Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Resurse umane


Index » business » » management » Resurse umane
» Conflictele de drepturi si jurisdictia muncii


Conflictele de drepturi si jurisdictia muncii


Conflictele de drepturi si jurisdictia muncii

§1. Notiunea de conflict de drepturi

Potrivit art. 5 din Legea nr. 168/1999, conflictele de munca ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii decurgand din legi sau din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca sunt conflicte referitoare la drepturile salariatilor si se numesc conflicte de drepturi.

Astfel, sunt conflicte de drepturi urmatoarele:

conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca;



conflictele in legatura cu executarea contractelor colective de munca;

conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca;

conflictele in legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de munca ori a unor clauze ale acestora;

conflictele in legatura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor colective de munca.

§2. Partile conflictelor de drepturi

Prin art. 282 din Codul muncii sunt desemnate persoanele fizice si juridice ce pot fi parti in conflictele de munca:

a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul Codului muncii, al altor legi sau al contractelor colective de munca;

b) angajatorii - persoane fizice si/sau juridice, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile Codului muncii;

c) sindicatele si patronatele;

Sindicatele au dreptul de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de catre organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata. Anterior demersului organizatiei sindicale, salariatul trebuie consultat in legatura cu oportunitatea chemarii in judecata a angajatorului.

d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau ale Codului de procedura civila.

Mostenitorii salariatului pot fi parti intr-un conflict de drepturi in urmatoarele situatii:

- angajatorul trebuie sa despagubeasca salariatul decedat pentru prejudiciile materiale pe i le-a produs din culpa sa (de exemplu, neplata salariilor, a indemnizatiei de concediu etc.;

- in cazul obligatiei de restituire cand salariatul decedat a incasat de la angajator o suma nedatorata, a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite in natura sau daca i s-au prestat acestuia servicii la care nu era indreptatit este obligat la suportarea contravalorii lor;

- angajatorul trebuie sa fie despagubit de catre salariatul decedat pentru pagubele pricinuite din vina si in legatura cu activitatea sa (art. 270 alin. 1 din Codul muncii).

Tertii pot participa intr-un conflict de munca in anumite situatii prevazute de art. 49 - 56 din Codul de procedura civila prin modalitatile interventiei principala sau accesorie, in interes propriu sau in interes alaturat, ca urmare a unei cereri de chemare in garantie.   

Potrivit art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. In consecinta, s-a apreciat ca procurorul poate introduce orice actiuni vizand incalcarea unor drepturi decurgand din contractele individuale sau colective de munca, nefiind limitat doar la participarea la judecarea acestor litigii.



§3. Competenta instantei care solutioneaza conflictele de drepturi

Potrivit art. 284 alin. 1 din Codul muncii, coroborat cu art. 70 din Legea nr. 168/1999, conflictele de munca se solutioneaza de catre instantele stabilite conform Codului de procedura civila. In conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. b1 din Codul de procedura civila, tribunalele judeca in prima instanta conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante. Prin urmare, tribunalul are conferita plenitudinea de competenta in ceea ce priveste solutionarea conflictelor de drepturi ca instanta de fond; Curtea de Apel este singura instanta de control judiciar si se pronunta asupra recursului declarat impotriva hotararii tribunalului ca instanta de fond.

Cererile se adreseaza instantei competente (tribunalului) in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul (art. 284 alin. 2 din Codul muncii).

§4. Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca

Potrivit art. 283 din Codul muncii, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:

a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca;

b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara;

c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;

d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;

e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.

In toate situatiile, altele decat cele prevazute mai sus termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului.

§5. Procedura de solutionare a conflictelor de munca

Desfasurarea judecatii, ridicarea si rezolvarea exceptiilor procedurale (inclusiv cele referitoare la competenta), pronuntarea si cuprinsul hotararilor, precum si caile de atac sunt supuse normelor de drept comun, cu unele particularitati determinate de specificul litigiilor de munca.

In afara Codului muncii, si Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca reglementeaza unele reguli procedurale speciale.

Astfel, art. 74 din Legea nr. 168/1999 si art. 286 din Codul muncii prevad ca cererile referitoare la solutionarea conflictelor de munca se judeca in regim de urgenta, iar termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile conform art. 286 alin. 2 din Codul muncii.



Referitor la procedura de citare, art. 74 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 168/1999 si art. 286 alin. 3 din Codul muncii dispun ca partile sunt legal citate, daca citatia le-a fost inmanata cu cel putin o zi inaintea judecarii (spre deosebire de termenul general comun de 5 zile stabilit de art. 89 C.proc.civ.). Prin zi se intelege intervalul de timp de 24 ore, ceea ce presupune ca partilor sa li se fi inmanat citatia cu cel putin 24 inainte de judecata (termen).

La prima zi de infatisare, inainte de intrarea in dezbateri, instanta are obligatia de a incerca stingerea conflictului prin impacarea partilor (art. 76 din Legea nr.168/1999).

Potrivit art. 1169 din Codul civil, cel care face o propunere in fata instantei de judecata trebuie sa o dovedeasca (onus probandi incubit actori , deci sarcina probei revine celui care face o afirmatie, inainteaza o pretentie (reclamantul).

Ca situatie particulara, expresie a celeritatii solutionarii si a unei situatii generale obiective (angajatorul emite si detine documentatia), in art. 287 din Codul muncii este consacrata obligatia angajatorului ca pana la prima zi de infatisare sa depuna dovezile in apararea sa; prin urmare, printr-o norma juridica imperativa, este stabilit ca sarcina probei revine angajatorului (in sensul existentei obligatiei de a depune documentatia). Nerespectarea acestei indatoriri procesuale poate atrage decaderea angajatorului din dreptul de a propune dovezi.

Referitor la decaderea din proba, s-a aratat ca instanta o dispune de la caz la caz, in functie de aprecierea acesteia cu privire la justificarea sau nejustificarea intarzierii si raportat la complexitatea litigiului, la posibilitatile de care partile dispun pentru procurarea si administrarea probelor.

Incadrandu-se in regimul de urgenta a solutionarii conflictului de drepturi, hotararea prin care se solutioneaza conflictul de drepturi se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile si doar in situatii deosebite pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 2 zile (comparativ cu dreptul comun in materie potrivit caruia amanarea pronuntarii nu va putea fi mai mare de 7 zile).

Art. 78 alin. 2 din Legea nr. 168/1999 nu interzice expres repetarea amanarii pronuntarii pe o durata de cel mult 2 zile, dar o atare prohibitie decurge din lege, din caracterul imperativ al aliniatului prim si din caracterul de exceptie al alin. 2 al textului care restrictioneaza orice posibilitate de interpretare extensiva.

Hotararile instantei de fond sunt definitive. Caracterul definitiv al hotararii da dreptul creditorului sa solicite executarea acesteia. Spre deosebire de art. 79 din Legea nr. 168/1999, art. 289 din Codul muncii mentioneaza ca aceste hotarari sunt si executorii de drept. Prin urmare, se considera ca hotararile judecatoresti pronuntate in materia conflictelor de munca pot fi puse in executare fara a mai fi necesara investirea cu formula executorie, intrucat acest caracter le este conferit ex lege.

Hotararile tribunalului nu sunt si irevocabile; ele sunt susceptibile de a fi atacate doar cu recurs in termen de 10 zile de la comunicarea hotararii pronuntata de instanta de fond.

Hotararea se redacteaza si se comunica in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare (spre deosebire de dreptul comun in materie care, potrivit art. 264 alin. 1 C. pr. civ., atunci cand redactarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii, ea se va redacta in termen de cel mult 30 de zile de la aceasta). Termenul de 15 zile cuprinde asadar atat operatiunea de redactare a hotararii (obligatie ce revine instantei de judecata), cat si operatiunea de comunicare (indatorire a grefierului).

Potrivit art. 89 din Legea nr. 168/99 si art. 285 din Codul muncii, toate actele de procedura intocmite potrivit dispozitiilor acestor acte normative sunt scutite de taxa de timbru (implicit si de timbru judiciar). Aceasta scutire a actiunilor si cererilor formulate in materia conflictelor de drepturi respecta principiul protectiei salariatului si principiul accesibilitatii organelor de jurisdictie.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Resurse-umane


Resurse umane






termeni
contact

adauga