DURATA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

DURATA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Durata contractului individual de munca. Din economia legislatiei actuale rezulta ca, de regula, contractul individual de munca se incheie pe dutata nedeterminata. Atat Codul muncii, cat si alte reglementari prevad ca "in anumite situatii concrete contractul de munca se poate incheia si pe durata determinata"[1].

Problema duratei contractului individual de munca si-a gasit locul si in cazul contractelor colective de munca. Asa de exemplu, in cazul Contractului colectiv de munca la nivel national, negociat de salariatii reprezentati de Blocul National Sindical si patronat, pentru anul 1992 s-a prevazut ca: "contractul individual de munca se incheie pe durata nederminata; in cazuri expres prevazute de lege, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata" (art 60, alineat 3). In articolul 18 (alineat 1, 2) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national din 1993 s-a statuat ca incheierea contractului individual de munca se va face pe durata nedeterminata. Contractele individuale de munca se pot incheia si pe durata determinata".

In temeiul art. 70, alin. 1 din Codul muncii si in prezent contractele individuale de munca - spre deosebire de contractele de drept civil, in cazul carora in cele mai multe situatii termenul este un element esential - trebuie incheiate numai pe perioade nedeterminata, in afara situatiilor de exceptie prezentate in alin. 2 al textului. Astfel fiind, clauza prin care un contract individual de munca se incheie pe o perioada determinata - fara a fi incidente una din situatiile de exceptie - este nula in mod absolut, deoarece incalca o norma legala avand un caracter imperativ de ocrotire a salariatilor; clauza respectiva va fi inlocuita cu alta potrivit careia contractul se incheie pe perioada nedeterminata, iar contractul in asamblul sau se mentine. Durata nedeterminata a contractuli nu afecteaza interesele persoanei incadrate, ci dimpotriva, aceasta reglementare costituie o masura de protectie pentru salariati, avand menirea de a asigura dreptul la stabilitate in munca si a asigura in acelasi timp o mai buna organizare a muncii.

Potrivit art. 70, alin.2 din Codul muncii, durata determinata a contractului individual de munca este prevazuta ca exceptie, un contract pe o asemenea durata putand interveni doar in urmatoarele situatii

In cazul inlocuirii titularului unui post, pe timpul lipsei lui temporale, unitatea fiind obligata sa-i pastreze postul in aceasta perioada[2]

Pe durata incapacitatii temporare de munca a titularului, a concediului de maternitate ori pentru ingrijirea copilului pana la un an sau a celui bolnav pana la trei ani[3]

In timpul in care titularul postului indeplineste serviciu militar[4];

Pentru prestarea unor munci cu caracter sezonier, precum si a altor activitati cu caracter temporar.

Mentionam ca, prin unele acte normative se prevede incheierea unor contracte individuale de munca pe durata determinata pentru anumite categorii de personal, ca de pilda

Statutul personalului didactic - Legea nr. 128/1997 (art. 5, alin. 1) - pentru personalul didactic suplinitor, care incheie astfel de contracte pentru un an scolar (universitar), iar in situatia lectorilor sau sefilor de lucrari, daca sunt doctoranzi, contractul de munca se incheie pe o durata de patru ani, iar numirea devine definitiva daca cel in cauza obtine in acest interval titlul stiintific de doctor[5].

Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functie (art. 3, alin. 1) in cazul pensionarilor pentru limita de varsta, mentinuti sau reincadrati in munca la organele centrale si locale ale administratiei publice, institutii si unitati bugetare, precum si regii autonome si societati comerciale cu    capital de stat, care incheie contracte individuale de munca pe o perioada de cel putin 6 luni, pana ce functiile respective sunt ocupate prin concurs

Legea contractului de management nr. 66/1993 care prevede (in art. 20) ca "la incetarea mandatului, persoana juridica propietara este obligata ca, la cererea fostului manager, sa-i asigure un loc de munca la societate comerciala pe o perioada de cel putin 6 luni, in conformitate cu pregatirea sa profesionala".

Persoanele cu contract individual de munca pe durata determinata li se aplica prevederile legislatiei muncii, in mod corespunzator, tinandu-se seama de specificul activitatii desfasurate.

Daca intr-o situatie concreta, nu se face dovada ca incheierea contractului s-a efectuat ori era posibila, potrivit legii, pe durata determinata, se prezuma ca raportul juridic de munca a fost stabilit pe perioada nedeterminata. Totodata, simpla mentiune din contract ca a fost incheiat pe durata determinata, nu produce efecte corespunzatoare daca postul este vacant si prin natura ei, munca are un caracter permanent. In consecinta, daca sunt intrunite cerintele imperative ale legii pentru incheierea contractului pe durata nedeterminata, orice clauza potrivit careia contractul ar fi fost incheiat pe perioada determinata este nula.

In principiu, contractul de munca pe durata determinata confera celui incadrat in munca aceleasi drepturi si obligatii cu cele rezultate din contractul pe durata nederminata. Potrivit articolului 70, alineat 2, teza a II-a din Codul muncii, personelor cu contract de munca pe durtat determinata li se aplica prevederile legislatiei muncii, in mod corespunzator, tinandu-se seama de specificul activitatii si vechimea lor in munca. Totusi, in ultimii ani se remarca o tendinta de a se realiza anumite diferentieri prin normele legale. Astfel, spre a beneficia de a anumite drepturi pecuniare,ca urmare a desfacerii contractului de munca, fara vina persoanei in cauza, este necesar sa fi lucrat o anumita perioada in aceeasi unitate, pe baza unui contract de munca pe durata nederminata[6]. Legat de aceeasi problema, indemnizatia pentru incapacitate temporara curge din prima zi de incapacitate si dureaza, atunci cand cel in cauza are contract de munca pe o durata nedeterminata, pana la insanatosire sau pana cand se stabileste gradul de invaliditate, in timp ce pentru cel angajat cu contract de munca pe durata determinata, ajutoarele materiale in cadrul asigurarilor sociale de stat se acorda numai pentru cel mult 65 zile lucratoare in cursul unui an calendaristic, cu conditia ca cel in cauza sa aiba vechime de cel putin 4 luni in ultimele 12 luni premergatoare concediului medical .

Durata determinta a contractului individual de munca poate antrena consecinte si pe alte planuri decat raporturile juridice de munca. Atfel, potrivit Legii 77/1994, salariatii cu contracte de munca pe durata determinata, nu pot face parte din asociatiile salariatilor si membriilor conducerii societatilor comerciale care se privatizeaza. Potrivit Legii 1/1991 daca persoana a avut un contract de munca pe o durata determinta mai mica de 6 luni in ultimele 12 luni premergatoare datei de inregistrare a cererii pentru plata ajutorului de somaj, nu va putea sa devina beneficira a acestui ajutor.

Asa fiind, in temeiul art. 70, alin. 1 din Codul muncii, si in prezent, contractele individuale de munca trebuie incheiate numai pe durata nedeterminata, desigur in afara situatiilor de exceptie prevazute in alin. 2 al acestui text. Se intelege ca adoptarea contractului colectiv de munca la nivelul unitatii sau modificarea lui, atrag, eo ipso, conform Legii nr. 130/1996, dupa caz, modificarea ori completarea clauzelor cantractelor individuale de munca, indiferent de durata lor, pentru ca acestea sa nu fie in discordanta cu stipulatiile contractului colectiv. Rezulta ca, practic, desi contractul individual de munca este incheiat, de regula, pe durata nedeterminata, el este susceptibil periodic (anual sau chiar trimestrial) sa se modifice sau sa se completeze, in functie de stipulatiile inscrise in contractul colectiv de munca, incheiat la nivelul unitatii, si de dispozitiile hotararilor Guvernului de indexare sau compensare a salariilor, ori de fixare a salariului minim brut pe tara.