 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
CLAUZELE OBLIGATORII SI SPECIFICE ALE CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA
Contractul individual de munca este acordul scris intre doua parti: angajatorul pe de o parte, care poate fi o persoana fizica sau juridica si salariatul pe de alta parte. Prin contractul individual de munca, salariatul se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, in schimbul unei remuneratii denumita salariu.
Contractul individual de munca se completeaza in 3 exemplare originale. Se inregistreaza la I.T.M. in termen de 20 zile calendaristice, unde si ramane un exemplar, iar celelalte doua se restituie angajatorului, din care un exemplar se inmaneaza salariatului.
CLAUZE OBLIGATORII:
obiectul contractului individual de munca consta in prestarea muncii de catre salarit si plata acestei munci de catre angajator.
durata contracului individual de munca - potrivit art. 12 din Codul Muncii, contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata. Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege: inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva; cresterea temporara a activitatii angajatorului; desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier; in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca; angajarea unei persoane aflate in cautarea unui loc de munca, care in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta; ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului; angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul; in alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfasurarea unor lucrari , proiecte, programe, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel national si/sau la nivel de ramura.
locul muncii. Precizarea locului muncii presupune determinarea precisa a locatiei in care se va presta munca: sediul angajatorului, respectiv punctul de lucru in care se va presta munca; sau departamentul, sectia etc.
felul muncii reprezinta
ocupatia exercitata de catre salariat. Potrivit art. 17 alin. (2) lit. d , in
contractul individual de mnca se va arata functia/ocupatia conform
specificatiei Clasificarii Ocupatiilor in
atributile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca. Art. 39 din Codul Muncii prevede ca prima dintre obligatiile salariatului este aceea de a realiza noma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului.
conditiile de munca in care se desfasoara activitatea. In vederea stabilirii drepturilor de asigurari sociale, conditiile de munca pot fi normale/deosebite/speciale.
durata muncii - potrivit art. 109 din Codul Muncii, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, iar pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore/zi, 30 ore/sapatmana. Timpul de munca poate fi repartizat: uniform - de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu doua zile de repaus; inegal - in functie de specificul untatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea normala a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana. Timpul de munca poate fi de asemenea: de zi sau de noapte - munca de noapte este prestata intre orele 22.00 - 6.00, cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite.
concediul. Potrivit art. 140 din Codul muncii, durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Potrivit art. 56 din contractul colectiv de munca incheiat la nivel national pe anii 2007-2010, durata minima a concediului de odihna de 21 de zile lucratoare. Salariatii in varsta de pana la 18 ani au dreptul la un concediu minim de 24 de zile lucratoare.
salariul. Salariul prevazut
in contractul individual de munca nu poate fi mai mic decat salariul minim
prevazut de lege. In prezent, potrivit H.G. nr. 1051/2008, salariul minim este
de 600 RON. La salariul minim
stabilit pe tara sau la salariul minim negociat pe unitate, angajatorul este
obligat, potrivit prevederilor contractului colectiv de munca 2007-2010, sa
acorde coeficienti de ierarhizare, pentru urmatoarele categorii de salariati: muncitori:
necalificati = 1; calificati = 1.2; personal administrativ incadrat in functii
pentru care conditia de pregatire este: liceala = 1.2; postliceala = 1.25;
personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire
este: scoala de maistri = 1.3; studii superioare de scrta durata = 1.5.;
personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de
studii superioare = 2. La acest salariu de baza minim brut pe
durata preavizului. Nu beneficiaza de dreptul la preaviz angajatul care se afla in perioada de proba si nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat. Durata previzului: in cazul demisiei: 15 zile calendaristice pentru functiile de executie si 30 de zile calendaristice pentru functiile de conducere; in cazul concedierii: 15 zile lucratoare, potrivit prevederilor Codului muncii, 20 zile lucratoare potrivit reglementerilor contractului colectiv de munca.
protectia muncii. Si la negocierea acestei clauze, elementele minimale le reprezinta prevederil legii (ale codului muncii si ale legii nr. 319/2006), precum si ale contractelor colective de munca. Potrivit Legii nr. 319/2006, se acorda obligatoriu si gratuit: echipament individual de protectie constand in mijloacele cu care este dotat fiecare paticipant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc; alimentatia de protectie destinata persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare; materiale igienico-sanitare destinate persoanelor care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita; echipament individual de lucru care consta in mijloacele acordate unui salariat in scopul protejarii imbracamintei si incaltamintei proprii.
Modelul cadru al contractului individual de munca
Prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64 din 28 februarie 2003, publicat in Monitorul Oficial nr. 139 din 4 martie 2003, modificat prin Ordinul nr. 76 din 11 martie 2003, publicat in Monitorul Oficial nr. 159 din 12 martie 2003, a fost aprobat modelul contracului individual de munca.
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
Incheiat si inregistrat sub nr. ......./......... ...in registrul general de evidenta
a salariatilor
A. Partile contractului
Angajator - Persoana juridica .................. cu sediul/domiciliul in....., Str. .....Nr. ... inregistrata la registrul comertului/autoritatile administratiei publice din ......, cod fiscal ..... telefon ...... reprezentata legal prin ....... in calitate de.........
Si
B.Obiectul contractului:
C. Durata contractului:
a) nedeterminata, salariatul/salariata ........ urmand sa inceapa activitatea la data de .......
b) determinata de ... luni , pe perioada cuprinsa intre data de ........ si data de ........./pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post;
D. Locul de munca:
1. Activitatea se desfasoara la ............... (se va mentiona, in mod concret locul unde se desfasoara activitatea).
2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel: .....-...........
E. Felul muncii :
I.Functia/meseria
......., conform Clasificarii Ocupatiilor din
F. Atributiile postului
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca;
G. Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991;
2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca potrivit Legii nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
H. Durata muncii:
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de .. ore/zi, ...ore/sapt.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ...... (ore zi/orenoapte/ inegal)
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractul colectiv de munca aplicabil
2. O fractiune de norma de ... h/zi, ... ore/saptamana.
a) repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza ....(ore zi/ore noapte/inegal);
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/ contract colectiv de munca aplicabil;
c) Nu se vor efectua ore suplimentare cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevederilor producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.
I. Concediul:
Durata concediului anual de odihna este de .... zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma).
Deasemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de .....-.......
J. Salariul:
Salariul de baza lunar brut .. lei.
Alte elemente constitutive:
a) Sporuri:
b) Indemnizatii..........
c) alte adaosuri.........
Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se plateste cu un spor la salariu, conform Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii sau contractului colectiv de munca aplicabil.
Data/ datele la care se plateste salariul este/sunt:
K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:
a) echipament individual de protectie ........... ;
b) echipament individual de lucru ..............;
c) materiale igienico-sanitare ....... ......;
d) alimentatie de protectie .................;
e) alte drepturi si obligatii privind securitatea si sanatatea in munca .........-......
L. Alte clauze:
a) perioada de proba este de .. zile
b) perioada de preaviz, in cazul concedierii, este de .. zile lucratoare conform Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii sau contractului colectiv de munca;
c) perioada de preaviz, in cazul demisiei, este de ... zile calendaristice conform Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii sau contractului colectiv de munca;
d) in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate informatiile prevazute de art. 18 alin. (1) din Codul Muncii se vor regasi si in contractul individual de munca;
e) alte clauze: ......-.................
M. Drepturile si obligatiile generale ale partilor:
Salariatul are in principal, urmatoarele drepturi:
a) Dreptul la salarizare pentru munca depusa;
b) Dreptul la repaus zilnic si saptamanal;
c) Dreptul la concediul de odihna anual;
d) Dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) Dreptul la securitate si sanatate in munca;
f) Dreptul la formarea profesionala, in conditiile actelor aditionale;
Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) obligatia de a realiza norma de munca sau dupa caz, de a indeplini atributiile ce-I revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;
d) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
e) obligatia de a respecta secretul de serviciu;
Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;
b) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.
Angajatorului ii revin in principal urmatoarele obligatii:
a) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil si din lege;
b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
c) sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;
d) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
e) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;
N. Dispozitii finale:
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003- Codul Muncii si ale contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/ grup de angajatori/ ramura/ national inregistrat sub nr. ......../......... la Directia generala de munca si solidaritate.sociala a judetului/ municipiului ........./ Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale.
Prezentul contract s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
O. Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de catre instanta judecatoreasca competenta material si teritorial potrivit legii.
ANGAJATOR, SALARIAT,
........... . ........
REPREZENTANT LEGAL,
Pe data de ............ prezentul contract inceteaza in temeiul art. ..... din Legea 53/ 2003- Codul Muncii, in urma indeplinirii procedurii legale.
ANGAJATOR,
CLAUZE SPECIFICE:
In afara clauzelor obligatorii prevazute in modelul cadru al contractului individual de munca, in contractul de munca se mai pot negocia si cuprinde si alte clauze specifice. Astfel, potrivit art. 20 alin. (2), sunt considerate clauze specifice: clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de neconcurenta, clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.
Clauza de nonconcurenta (art. 21) il obliga pe salariat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interesul sau propriu sau al altei persoane o activitate care se afla in concurenta cu cea pe care o desfasoara la angajatorul sau si nici sa nu presteze o activitate in favoarea altei persoane care se afla in relatii de concurenta, persoana fizica sau juridica pentru care acesta lucreaza.
Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului de la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salaritul poate fi in reala competitie cu angajatorul. Prin aceasta clauza, angajatorul se obliga sa-i plateasca salariatului o indemnizatie lunara, care se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salaritului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. Indemnizatia de neconcurenta nu are natura salariala - nu se datoreaza contributiile sociale; reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator; este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana beneficiara.
Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
Clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. La sesizarea salariatului sau a Inspectoratului Teritorial de Munca, instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta. In cazul nerespectarii cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta, salaritul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespnzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.
Poate fi prevazuta si o clauza de mobilitate (cf. art.25). prin care partile (implicate in contractul de munca) stabilesc ca executarea obligatiilor de serviciu de catre salariati sa nu se realizeze neaparat intr-un loc stabil de munca. In astfel de cazuri se pot stabili prestatii suplimentare in bani sau in natura.
Prin clauza de confidentialitate ( cf. art. 26) partile convin pe durata C.I.M. cat si dupa incetarea acestuia sa nu transmita date sau informatii de care au luat la cunostinta pe parcursul activitatii, in conditiile stabilite in regulamntele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca. Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese (art. 26 alin. 2 din Codul Muncii).
Modificarea contractului individual de munca
Contractul individual de munca se poate modifica numai prin acordul partilor. Pe de alta parte, orice modificare a uneia dintre clauzle esentiale ale contractului pe parcursul executarii contarctului de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 15 zile de la data incunostintarii in scris a salariatului, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare apare ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca a plicabil.
Actul aditional se inregistreaza la inspectoratul teritorial de munca in termen de 5 zile de la perfectarea acestuia, potrivit art. 2 alin. 2 lit.a din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca.
Modificarea contractului individual de munca se refera la unul din elementele:
a) durata contractului
b) locul muncii
c) felul muncii
d) conditiile de munca
e) salariul
f) timpul de munca si timpul de odihna
Modificarea unilaterala a contractului individual de munca
Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un lat loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca.
Delegarea. Delegarea reprezinta exercitarea temporara, de catre salariat, din dispozitia angajatorului, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului de munca, potrivit art. 43 din Codul Muncii.
Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile, potrivit art. 44 alin. 1 din Codul Muncii si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.
Salariatul delegat are
dreptul
Detasarea. Potrivit art. 45 alin. (1) din Codul Muncii, detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice.
Angajatorul poate dispune unilateral detasarea pentru o perioada de cel mult un an de zile si se poate prelungi numai cu acordul salariatului, din 6 in 6 luni.
Drepturile cuvenite salariatului se acorda de catre angajatorul la care s-a dispus detasarea, potrivit art. 47 alin. (1) din Codul muncii.
Pe durata detasarii, salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile: fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la nagajatorul la care este detasat. Drepturile salariale se platesc de catre unitatea beneficiara a serviciilor salariatului detasat, la nivelul cel mai favorabil.
Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si de o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Contractul individual de munca se suspenda pe durata detasarii, potrivit art. 52 alin. (1) din Codul muncii.
Pe toata durata detasarii, angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariat. Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea, in conformitate cu dispozitiile art. 47 alin. (4) din Codul Muncii. In cazul in care exista divergenta intre cei 2 angajatori sau nici unul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile, salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executare silita a obligatiilor neindeplinite.
Angajatorul poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.
Reglementari privind timpul de munca si timpul de odihna
Art. 109 Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, iar pentru tinerii in varata de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore/zi, 30 de ore/saptamana.
Art. 111 Durata maxima legala este de 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, care include si orele suplimentare, cu conditia ca media orelor de munca, calculata intr-o perioada de 3 luni calendaristice sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana . Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura de activitate, perioade de referinta mai mari de 3 luni, dar care sa nu depaseasca 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul concediile de odihna si perioadele de suspendare a contractului de munca.
Munca suplimentara Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. Si numai la solicitarea angajatorului
In situatia prestarii unor ore suplimentare:
munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut anterior, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul acordat pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.
Munca de noapte. Munca de noapte constituie munca prestata intre orele 22.00-6.00, cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite.
Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal. Iar pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, durata normala a timpului de lucru nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, in care presteaza munca de noapte.
Angajatorul este obligat, in conditiile in care utilizeaza frecvent munca de noapte, sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca
Salariatii de noapte (salariatii care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru sau cel care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru) beneficiaza:
fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza
fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de noapte prestata.
Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte sunt supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea, periodic. In conditiile in care se constata ca salariatii care desfasoara munca de noapte, au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu prestarea muncii de noapte, acestia vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.
Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca de noapte. Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.
Pauza de masa
In cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore /zi, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute si se include in programul de lucru.
Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca si din regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.
Repausul zilnic
Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
Iar cei care lucreaza in schimburi beneficiaza de un repaus care nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.
Repausul saptamanal
Repausul saptamanal se acorda de regula sambata si duminica. Insa, in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Astfel, in cazul in care repausul saptamanl se acorda in alte zile, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Se poate lucra si neintrerupt o perioada maxim 14 zile calendaristice, dar numai cu autorizarea Inspectoratului Teritorial de Munca si cu scordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salraiatii beneficiaza de acordarea repausului saptamanal cumulat si de dublul compensatiilor cuvenite in cazul prestarii muncii suplimentare, respectiv 150%.
Sarbatorile legale
Zilele de sarbatori legale in care nu se lucreaza sunt:
1 si 2 ianuarie
Prima si a doua zi de Pasti
prima si a doua zi de Rusalii
1 mai
15 august
1 decembrie
Prima si a doua zi de Craciun
2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele dect cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
In cazul in care salariatii lucreaza in zilele de sarbatori legale, acestora li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariu de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
Concediile
Dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
Potrivit art. 140, durata minima a concediului de odihna stabilita de lege este de 20 de zile lucratoare. Acesta se efectueaza in fiecare an si doar in cazuri expres prevazute si permise de lege se pote efectua si in anul calendaristic urmator.
Tinerii pana in 18 ani beneficiaza de 24 zile lucratoare de concediu minim stabilite conform codului muncii: 21 de zile concediu de baza si 3 zile de concediu suplimentar.
Salariatii incadrati cu fractiunui de norma au dreptul la concediu de odihna integral (in aceleasi conditii ca si salariatii cu norma intreaga).
Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Indemnizatia de CO reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimle 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca - art 145 din Codul Muncii.
Indemnizatia se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
Programarea concediilor de odihna
In fiecare an calendaristic, prin grija angajatorului, concediul de odihna se efectueaza in perioada programata pana la sfarsitul anului calendaristic. Concediul de odihna se poate efectua si fractionat cu conditia ca cel putin o fractiune sa fie de minim 15 zile lucratoare consecutive.
Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale.
Compensarea concediului de odihna
Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca. (art. 141 alin.
Concediul de odihna suplimentar
De zile de concediu suplimentar beneficiaza:
persoanele care lucreaza in conditii grele de munca , priculoase sau vatamatoare beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
tinerii pana la implinirea varstei de 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
salariatii cu handicap au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile
salariatii nevazatori au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile - conform codului muncii
Concediul platit pentru evenimente familiale deosebite.
In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Astfel, potrivit contractului colectiv de munca unic la nivel national, zilele libere pentru evenimente deosebite in familie sau pentru alte situatii sunt:
casatoria salariatului - 5 zile
casatoria unui copil - 2 zile
nasterea unui copil - 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura
decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile
decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi
donatorii de sange - 2 zile
la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate - 5 zile.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Resurse-umane | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
