Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Resurse umane


Index » business » » management » Resurse umane
» ATRIBUTIILE SI CALITATILE MANAGERILOR DE NIVEL SUPERIOR SI DE NIVEL INFERIOR


ATRIBUTIILE SI CALITATILE MANAGERILOR DE NIVEL SUPERIOR SI DE NIVEL INFERIOR


MANAGEMENT EDUCATIONAL EUROPEAN

Managementul resurselor umane

ATRIBUTIILE SI CALITATILE

MANAGERILOR



DE NIVEL SUPERIOR SI DE NIVEL INFERIOR

I. Managerul si problematica muncii sale

1. Definitia managerului

Managerul reprezinta o persoana care, in virtutea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor caracteristice functiei ocupate, exercita atributele conducerii, sau reprezinta o persoana care, in virtutea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise postului, exercita procese de management, adoptand decizii ce influenteaza comportamentul decizional si optional al altor persoane.

Indiferent de pregatirea de baza a profesorilor, caracteristicile definitorii ale profesiunii de manager educational sunt:

dubla profesionalizare, de specialist si de conducator, deci necesitatea posedarii de cunostinte, calitati si aptitudini profesionale si manageriale;

caracterul intuitiv si creator, avand in vedere situatiile neprevazute carora trebuie sa le faca fata managerul si caracterul dinamic al muncii sale;

rezistenta fizica si psihica la solicitari diverse, deoarece majoritatea managerilor isi prelungesc frecvent ziua de lucru;

exemplul personal, moral si profesional, ce este marcant in activitatea unui manager, tinand cont de gradul de implicare in realizarea obiectivelor majore si derivate ale institutiei, si de faptul ca el reprezinta etalonul de comparare in institutie;

prestigiul, autoritatea si responsabilitatea in fata grupului, care sunt mai ridicate decat la altii, datorita implicarii si responsabilitatii in rezolvarea problemelor, cat si a comportamentului fata de angajati.

La acestea se mai pot adauga si alte caracteristici ale profilului psiho-socio-profesional al managerului, cu ponderi diferite in eficienta muncii sale.

2. Principalele cunostinte, calitati si aptitudini ale managerului

Procesul managerial solicita managerului o serie de cunostinte, calitati si aptitudini pentru rezolvarea eficienta a complexelor probleme cu care acesta se confrunta zilnic. Aceste insusiri determinante ale managerului pot fi grupate in doua categorii:

calitati si aptitudini profesionale si manageriale, desprinse din resursele temperamentale si energetice, cum ar fi: stapanirea de sine, caracterul, sociabilitatea, sinceritatea, flerul, spontaneitatea, capacitatea de comunicare, abilitatea diplomatica, capacitatea decizionala etc.

cunostinte profesionale si manageriale, ponderea inclinandu-se spre cele manageriale, odata cu cresterea nivelului ierarhic de conducere. In aceasta categorie sunt incluse: inteligenta, trainicia memoriei, capacitatea de abstractizare si sistematizare, flexibilitatea gandirii, puterea de imaginatie, adaptabilitatea la nou, rapiditatea operationala, capacitatea de previziune, puterea de individualizare si analogie etc.

Practica a demonstrat ca, pe langa aceste trasaturi de personalitate pozitiva si potential ridicat, rezultatele muncii manageriale depind in mare masura de cunoasterea si aplicarea in practica a principiilor, tehnicilor si metodelor manageriale, care se dobandesc numai printr-un studiu organizat si individual.

3. Tipuri si stiluri de management

Eficienta muncii manageriale depinde, in mare parte, de modul de gandire, de manifestare si de actiune a managerului, fapt ce a generat clasificarea muncii manageriale in diferite tipuri si stiluri manageriale.

Tipurile de management sunt determinate de ansamblul cunostintelor, calitatilor si aptitudinilor ce caracterizeaza un anumit grup de manageri, ce le confera o anumita atitudine fata de procesele si relatiile muncii manageriale.

In literatura de specialitate exista diferite criterii de clasificare a tipurilor manageriale, dar, tinand cont de aspectul muncii educationale, cel mai bun criteriu este cel al atitudinii manageriale fata de lumea exterioara. In raport cu acest criteriu, avem urmatoarele tipuri:

1. manageri extravertiti, care se manifesta ca persoane deschise, energice, optimiste, exteriorizate, obiective, sociabile, increzatoare etc.;

2. manageri introvertiti, persoane inchise, susceptibile, rezervate, neincrezatoare, subiective, pesimiste etc.

Stilurile de management sunt determinate de nivelul de operationalizare a cunostintelor, calitatilor si aptitudinilor specifice unei categorii de manageri. Exista, in acest sens, o serie de factori care influenteaza munca manageriala, cum ar fi.

    1. gradul de constientizare a puterii;
    2. capacitatea de solutionare a diverselor probleme;
    3. relatia manager-subordonati;
    4. metodele si tehnicile manageriale utilizate, toate aceste influentand intr-un fel sau altul stilul managerial, determinand stilul personal de management.

Specialistii au stabilit diverse criterii de clasificare a stilurilor manageriale, dintre care cea propusa de W.J. Reddin, pe baza teoriei tridimensionale (preocuparea pentru sarcini, caractere umane si pentru randament), este atotcuprinzatoare. Astfel, se pot stabili opt stiluri de management: negativ, birocrat, autocrat, autocrat cu bunavointa, altruist, conciliant, promotor si realizator.

4. Problematica muncii manageriale

Problematica eficientei muncii manageriale reprezinta in acelasi timp problematica eficientei activitatii institutionale, fapt ce determina acordarea unor atentii sporite cauzelor sau factorilor care influenteaza activitatea managerului. Dintre acestia, timpul este resursa cea mai importanta, care este utilizata in mod necorespunzator, constatandu-se doua tendinte majore in utilizarea lui:

depasirea frecventa a duratei zilei de munca de opt ore;

structura necorespunzatoare a zilei de munca, prin rezolvarea unor probleme marunte ce tin de competenta managerilor inferiori (profesori, responsabili de comisii, diriginti, secretariat, administratie etc.)

ponderea ridicata de timp alocata rezolvarii problemelor marunte, a caror rezolvare necesita cateva minute;

fractionarea frecventa a timpului, datorita convorbirilor telefonice si timp indelungat acordat diverselor audiente sau rezolvarii unor probleme ce nu tin de competenta sa;

ponderea redusa din economia de timp, afectata studiului documentelor si creatiei manageriale.

Cauzele care duc la aparitia unor disfunctionalitati in munca manageriala pot fi de natura:

  • obiectiva, cum ar fi:
  1. lipsa unor strategii realiste la nivelul institutiei;
  2. lipsa unor obiective clare pentru fiecare compartiment;
  3. necunoasterea adevaratelor sarcini, competente si responsabilitati de catre managerii inferiori;
  4. frica de responsabilitate, de luarea deciziilor de catre managerii inferiori;
  5. presiunea externa la care este supus managerul din partea unor factori, cum ar fi: profesori, diriginti, elevi, parinti, angajati, administratia scolara si locala, sindicat etc.

subiectiva, cum sunt:

  1. insuficienta dotare nativa a unor persoane pentru functia de manager;
  2. insuficienta utilizare a unor elemente specifice metodelor si tehnicilor manageriale;
  3. tendinta de pasare pe verticala sistemului managerial a rezolvarii anumitor probleme.

Avand in vedre toate aceste aspecte, se impune imbunatatirea organizarii muncii manageriale, pentru diminuarea momentelor vampirice de timp si o utilizare eficienta a lui.

Cresterea eficientei muncii manageriale se poate realiza prin:

programarea muncii manageriale, bazata pe un set de reguli privind structurarea zilei de munca;

utilizarea unor modalitati de programare, cum ar fi: programe, grafic de activitate, dosare cu probleme complexe, agenda zilnica etc;

organizarea ergonomica a muncii manageriale, urmarindu-se furnizarea de informatii pertinente si de valorificare a acestora in procesul decizional si operational;

folosirea colaboratorilor (membrii Consiliului de Administratie) in rezolvarea unor probleme si consultarea in luarea unor decizii;

optimizarea raporturilor cu subordonatii, prin acordarea unei atentii sporite problemelor si solicitarilor acestora;

utilizarea eficienta a secretariatului, care datorita cresterii complexitatii muncii manageriale, capata dimensiuni noi in noul context socio-economic:

de legatura si filtru pentru solicitarile de contact directe, audiente si contacte telefonice;

de tratare a informatiilor si a documentelor adresate managerului;

de asistenta directa a managerului;

de reprezentare in unele cazuri.

utilizarea delegarii, prin care se asigura o valorificare superioara a timpului managerului si folosirea potentialului managerial al subordonatilor.

5. Relatiile de management

In esenta, relatiile de management se pot defini ca fiind raporturile ce se stabilesc intre componentii unui sistem si intre acestia si componentii altor sisteme, in procesele de planificare, organizare, coordonare, motivare-antrenare si control-evaluare activitatii institutiei educationale.

Relatiile de management sunt determinate de sfera sarcinilor, atributiilor si responsabilitatilor unitatilor structurale, de marimea institutiei educationale, de ciclul educational, gradul de tratare a informatiei, potentialul resurselor umane, cultura organizationala, conceptia managerului despre actul de conducere etc.

Factorii care influenteaza relatiile de management sunt.

resursele umane manifestate prin personalitatea personalului de conducere, corpul profesoral, personalul auxiliar, elevii si personalul administrativ. Factorul uman este elementul fundamental al managementului, iar actul de management exprima diferentele ce se manifesta in planul relatiilor de management intre institutiile educationale;

resursele materiale ce caracterizeaza dotarea materiala a fiecarei institutii educationale, care contribuie in mod substantial la calitatea actului educational. De asemenea acestea isi pun amprenta si asupra relatiilor de management si tinand cont de ciclul educational, le diferentiaza ca structura si continut;

factorul socio-economic ce consta in dependenta relatiilor de management de natura si modalitatile de existenta ale tipului de proprietate si, in general, de starea sociala si economica a acestui sector de activitate care marcheaza puternic natura relatiilor de munca.

In general, institutiile educationale prezinta aceleasi principii de management, metode de planificare (previziune), de organizare, de coordonare, de motivare-antrenare a personalului, de control si evaluare, si aceleasi modalitati de management participativ identic sau asemanator. Dar cu toate acestea, diferentierea este facuta de resursele umane si materiale care influenteaza calitatea informatiei vehiculate si, in mod definitoriu, de arta actului managerial al conducatorilor institutiilor educationale.

Complexitatea si diversitatea situatiilor caracteristice fiecarei institutii educationale solicita din partea managerilor o perfecta cunoastere a actului managerial stiintific, profesionist si nu unul empirist desfasurat dupa bunul simt, fapt ce ne determina sa constientizam ca managerul este o profesie, ce trebuie invatata, si nu o functie pe care poate sa o detina oricine pe o perioada oarecare de timp.

Managerul trebuie sa-si aduca un aport creator la adoptarea tehnicilor si mijloacelor manageriale necesare eficientizarii activitatii educationale, in functie de situatia concreta a unitatii scolare.

Managerul este cel ce influenteaza in mod hotarator actul managerial, procesele si relatiile de management si, din aceasta cauza, el trebuie sa stie cum sa o faca

II. Fisa postului pentru manageri

FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR

  1. Numele si prenumele:
  2. Descrierea postului:

Postul: director.

Compartimentul: personal didactic.

Nivelul ierarhic: 1.

Ponderea ierarhica: se trece numarul de persoane aflate in directa subordonare a directorului.

Relatii organizatorice:

Relatii de autoritate: de tip ierarhic.

Relatii de colaborare: cu membrii Consiliului de Administratie si administratia scolara si locala.

Relatii de control: controleaza intreaga activitate si intregul personal din liceu.

Relatii de reprezentare: reprezinta liceul in relatiile cu persoanele juridice si fizice, inclusiv cu administratia si comunitatea locala.

Obiectivul individual: coordoneaza si raspunde de intreaga activitate a liceului in fata Consiliului Profesoral, Consiliului de Administratie si a administratiei scolare si locale.

Sarcini:

propune planul de scolarizare pe baza analizei resurselor umane si materiale ale liceului;

numeste sefii de arii curriculare, catedre, ai comisiilor pe probleme si ai compartimentelor functionale ale liceului, precum si sarcinile, competentele si responsabilitatile fiecarui salariat al liceului si aproba programul de activitati ale acestora;

coordoneaza echipa de intocmire a orarului;

solicita sefilor de clase sa-si desemneze reprezentantii in Consiliul Elevilor;

propune Consiliului Profesoral spre aprobare cadrele didactice care sa faca parte din Consiliul de Administratie;

solicita administratiei locale sa-si desemneze reprezentantul in Consiliul de Administratie;

repartizeaza sarcinile, competentele si responsabilitatile la membrii Consiliului de Administratie;

aproba proiectul planului de incadrare pe disciplinele de invatamant propuse de sefii de catedra;

propune spre aprobarea Consiliului Profesoral planul managerial, tematica sedintelor Consiliilor de Administratie si ale Consiliilor Profesorale, a programelor manageriale semestriale si cel al vacantelor, definitivandu-le dupa dezbaterea lor;

numeste dirigintii si stabileste constituirea claselor;

controleaza prin asistenta la ore si discutii individuale modul de pregatire a cadrelor didactice pentru lectii, calitatea procesului educational desfasurat cu elevii;

supune spre dezbatere si aprobare Consiliului de Administratie si Consiliului Profesoral instrumentele de lucru, care vor fi utilizate in activitatea de control si de evaluare a activitatilor didactice;

supune la inceputul anului scolar, spre dezbaterea si aprobarea Consiliului de Administratie si Consiliului Profesoral criteriile de evaluare a activitatilor cadrelor didactice si personalului muncitor, in vederea acordarii calificativelor anuale si a premierilor lunare;

aplica, in urma consultarilor cu dirigintii sau cu Consiliul Profesorilor Clasei, sanctiunile din Regulamentul de Organizare si Functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar sau Regulamentul de Ordine Interna pentru elevi;

propune Consiliului Profesoral spre aprobare R.O.I.

consemneaza in condica de prezenta absentele si intarzierile personalului didactic si ale celorlalti angajati;

informeaza administratia scolara de rezultatele de exceptie ale cadrelor didactice si ale elevilor, facand propuneri in vederea premierilor;

informeaza administratia scolara de eventualele abateri de la disciplina scolara a personalului didactic si propune sanctiuni in conformitate cu Statutul Personalului Didactic;

convoaca si prezideaza sedintele Consiliului de Administratie si ale Consiliului Profesoral;

elaboreaza cu sprijinul Consiliului de Administratie si prezinta Consiliului Profesoral rapoartele semestriale si anuale asupra activitatii din liceu;

aproba regulamentul de functionare a asociatiilor stiintifice tehnice, sportive si cultural-artistice ale elevilor;

se intalneste bisemestrial cu sefii de clasa, analizand diferitele situatii prezentate de acestia, sprijinindu-i in solicitarile ce vizeaza optimizarea procesului educational si a relatiei profesor-elev;

semneaza actele de studii si scolare raspunzand de corectitudinea completarii acestora;

stabileste actiuni permanente pentru dezvoltarea si perfectionarea bazei didactico-materiale si pentru gestionarea judicioasa si corecta in avantajul procesului educational;

coordoneaza elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al institutiei educationale, prin care se stabileste politica educationala a acesteia.

Responsabilitati:

este presedintele Consiliului Profesoral si al Consiliului de Administratie, in fata carora prezinta rapoarte semestriale si anuale;

coordoneaza si raspunde in fata Consiliului Profesoral, al Consiliului de Administratie, al administratiei scolare si locale;

realizeaza functiile de planificare (proiectare), organizare, coordonare, motivare-antrenare, decizie si control al intregii activitati din liceu;

organizeaza activitatea de pregatire si desfasurare a concursurilor si a tuturor examenelor;

urmareste si raspunde de respectarea Regulamentului de organizare si Functionare a Unitatilor de Invatamant Preuniversitar;

raspunde de realizarea planului de venituri, cheltuieli si a planului de investitii la nivelul liceului;

verifica corectitudinea intocmirii statelor de plata;

raspunde la arhiva liceului, desemnand un membru al secretariatului care sa se ocupe de aceasta.

Autoritatea:

are dreptul de control asupra intregii activitati si a personalului angajat al liceului;

este conducatorul liceului pe care il reprezinta in relatiile cu persoanele fizice si juridice, inclusiv cu administratia scolara si locala;

in cazul in care hotararile organismelor de conducere colective incalca legislatia in vigoare, are dreptul de veto si informeaza in acest sens administratia scolara;

aproba concediul fara plata pentru personalul didactic, auxiliar si administrativ;

aproba, in limita a 7 zile, concediul fara plata pentru cadrele didactice si asigura suplinirea acestora;

numeste prin decizie interna suplinirea unui cadru didactic, in limita a 30 de zile;

numeste prin decizia interna, plata cu ora pentru cadrele didactice titulare ale liceului;

numeste si elibereaza din functie personalul didactic auxiliar si administrativ;

aproba trecerea de la o gradatie salariala la alta a personalului angajat al liceului.

3. Cerintele postului:

3.1. Competenta profesionala

cunostinte: studii superioare de lunga durata;

calitati si aptitudini profesionale: minim gradul didactic II

3.2. Competenta manageriala

competente de management: cursuri de management;

calitati si aptitudini manageriale:

bune cunostinte profesionale si manageriale, ponderea avand-o cele manageriale;

caracter intuitiv si creator;

rezistenta fizica si psihica la solicitari;

exemplu personal, moral si profesional;

prestigiu, autoritate si responsabilitate fata de grup;

diplomatie.

cerinte specifice:

sa nu aiba cazier;

sa nu faca prozelitism religios si politic in liceu;

sa cunoasca operare P.C.

DIRECTOR,

Am luat cunostinta

FISA POSTULUI DIRECTORULUI ADJUNCT

  1. Numele si prenumele:
  2. Descrierea postului:

Postul: director adjunct.

Compartimentul: personal didactic.

Nivelul ierarhic: 2.

Ponderea ierarhica: se trece numarul de persoane aflate in directa subordonare a sa.

Relatii organizatorice:

Relatii de autoritate: subordonat fata de nivelul 1 si de tip ierarhic fata de celelalte nivele;

Relatii de colaborare: cu membrii Consiliului de Administratie, sefii ariilor curriculare, catedra comisiilor metodice si cu cadre didactice;

Relatii de control: controleaza intreaga activitate si intregul personal din liceu aflat in directa subordine;

Relatii de reprezentare: in lipsa directorului reprezinta liceul in relatiile cu persoanele juridice si fizice, inclusiv cu administratia scolara si locala.

Obiectivul individual: coordoneaza si raspunde de sectoarele de activitate repartizate de director prin fisa postului, in fata acestuia;

Sarcini:

coordoneaza si indruma activitatea catedrelor metodice;

urmareste si asigura, prin sefii de arii curriculare si catedra, aplicarea planului de invatamant si a programelor scolare;

verifica si vizeaza impreuna cu sefii de catedra planificarile calendaristice ale cadrelor didactice;

controleaza prin comisiile de probleme, ritmicitatea notarii si parcurgerea integrala a materiei;

coordoneaza organizarea pregatirii suplimentare a elevilor prin meditatii si consultatii, precum si organizarea si desfasurarea recapitularilor finale;

aproba graficul serviciului pe scoala al cadrelor didactice, al elevilor, precum si atributiile si obligatiile acestora;

coordoneaza si indruma activitatea de perfectionare si pregatire profesionala, valorificand la nivelul liceului formele si activitatile de perfectionare;

coordoneaza in colaborare cu sefii de catedra, practica pedagogica a studentilor;

asigura aplicarea normelor de tehnica a securitatii muncii si paza contra incendiilor in liceu;

solicita comitetelor de parinti aprobarea unor cheltuieli vizand imbunatatirea bazei materiale, imbogatirea fondului de carte si stimularea elevilor meritosi;

controleaza, prin asistenta la ore si discutii individuale, modul de pregatire a cadrelor didactice pentru lectii, calitatea procesului educational desfasurat cu elevii;

consemneaza, in condica de prezente, absentele si intarzierile profesorilor de la ore in turele de serviciu;

coordoneaza si aproba tematicile cercurilor de elevi;

indruma si coordoneaza modul in care sunt recuperati elevii corigenti si cu situatiile neincheiate;

asigura si raspunde de securitatea liceului;

ia masuri pentru procurarea si confectionarea materialelor necesare bunei desfasurari a procesului educational;

duce la indeplinire orice sarcina trasata de directorul liceului, pentru buna desfasurare a activitatii in liceu;

alte sarcini si atributii se stabilesc prin planul managerial si sunt aduse la cunostinta intregului personal angajat al liceului.

Responsabilitati:

raspunde in lipsa directorului de intreaga activitate din liceu;

raspunde de buna organizare si desfasurare a examenelor si concursurilor, conform sarcinilor ce-i revin;

alaturi de director raspunde de buna desfasurare a intregului proces educativ din scoala si din afara ei;

raspunde de organizarea serbarilor scolare si a aniversarilor, antrenand si cadre didactice la organizarea acestora;

raspunde impreuna cu administratorul scolii de difuzarea manualelor scolare, atribuite gratuit elevilor care se incadreaza in prevederile legale;

raspunde de distribuirea carnetelor de alocatii;

raspunde de modul de solutionare a burselor pentru elevi in conformitate cu legislatia in vigoare;

raspunde in fata directorului prezentand informari cu privire la activitatea desfasurata;

raspunde de repartizarea orarului pe clase.

2.9. Autoritatea:

in lipsa directorului din unitate preia toate atributiile acestuia, prin dispozitia acestuia.

  1. Cerintele postului:

3.1. Competenta profesionala:

cunostinte: studii superioare de lunga durata;

experienta: minim 5 ani;

calitati si aptitudini profesionale: minim gradul didactic II.

3.2.Competenta manageriala:

  • competente de management: cursuri de initiere in management;
  • calitati si aptitudini manageriale:
    • bune cunostinte profesionale si manageriale., ponderea avand-o cele manageriale;
    • caracter intuitiv si creator;
    • rezistenta fizica si psihica la solicitari;
    • exemplu personal, moral si profesional;
    • prestigiu, autoritate si responsabilitate;
    • diplomatie.
  • cerinte specifice:
    • sa nu aiba cazier;
    • sa nu faca prozelitism religios si politic in liceu,
    • sa cunoasca operare P.C.

DIRECTOR,

Am luat cunostinta

III. Atributiile responsabilului de arie curriculara, catedra sau comisie

Atributiile responsabilului sau coordonatorului de arie curriculara, catedra si comisie sunt asemanatoare, dar trebuie racordate la specificul fiecarei celule organizatorice:

1. sa faciliteze comunicarea colegiala intre profesori, membrii ariei curriculare;

2. sa coordoneze activitatea structurii organizatorice pentru realizarea concertata a obiectivelor educationale, potrivit profilului unitatii respective;

3. sa faciliteze si sa coordoneze activitatea de stabilire a curriculei optionale;

4. sa indrume alcatuirea programelor pentru curricula optionala pe arie curriculara;

5. sa faciliteze realizarea unor teme intercurriculare (in acest sens ar trebui sa identifice si sa puna in evidenta potentialul valoric existent in scoala);

6. sa coordoneze activitatea de evaluare in cadrul ariei curriculare (prin promovarea formelor neconventionale: proiecte, portofolii, revista, tematica etc.);

7. sa initieze activitati in echipa intre profesorii din cadrul ariei curriculare;

8. sa indrume, prin mijloace specifice ariei, promovarea sistemului de valori din societate;

9. sa faciliteze schimbul de experienta intr-o maniera colegiala, deschisa si nepretentioasa, pe baza principiului "castiga-castigi";

10. sa considere aceasta activitate ca o experienta educationala pentru el insusi si sa comunice si celorlalti ce a invatat.

IV. Statutul responsabilului cu dezvoltarea profesionala

1. In fiecare scoala se numeste un cadru didactic responsabil cu dezvoltarea profesionala:

  • cadrul didactic responsabil cu dezvoltarea profesionala in scoala este aprobat de Consiliul de Administratie si este numit prin decizia directorului;
  • competentele asociate functiei de responsabil cu dezvoltarea profesionala sunt urmatoarele:
    • cunoasterea metodologiei formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar;
    • autoritate si prestigiu recunoscut de colegi;
    • capacitati organizatorice.
  • propunerile pentru functia de responsabil cu dezvoltarea profesionala in scoala trebuie sa respecte conditiile de competenta sus mentionate.

2. Se recomanda ca responsabilul cu dezvoltarea profesionala in scoala sa fie membru al Consiliului de Administratie.

3. Responsabilul cu dezvoltarea profesionala in scoala are urmatoarele atributii:

  • identifica nevoia de formare din scoala;
  • organizeaza cursuri de formare continua in scoala, la cererea mai multor cadre didactice, in colaborare cu Casa Corpului Didactic;
  • realizeaza un portofoliu care sa contina.
    • oferta de formare a Casei Corpului Didactic;
    • oferta de formare a centrelor de formare locale;
    • oferta de cursuri a universitatilor;
    • situatia la zi a perfectionarilor/formarilor parcurse de personalul didactic si didactic auxiliar;
    • cereri nominale din partea personalului didactic si didactic auxiliar pentru cursuri de perfectionare/formare pentru anul in curs;
    • graficul actiunilor metodice, teme de perfectionare a sedintelor de catedra sau a ariilor curriculare desfasurate in scoala (semestrial);
    • recomanda cadrelor didactice actiuni de formare continua, organizate de universitati, Casa Corpului Didactic, centrele de formare, precum si de alte institutii care se implica in formarea continua a cadrelor didactice si informeaza lunar asupra cursurilor de perfectionare/formare in derulare;
    • organizeaza la biblioteca un loc cu toate informatiile despre reforma, perfectionare, noul curriculum, manuale alternative;
    • lunar ia legatura cu inspectorul responsabil cu perfectionarea din cadrul inspectoratului sau/si cu profesorul metodist al Casei Corpului Didactic pentru informare si documentare.

4. Pentru realizarea atributiilor sale, responsabilul cu dezvoltarea profesionala in scoala colaboreaza la nivelul scolii cu:

      • conducerile institutiilor educationale;
      • responsabilii ariilor curriculare;
      • sefii comisiilor metodice din scoala;
      • bibliotecarul scolii;
      • secretariatul.

Pentru activitatea desfasurata, responsabilul cu activitatea de dezvoltare profesionala din institutia educationala va fi recompensat moral si material. Recompensarea materiala se va face din resursele proprii ale scolii, fondul de premiere si, dupa caz, prin sustinerea cererii de acordare a salariului de merit. Recompensarea morala se va face prin mentionarea in rapoartele de activitate, in oferta scolii sau prin propunerea pentru acordarea unor distinctii.

V. Statutul responsabilului cu munca educativa

Una din problemele importante ale activitatii scolare este si educatia, pe langa procesul instructiv, care dupa Revolutia din Decembrie 1989 s-a neglijat considerandu-se un apanaj al ideologiei comuniste. Coroborand acest fapt si cu criza de timp acuzata de parinti, am asistat nepasatori cum timpul liber al elevilor, lasat la voia intamplarii, este acaparat tot mai mult de alti factori educationali, in sens negativ al intelegerii, care le-a generat un nou stil de viata.

Astfel se face ca strada, cartierul, grupul de prieteni stradali, discoteca, asociatii si organizatii, care mai de care mai ciudate, au umplut acest timp liber al elevilor cu tot felul de tentatii cu efecte negative asupra evolutiei lor sociale, morale si fiziologice, debusolandu-i si facandu-i dependenti de acest mod de existenta.

Acuzand acest soc, societatea a luat unele masuri de resemnificare si reconsiderare a muncii educative, iar in acest sens M.Ed.C. a hotarat ca in fiecare institutie educationala sa existe un profesor responsabil cu munca educativa, care sa coordoneze intreaga munca educativa din fiecare scoala.

Sarcinile acestuia ar putea fi:

elaborarea unui program de activitati educationale la nivelul institutiilor in colaborare cu Comisia dirigintilor, Consiliul Elevilor, Comitetul Reprezentativ al Parintilor si conducerea acesteia;

sa prezinte la inceputul anului scolar si a semestrelor oferta activitatilor educationale a inspectoratelor scolare;

este responsabil al Comisiei Dirigintilor;

sa organizeze serbarile si alte activitati cultural-artistice si sportive ale elevilor;

este reprezentantul scolii in Consiliul Elevilor;

sa initieze tot felul de programe educationale in care elevii sa fie implicati direct;

in colaborare cu elevii organizeaza mese rotunde, manifestari stiintifice, dezbateri etc. cu invitati din diferite domenii de interes (medicina, juridic, infractionalitate juvenila, stiinta, cultura, religie etc.);

propune dirigintilor si elevilor un program de excursii, tabere sau alte modalitati de petrecere a timpului liber;

organizeaza impreuna cu alti profesori activitati sportive, culturale sau stiintifice;

elaboreaza un program special pentru aniversarea unor momente importante din viata scolii (balul bobocilor, ziua scolii, Craciunul, 1 Martie, Pastele etc.);

initiaza si organizeaza expozitii cu lucrarile elevilor pe tot parcursul anului scolar;

sa propuna si sa organizeze tabere cu elevii pe diferite tematici stiintifice si culturale;

sa tina o legatura permanenta cu alti factori educationali, organizand impreuna diferite activitati de interes social;

propune conducerii scolii recompensarea elevilor care s-au evidentiat in munca colectiva.

VI. Bibliografie

Ø      Sorin Cristea,

Dictionar de pedagogie, Ed. Litera

Ø      Ghiorghi Iorga, Livia Liliana Sibisteanu, Dan Zaharia,

Ghidul practic al directorului unitatii de invatamant preuniversitar

Ø      Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar

Ø      Legea invatamantului (Legea 84/1995 )





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Resurse-umane


Resurse umane






termeni
contact

adauga