta in aceasta postura a neputinciosului care nu reuseste sa-si sustina material familia si isi face probleme gandindu-se la eventualele reprosuri pe care fiul sau i le-ar putea face mai tarziu.



In a doua sedinta am lucrat cu "D" exercitiul "o intamplare de succes". Il rog pe "D: sa-mi relateze o intamplare de la vechiul loc de munca, o confruntare cu o situatie dificila pe care a rezolvat-o cu succes. Imi povesteste dupa un moment de ezitare, despre prelucrarea unui prototip, subliniind faptul ca s-a implicat foarte mult lucrand peste 10 ore zilnic, propunand echipei solutii care s-au dovedit a fi extrem de pertinente si chiar unele au fost acceptate. In acea perioada se simtea mandru de el, considera ca are toate sansele sa obtina rezultate deosebite in munca sa. Evidentiaza ,la solicitarea mea, "punctele tari" care l-au ajutat sa reuseasca: hotarare, competenta, curaj. Incercam impreuna sa aducem intamplarea in prezent. Acum, nu stie cum s-ar comporta, nu este convins ca ar putea sa o ia de la capat, se simte obosit, dezorientat, aproape ca nu mai are incredere in el.

Daca in primele doua sedinte am facut pasi importanti in depasirea blocajelor de comunicare si emotionale, in identificarea problemei si in procesul autocunoasterii, as putea spune ca ne aflam inca la inceputul drumului pe care "D" il va strabate pana la luarea deciziei.

In urmatoarele trei sedintele tehnicile folosite au fost: dialogul,metafora si exercitiul "obstacolul".

Am inceput sedinta a treia cu utilizarea metaforei.

"Pentru mine slujba este ca.un mod de a-mi recapata speranta, de a-mi creste in conditii decente copilul"

Lucrand exercitiul "obstacolul" il rog pe "D"sa-mi descrie cum este obstacolul care ii blocheaza "trecerea", ii obstructioneaza drumul spre reusita. De aceasta data ,climatul de intelegere, respect si acceptare ,pe care l-am creat, il ajuta pe "D" sa fie mult mai dezinvolt,sa-si dezvaluie cu mai mult curaj sentimentele. Plaseaza tot mai mult "obstacolul" in propriul comportament si chiar in sistemul sau de valori care a suferit multe transformari in perioada somajului. Se teme ca un nou loc de munca ar putea sa reprezinte o noua disponibilizare, experienta care crede ca l-ar descuraja si mai mult. Deci obstacolul lui "D" este neancrederea in sine ,convingerea ca orice reusita este scurta fiind urmata in mod inevitabil de un esec.

Plecand de la punctele tari evidentiate in sedintele anterioare "curaj, hotarare si competenta" il rog pe "D" sa faca o proiectie a acestora in prezent si in viitor. "D" incepe sa se "regaseasca", sa se accepte ,imaginea de sine schimbandu-se in sensul pozitivarii. Isi aduce deja in prezent hotararea si competenta si isi doreste redobandirea curajului. Pentru sedinta urmatoare ii imprumut lui "D" volumele din "Profile Ocupationale" de care dispun si il rog sa extraga meseriile pe care crede ca si-ar dori sa le practice in viitor. Este de acord cu propunerea mea ceea ce imi da speranta ca in sfarsit am mai facut pasi importanti pe drumul increderii in sine.

In urmatoarele doua sedinte tehnicile folosite au fost: dialogul, exercitii.

Am inversat putin "rolurile" asfel incat eu am citit lista cu meseriile care il interesau pe "D" precum si conditiile impuse de specificul fiecarui loc de munca. Am prezentat optiunile lui "D" subliniind atat avantajele cat si dezavantajele, fara a lasa loc nici unei "sugestii". "D" isi investigheaza posibilitatile profesionale,cunostintele, abilitatile care trebuie sa fie corelate cu cerintele meseriilor selectate. Se poate spune ca rezultatele sunt deosebite in ceea ce priveste cresterea capacitatii de autocunoastere, comunicare si relationare. Mult mai increzator se implica activ, cu multa responsabilitate in redescoperirea propriilor resurse care sa constituie "fundatia" pentru construirea reusitei sale profesionale.

Printre meseriile trecute de "D" pe lista au fost :electrician-auto,mecanic-auto, instalator, tamplar. Desi domeniile de activitate sunt extrem de variate, criteriul selectarii acestora a fost gradul de solicitare al meseriilor respective pe piata fortei de munca. "D" si-ar dori insa in mod deosebit sa lucreze in domeniul prelucrarii lemnului. Isi aduce aminte cu placere ca in clasele V-VIII a lucrat intr-un atelier de mic mobilier, dobandind abilitati in manuirea utilajelor specifice acestui domeniu de activitate. Considera ca meseria de tamplar i se potriveste, detine deja unele cunostinte si abilitati in domeniu si ceea ce este foarte important ii place sa lucreze lemnul.

Scopul fiind deja stabilit in urmatoarele doua sedintele este momentul ca "D"sa-si elaboreze un plan de actiune . Lucram exercitiul "pasi in cariera". Il rog pe "D" sa reprezinte o scara. La baza scarii se plaseaza situatia actuala iar in cealalta extremitate profesia viitoare. Pe treptele scarii se vor scrie pasii, actiunile ce vor fi intreprinse pentru atingerea scopului propus.

"D" isi propune sa urmeze un curs de calificare, sa-si gaseasca un loc de munca, sa fie apreciat de colegi dar si de sefi, sa promoveze la locul de munca si mai tarziu sa-si deschida un mic atelier.

Imi vorbeste din nou despre fiul sau ,despre perspectivele pe care le-ar oferi familiei sale daca ar avea un loc de munca.

In aceasta sedinta s-au folosit si tehnici de de informare. S-au discutat posibilitatile lui "D" de a se inscrie la un curs de calificare in meseria de tamplar, perioada in care se va organiza cursul, documentele necesare pentru inscriere, modul de intocmire a unui Curriculum Vitae si a unei scrisori de prezentare.

In ultima sedinta s-au folosit de asemenea tehnici de informare. Am discutat posibilitatile lui "D" de a ocupa un loc de munca in meseria de tamplar, modul de prezentare la un interviu, modalitati de cautare a unui loc de munca utilizand publicatiile care prezinta oferte de locuri vacante. S-au investigat de asemenea posibilitatile ca "D" sa-si deschida un atelier de tamplarie, dupa absolvirea cursului in cazul in care nu ar gasi loc de munca. I-am prezentat conditiile ce ar trebui indeplinite pentru obtinerea unei autorizatii si posibilitatile de creditare.

Avand la absolvirea cursului cele doua alternative, locul de munca sau atelierul propriu, "D" este deja convins ca va reusi sa se integreze profesional.

Cazul A.P.

Nr. sedinte :10

Durata sedintei : 1 ora

Interval intre sedinte :saptamanal

"A" a absolvit in urma cu un an si jumatate Facultatea de Tehnologie Chimica. Are 26 de ani si este somera de un an si 3 luni. Este casatorita,sotul lucrand ca inginer mecanic la o societate comerciala din localitate. Initial,la depunerea cererii pentru acordarea ajutorului de somaj, a consultat ofertele de locuri de munca puse la dispozitie de A.J.O.F.M.,dar numai in prima luna. A fost descurajata de faptul ca pentru putinele locuri de munca oferite de agentii economici din zona, corespunzatoare pregatirii ei, sunt preferati barbatii sau persoanele cu experienta. De aceea nu a mai incercat sa-si caute un loc de munca prin efort propriu, nu a mai consultat ofertele A.J.O.F.M. sau cele prezentate de mass-media. Mai mult, considera ca este aproape imposibil pentru o femeie cu studii tehnice sa se poata integra profesional, mai ales daca a absolvit de curand facultatea.

In prima sedinta "A" a facut impresia unei fiinte emotive,cu spontaneitate redusa, manifestand blocaje in comunicare. Isi exprima nemultumirea profunda fata de faptul ca pentru cea mai mare parte a locurilor de munca se solicita barbati. Considera ca este o "victima" a conditiilor economice existente in zona, dar si a mentalitatilor.

Sensibila, plange in timp ce-mi vorbeste despre impasul in care se afla si despre faptul ca nu mai are sperante de a depasi situatia actuala.

Tehnica folosita a fost dialogul, repetarea frazelor din discursul lui "A", accentuarea cuvintelor cheie, urmarind astfel sa o incurajez sa comunice.

Desi initial isi dezvaluie mai putin sentimentele, dupa un timp simtindu-se acceptata, incepe sa-mi relateze mai multe aspecte din viata ei. Imi vorbeste despre sotul ei, acuzandu-se pentru greselile pe care la face, manifestarile ei fiind de multe ori impulsive, mai ales fata de un om pe care il iubeste foarte mult.

Atmosfera calda, prietenoasa, caracterizata prin respect si intelegere pe care o creez o ajuta pe "A" sa se simta mai capabila de a-si exprima sentimentele, de a depasi franele emotionale si de comunicare manifestate initial.

"A" se simte frustrata, deznadajduita de experienta pe care o traieste, considera ca situatia actuala este pentru ea ca o "rasturnare" a intregului sau sistem de valori ceea ce determina starile ei de nervozitate,tensionarea relatiilor in familie datorata acuzatiilor nedrepte aduse sotului cu privire la lipsa de implicare a acestuia in rezolvarea problemelor cu care ea se confrunta.In acelasi timp,se considera vinovata pentru comportamentul ei nepotrivit,pentru gandurile irationale care o coplesesc uneori.

Folosesc metafora.

"Familia reprezinta pentru mine.caldura, siguranta si dragoste."

In a doua sedinta "A" vorbeste in continuare despre atitudinea ei fata de familie, dar si despre impasul in care se afla deoarece nu are un loc de munca. Considera ca succesul o ocoleste , ca ii este imposibil sa se integreze profesional, ii este teama sa mai consulte ofertele de locuri de munca pentru a nu se mai confrunta cu o noua dezamagire. In perioada de somaj, marcata de descurajare, motivatia ei pentru ocuparea unui loc de munca a scazut foarte mult, si-a pierdut curajul si speranta de a iesi din impas.

In aceasta sedinta am utilizat si exercitiul "rascrucea". O rog pe "A" sa se gandeasca la un moment de "rascruce" din viata ei si sa-mi spuna in ce masura alegerea facuta i-a afectat viata. Totodata, "A" este rugata sa evidentieze cateva calitati si abilitati care au determinat luarea deciziei. Cu mare rapiditate "A" incepe sa povesteasca despre decizia sa de a urma Facultatea de Tehnologie Chimica. Dialogul devine mult mai "fluent",iar alegerea facuta de "A" pentru a relata o intamplare de succes, ma face sa intuiesc ca ne aflam pe "drumul cel bun". Povesteste cu bucurie despre reusita ei la examenul de admitere dar si despre faptul ca a facut alegerea potrivita.In facultate a avut note mari,si-a intocmit fara dificultate proiectele, dar mai ales s-a simtit "implinita" pentru ca profesia aleasa ii place foarte mult. Considera ca a reusit pentru ca a dat dovada de curaj, de perseverenta, ambitie, intelepciune alegandu-si o profesie frumoasa. De asemenea, isi aminteste ca inca din perioada liceului se descurca foarte bine in orele de laborator, iar deprinderile dobandite astfel au ajutat-o foarte mult. Vorbind despre aceasta "experienta de succes" din viata sa, privirea lui "A" se schimba disparand orice urma de tristete, zambest, devenind mai sigura pe ea , mai dezinvolta.

O rog pe "A" sa aduca in prezent "punctele tari" despre care tocmai a vorbit si sa le prezinte in perspectiva situatiei ei de acum.

"Acum probabil ca am ratacit pe undeva intelepciunea, de vreme ce las teama sa sugrume ambitia si curajul care m-au caracterizat atunci. Cred ca este momentul sa fac ceva in acest sens."

Consider ca in aceasta sedinta am facut pasi insemnati in ceea ce priveste autocunoasterea, identificand barierele interne ale lui "A": teama de a nu se confrunta cu un esec, deci lipsa curajului de a actiona, motivatie redusa, lipsa informatiei. De asemenea s-au realizat progrese in depasirea blocajelor in comunicare, relationare si schimbarea imaginii de sine.

In urmatoarele trei sedinte tehnicile folosite au fost: dialogul, metafora, cartografierea spatiului de viata.

Cartografierea o ajuta pe "A" foarte mult la stabilirea prioritatilor dar si a conexiunilor existente intre situatiile prioritare. Isi doreste o slujba pentru a obtine venituri dar si pentru implinirea ei in plan profesional. In acelasi timp, prioritara ramane si familia, relatiile cu sotul. Legatura dintre cele doua elemente slujba si familie o constituie ea insasi ceea ce dovedeste o crestere a responsabilitatii lui "A" in rezolvarea propriilor probleme (initial considera ca sotul ei trebuie sa se implice mai mult pentru a-i gasi un loc de munca). Considera ca familia o ajuta in devenirea ei profesionala prin sustinere morala, iar realizarile in plan profesional pot aduce mai multa liniste, de fapt mai multa siguranta familiei, un climat afectiv, detensionat, o relatie de egalitate in ceea ce priveste responsabilitatea celor doi soti. Obtinerea unei slujbe reprezinta pentru "A posibilitatea recunoasterii si aprecierii meritelor personale de catre viitorii colegi. Se pare ca "punctele ei tari" ambitia si perseverenta incep sa fie din nou scoase la suprefata. Discutia despre obtinerea unei slujbe este ca o provocare care pune in miscare mecanisme extrem de importante in descoperirea propriilor resurse. Evident resursele sunt productive, creaza ideea de a obtine rezultate prin cercetare. Iata deci un rezumat al capacitatii de autocunoastere a lui "A". Daca in primele sedinte a vorbit despre ambitie, perseverenta, abilitati in munca de laborator, iar mai apoi despre importanta slujbei in obtinerea de rezultate si recunoastere profesionala, sintetizand pe un fond de responsabilitate si o buna imagine de sine am ajuns la propunerea unui scop si anume cercetarea.

Folosesc metafora. "Pentru mine obtinerea unui post in cercetare este ca.si cum as prinde aripi, plasandu-ma pe o rampa de lansare, dar in acelasi timp m-ar obliga foarte mult"

Munca la care s-ar angaja ar solicita o implicare deosebita, insa are convingerea ca suportul moral oferit de sotul ei o va ajuta foarte mult. Rampa de lansare a lui "A" este ca o insumare a trei stimuli foarte importanti in viata ei:cercetarea, familia si recunoasterea rezultatelor.

Folosesc din nou metafora."Rampa de lansare este pentru mine ca.punctul de plecare pentru atingerea unui scop". Daca acum si aici ar fi pe rampa de lansare "A" ar simti nerabdare ,dorinta de munca, dovada ca este hotarata sa lupte atat pentru obtinerea unui loc de munca dar si pentru a obtine rezultate. In acest moment intuiesc reaparitia motivatiei, responsabilizare, "A" fiind constienta ca are resurse care sa o ajute sa se integreze profesional, la care nu intelege de ce nu s-a gandit pana acum.

Mai mult, simte ca are deja mai mult curaj.

Pentru urmatoarea sedinta o rog pe "A" sa scrie o scrisoare nerabdarii pe care o simte pe rampa de lansare.

Incepem a sasea sedinta cu lectura scrisorii. Redau cateva fragmente.

"Sunt nerabdatoare sa dovedesc ca sunt in stare sa fiu foarte buna. Sunt nerabdatoare sa schimb ceea ce nu-mi place la mine, dar si sa obtin ceea ce imi doresc.Mi-as dori sa detin controlul comportamentului meu, sa nu fiu nerabdatoare atunci cand actionez dand "frau liber" primului impuls. Sunt constienta ca nerabdarea constituie uneori o bariera in relatiile mele cu ceilalti, influentandu-mi foarte mult comportamentul. Consider ca ar fi mai bine sa fiu detasata si de cate ori simt ca nerabdarea "ma ispiteste" sa numar pana la zece."

Consider ca s-au facut pasi importanti in cresterea motivatiei lui "A" pentru depasirea barierelor ei interne, identificate si mai mult, constientizate.

Tehnica folosita in a saptea sedinta este "ascultarea vocilor.

"A" isi propune singura solutii. Nerabdarea va fi "stapanita" prin autocontrol. Daca in trecut a fost multumita de alegerea ei profesionala acum este revoltata de esecul cu care s-a confruntat. Isi propune insa pentru viitor schimbarea. Mai mult, apare dorinta de a incerca sa obtina reusita in plan profesional. Consider ca "A"este mult mai spontana, comunicarea este extraordinar de deschisa ,isi dezvaluie fara nici un fel de rezerve sentimentele. "A" se situeaza deja pe pozitia creatorului propriului destin, isi propune scopuri si isi pune in "functiune toate mecanismele" care sa actioneze propriile resurse si sa le focalizeze in atingerea scopurilor, una din vocile ei fiind initiativa.

In sedinta a opta tehnicile folosite au fost: dialogul, exercitiul "pasi in cariera", metafora.



Lucram exercitiul "pasi in cariera". Stapana pe ea, increzatoare in propriile forte, "A" isi defineste foarte bine pasii pe care ii va face. Cresterea capacitatii de autocunoastere, identificarea propriilor bariere dar si a resurselor care o ajuta in depasirea acestora, o conduc pe "A" spre acceptarea de sine, spre reconsiderarea de sine. Stie ca dand dovada de initiativa si in acelasi timp luptand cu eventualele esecuri ce ar putea sa mai apara, cu siguranta va sosi ziua in care integrarea ei profesionala va fi posibila. Pasii pe care si-i propune sunt concreti, incadrati temporar, dand dovada ca deja stie sa-si organizeze demersurile. Mai mult, nu se opreste la obtinerea unei slujbe si isi propune scopuri imediate dupa angajare cum ar fi : implicarea, initiativa, obtinerea de rezultate, recunoasterea din partea echipei.

Folosesc metafora."Reusita este pentru mine .atingerea unui tel".

Cu aceasta noua imagine de sine "A" nu numai ca isi propune teluri, dar este constienta ca numai de ea depinde atingerea acestora.

In urmatoarele doua sedinte s-au lucrat mai mult tehnici de cautare a unui loc de munca. I-am oferit lui "A" sprijin pentru intocmirea unui Curriculum Vitae si a unei scrisori de prezentare. De asemenea am discutat asupra modului de prezentare la un interviu. S-au mai discutat probleme de legislatie a muncii,astfel incat "A" sa cunoasca prevederile unui contract de munca si modul de negociere al acestuia. Consider ca lipsa de informatie este de asemenea o bariera in reusita profesionala. Necunoasterea tehnicilor de cautare a unui loc de munca, lipsa de informatie privind sursele de documentare pentru identificarea ofertelor de locuri de munca constituie de asemenea un impediment in luarea deciziei. Alaturi de luarea deciziei pe baza unei corelari realiste intre posibilitatile si interesele profesionale, sursele de informare joaca un rol important in asigurarea succesului si satisfactiei profesionale.

"A" mi-a vorbit despre cele doua oferte pe care le selectase din ziarele locale si care corespundeau pregatirii sale profesionale, propunandu-si sa contacteze telefonic sau personal reprezentantii firmelor respective.

Capitolul V

Eficienta activitatii de consiliere in depasirea barierelor in reusita profesionala. Concluzii.

Prin abordarea unei probleme atat de grave si in acelasi timp atat de actuala - esecul profesional - am cunoscut zbuciumul si drama unor oameni marginalizati de societate si uneori chiar de prieteni si familie. Destinele acestor oameni aflati in impas traverseaza o perioada de criza care ii face sa se simta marcati, sa piarda orice speranta de redresare economica si sociala .

Fiecare individ are o personalitate unica, dezvoltata de-a lungul timpului, un anumit mod de a pricepe si aborda lumea. Fiecare persoana se incadreaza intr-un anumit scenariu de viata de pe pozitia caruia isi analizeaza si intelege esecurile, constientizeaza intr-un anumit grad importanta angajamentului personal in depasirea situatiei de criza. Modul in care fiecare abordeaza si constientizeaza propria experienta raportata la un esec contine si elementele care impiedica schimbarea, barierele interne in reusita profesionala care impiedica evaluarea obiectiva a esecului, fiind puternic ancorate in scenariul de viata al fiecaruia si alimentate de experientele traite in copilarie, adolescenta sau chiar la maturitate.

Oamenii investesc in destinul lor profesional energie, incredere, dorinta de a obtine rezultate care sa il satisfaca atat in plan material cat si spiritual. Esecul profesional reprezinta o experienta dureroasa, marcand pentru cei aflati in aceasta situatie pierderea stabilitatii si inceputul unei perioade de criza.

Cauzele care conduc la esecul profesional sunt multiple atat externe cat si interne.

Dintre barierele externe identificate in studiile de caz efectuate si care sunt puternic ancorate in contextul unei societati care traverseaza o perioada de tranzitie sunt: declinul economic; restructurarea unor sectoare din economie; lipsa unor progame de dezvoltare zonale.   

Atat somajul cat si structura ofertei de locuri de munca constituie bariere externe greu de depasit pentru cei care s-au confruntat cu un esec profesional conducand adesea la deprofesionalizarea fortei de munca.

Aceste bariere de obicei mai sunt asociate si cu : mentalitati si atitudini in special referitor la angajarea femeilor, sau a absolventilor lipsiti de experienta in anumite posturi (cazul A); profesii, meserii care nu sunt solicitate pe piata fortei de munca in general sau in anumite zone (cazul D) .

Aceste bariere externe ii afecteaza in mod deosebit pe somerii de lunga durata diminuandu-le sansele de integrare profesionala. Ele au implicatii profunde asupra celor care traiesc experienta dureroasa a unui esec profesional determinand scaderea capacitatii de comunicare, relationare, pierderea increderii in sine, diminuarea motivatiei, adoptarea unei atitudini pasive fata de propria cariera, reducerea disponibilitatii de schimbare si de reintegrare. Acestea constituie bariere interne pe care le-am identificat in studiile de caz, in care experientele de viata au fost relatate in capitolul anterior. Aparitia acestor bariere interne este determinata de existenta celor externe, economice si sociale.

In ceea ce priveste lipsa de implicare in reintegrarea sociala si profesionala aceasta constituie o bariera interna identificata in cazurile prezentate, persoanele participante la sedintele de consiliere nu incercase sa-si caute un loc de munca prin efort propriu. In primele sedinte de consiliere au manifestat blocaje de comunicare si relationare. Crearea unui climat afectiv cald, prietenos, fara"false amabilitati" sau "bunavointa", caracterizat prin respect si empatie a favorizat deblocarea dialogului, incurajarea dezvaluirii sentimentelor, cresterea increderii in consilier. Desi initial persoanele consiliate constientizau numai barierele externe care determinasera esecul profesional, prezentandu-se in postura de "victima" a unui context economico-social defavorabil, dialogand, utilizand metafora, exercitiile si provocand "mecanismele" care sa conduca la declansarea autocunoasterii, am construit impreuna punctele de sprijin esentiale pentru procesul autocunoasterii. Solutiile alese de ei au fost construite prin identificarea "punctelor tari"dar si a "punctelor slabe", constientizarea propriilor resurse, responsabilizarea activarii acestora in scopul obtinerii reusitei in plan profesional. In fiecare caz, autocunoasterea a reprezentat descoperirea potentialului de resurse, cresterea capacitatii de evaluare a propriei experiente. Aplicandu-se tehnici diferentiate in functie de trasaturile de personalitate si experienta fiecarui individ s-a obtinut manifestarea unei atitudini pozitive fata de sine insusi, cresterea capacitatii de autocunoastere si a increderii in sine, dar si intelegerea cauzelor care au condus la esecul profesional, identificarea propriilor bariere interne si deschiderea unor noi perspective asupre posibilitatilor fiecaruia de schimbare si atingere a nivelului de aspiratie. De asemenea s-a obtinut cresterea motivatiei dar si a gradului de implicare in schimbarea propriului destin. Fiecare a inteles ca somajul este o perioada tanzitorie in experienta profesionala iar schimbarea nu poate fi decat efectul unui angajament personal construit pe baza unui plan de actiune obiectiv si reprezentativ pentru propria personalitate. Pentru elaborarea planului de actiune s-a oferit suport informativ fiecarui individ, cunoasterea posibilitatilor de integrare profesionala conducand la stabilirea de alternative si deci crearea de noi perspective cu privire la sansele de reusita in atingerea scopurilor propuse. Prin aplicarea tehnicilor de consiliere specifice fiecarui caz in parte, am reusit sa-i sprijin pe cei care au apelat la ajutorul meu sa-si gaseasca ei insisi drumul, fara nici o impunere sau "sfat" acordat de consilier. Decizia pe care au luat-o nu a fost intamplatoare, bazandu-se pe corelarea constienta a intereselor profesionale cu potentialul resurselor de care dispune fiecare. Apartinandu-le in totalitate, atat decizia luata in privinta carierei cat si planul de actiune stabilit, sunt reprezentative pentru personalitatea si aspiratiile fiecaruia. Acesti oameni au invatat sa decida cunoscandu-si posibilitatile si limitele, dobandind capacitatea de a se valoriza in orice situatie astfel incat sa obtina succese.

Adevarata evaluare o constituie reusitele in plan profesional obtinute de persoanele consiliate.

Astfel D a urmat cursuri de calificare, iar dupa absolvirea acestora au reusit sa se integreze profesional, in domeniul pentru care s-a pregatit. In prezent D lucreaza la Fabrica de mobila din orasul Y.

A a reusit sa-si gaseasca o slujba ca inginer chimist in cadrul Muzeului Judetean unde are toate sansele sa desfasoare o activitate de cercetare in domeniul conservarii exponatelor.

Suntem constienti ca numarul somerilor care au nevoie de sprijinul consilierului pentru depasirea situatiei de impas in care se afla este inca extrem de mare la nivelul judetului. Este foarte dificil in aceste conditii ca prin consilierii centrelor de informare si consiliere care asigura asistenta de specialitate in judet sa se acorde sprijin tuturor persoanelor care nu se pot integra profesional. Avem insa convingerea ca rolul consilierului intr-o Agentie este extrem de important, suportul oferit de acesta fiind in multe cazuri similar cu acordarea unei a doua sanse pentru someri. De aceea ne propunem sa continuam activitatea aplicand tehnicile prezentate in aceasta lucrare si care s-au dovedit a fi eficiente si totodata facem urmatoarele recomandari: infiintarea de centre de informare si consiliere in cariera in mai multe localitati, cresterea numarului persoanelor care acorda asistenta de specialitate, organizarea unor centre de autoinformare, actualizarea continua a bazei de date, elaborarea unui numar mai mare de chestionare, teste si alte tehnici de lucru, precum si perfectionarea celor de care dispunem, monitorizarea persoanelor consiliate dupa integrarea lor profesionala pentru o perioada de 6 luni, perfectionarea continua a consilierilor, organizarea unor activitati comune cu ceilalti colegi din alte judete-schimb de experienta.

Consideram ca obiectivele pe care ni le-am propus in acest demers au fost atinse si ne propunem sa valorificam in continuare experienta pe care am dobandit-o. Am parcurs impreuna un drum la capatul caruia am constatat ca personal am avut de invatat experimentand diferite tehnici, metode, adaptand strategia de lucru in functie de nevoile fiecaruia, punand in practica abilitatile dobandite la cursurile de formare, unde ne-am descoperit resursele interioare suportive si empatice pe care le-am pus in slujba celorlalti. Suntem constienti de faptul ca numai experienta practica este cea care ne poate oferi oportunitatea de a ne perfectiona si a spori valoarea actiunilor noastre.

Un concept important urmarit in consilirea profesionala este cel al recastigarii "demnitatii individuale", propus de Herr, care a afirmat: "Scaderea ofertei locurilor de munca, cresterea ratei somajului si redefinirea conditiilor ce se cer indeplinite pentru ocuparea unui post sunt doar cativa factori care vor atenta la demnitatea individuala. Rolul consilierii in acest context este de a determina constientizarea diversitatii optiunilor profesionale pe care le poate avea un individ si de a creste posibilitatea de autocontrol al acestora".

BIBLIOGRAFIE

  1. Cristache Ristea (coordonator) - Piata muncii si piata formarii profesionale , vol. 1, Partea I, Editura Sitech Craiova 2007
  1. Cristache Ristea (coordonator) - Proiecte pe domenii de specialitate , vol. 6, Editura Sitech Craiova 2007
  1. Gheorghe Raboaca - Studiul comportamentului somerilor , Economistul nr. 95/1998 , Bucuresti
  1. Gheorghe Raboaca - Oferta de forta de munca. Dimensiuni, surse si factori determinanti, Academia Romana, CIDE, nr. 7/2000, Bucuresti

Dr. Malcolm S. Knowles - The Modern Practice of Adult Education(1970)



Cristache Ristea - Piata muncii si piata formarii profesionale, Vol I Part. I, Editura SITECH-Craiova 2007

Cristache Ristea - Piata muncii si piata formarii profesionale, Vol I Part. I, Editura SITECH-Craiova 2007

Cristache Ristea - Proiecte pe domenii de specialitate, VOL 6, Editura SITECH-Craiova 2007







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Resurse-umane


Resurse umane






termeni
contact

adauga