Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Merceologie


Index » business » » economie » Merceologie
» Proiect technician analize produse alimentare - DETERMINAREA CONCENTRATIEI ALCOOLICE SI A ACIDITATII TOTALE LA SORTIMENTUL:BERE BLONDA


Proiect technician analize produse alimentare - DETERMINAREA CONCENTRATIEI ALCOOLICE SI A ACIDITATII TOTALE LA SORTIMENTUL:BERE BLONDA




Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara’’Dumitru Motoc’’ Bucuresti

Proiect

Calificare: technician analize produse alimentare




DETERMINAREA CONCENTRATIEI ALCOOLICE SI A ACIDITATII TOTALE LA SORTIMENTUL:BERE BLONDA

1.Argument

Berea este o bautura aparte, chiar speciala. O tablita sumeriana de acum 6000 de ani aducea omenirii secretul fabricarii acestei bauturi. Pe vremea aceea insa, sumerienii nu aveau acces la aceasta licoare aurie. Era o bautura divina si, ca atare, ea era destinata doar zeitei fertilitatii. Mult mai tarziu, in Evul Mediu, calugarii consumau mai ales bere in timpul postului, ca inlocuitor al carnii. Prin urmare, berea este un aliment datorita continutului in glucide, proteine, vitaminele B1, B6, B3, b12, PP, E, acid folic, nicotinic, potasiu, magneziu etc.

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei.
Unii cercetatori studiind un numar mare de texte antice, cat si texte tarzii au ajuns la concluzia ca in antichitate exista o legatura stransa intre coacerea cerealelor si fabricarea berii. Coacerea cerealelor este pana in zilele noastre un moment important in fabricarea berii.
Se pare ca berea era asemanatoare unei grasimi groase de culoare intunecata, fara sa contina o cantitate mare de alcool, insa foarte hranitoare. Datorita gustului deosebit, ea ocupa un loc important in dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii de la Universitatea Cambridge au interprins un studiu al proceselor de pregatire a berii si cerealelor in Egiptul antic. Obiectul de studiu a fost gasit in mormintele in care s-au pastrat ramasite de mancare si bere . Calitatea acestora depinde de zaharul necesar pentru fermentatie.
In zilele noastre pentru usurarea procesului semintele se pun la uscat, astfel incat se obtine maltul. Maltul se fierbe, se strecoara si se adauga drojdie. Potrivit retetei traditionale, pentru obtinerea unei drojdii naturale se prepara un aluat din faina de grau, aluatul se pune la copt pana cand mijlocul se intarea. Dupa care, bucatile din aluatul copt se puneau intr-un decoct de malt pentru pregatirea berii.
In toata lume 20000 de feluri de bere sunt imbuteliate in 180 de feluri, de la normala, slab alcoolizata, slab alcoolica, pils, la amara, crema de bere si bere neagra.
Berea a fost bautura populara de mult timp. Tablele babiloniene de lut prezinta retete detaliate de bere, ce se faceau in anii 4300 I.C. Berea a foat fabricata si de chinezii antici, asirieni si incasi.
Un text egiptean din 1600 I.C. da peste 100 de retete ce folosesc berea. Acum catva ani beraria din New Castle, Anglia, au inbuteliat 1000 de sticle de bere blonda Tutan Kamon dupa o reteta veche de 3200 de ani, gasita in templul soarelui de Regina Nefertiti.
Fabricarea si comercializarea berii a inceput in anul 1200 D.C. in Germania de astazi. In 1506 apare Legea Germana a Puritatii care spune clar ca ingredientele berii trebuie sa fie duar apa pura, orzoaica, hameiul si graul.
Inbutelierea berii a inceput in 1605.
Un litru de bere echivaleaza cu ; jumatate kg de cartofi, 65g unt, 6 oua, 0,75l lapte sau un sfert de paine.
Berea este o bautura alimentara slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin fermentatia intrerupta a unui must de malt, hamei si apa. Berea contine componentele nutritive ale maltului si, in plus produsi noi rezultati din fermentatia alcoolica adica acizi organici: acetic, malic, lactic; aldehide; alcool superior; vitamine hidrosolubile provenite din drojdie: B1, B2, B6, B12, PP, H; factori de crestere: biotina, inozitol, acid pentatenic.
In Romania,berea nu este o bautura nationala,desi traditia producerii acestei „paini” lichide este relativ veche. Virgilius relateaza ca geto-dacii beau iarna o bautura din orz. Din perioada romana nu avem referiri la producerea acestui suc cerealier pe teritoriul Daciei.
Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, putem, in toate provinciile tarii sa urmarim evolutia fabricilor de bere in functie de realizarea etichetelor lipite pe sticle, cea mai eficace forma de reclama pana in zilele noastre. Acum se naste simbolul emblemei unei fabrici de bere si renumele unui sortiment.

2.Caracterizarea generala a berii

Berea poate fi definita ca o bautura slab alcoolica,nedistilata,obtinuta prin fermaentarea unui must de malt(si eventual materii prime nemaltificate sau zaharoase)aromatizat cu hamei si insamantat cu drojdie de bere.

Proprietatile fiziologice ale berii sunt:

-valoarea dietetica,energetica si terapeutica

-capacitatea racoritoare,de a potoli setea si de a destinde omul

Berea are efecte benefice in organism is anume:

-stimuleaza secretia gastrica,respiratia si circulatia sangelui

-impiedica aglomeratia depunerilor de grasimi in celulele ficatului

-are actiunea antiseptica distrugand barilul tuberculozei

-are influenta favorabila in tratamentul arteriosclerozei

-atenueaza tulburarile nervoase si are un usor efect de somnifer din punct de vedere energetic,1 litru de bere corespunde la: 500g cartofi, 0,75 l lapte,250g paine,65g unt,6-7 oua.

La degustarea berii deosebim 3 faze:

-faza initiala

-faza principala

-faza finala

In faza initiala se percepe cel mai bine plinatatea berii care poate fi apreciata ca placuta (moale)sau comuna(larga).Concomitent cu plinatatea se percepe aroma berii.La berile blonde poate sa predomine aroma de hamei.La berea bruna predomina aroma tipica de malt brun datorita melanoidinelor.

In faza principala a degustarii se apreciaza prospetimea berii,carater racoritor si perlarea.Cu cat continutul in CO2 este mai ridicat cu atat creste mai mult prospetimea.

In faza finala se stabileste ultima impresie sau gustul final al berii determinat in special de amareala chiar si atunci cand berile sunt slab hameiate.Amareala berii trebuie sa fie fina si pura,de substante amare de hamei.Berea nu trebuie sa prezinte o amareala persistenta ci volatila(sa dispara repede dupa terminarea degustarii).

Mirosul trebuie sa fie caracteristic fiecarui tip de bere,placut,fara miros strain.

Spuma berii trebuie sa fie alba,densa,abundenta si persistenta.Ea trebuie sa prezinte o buna adeziune la zahar astfel incat,dupa fiecare inghititura cu bere sa lase pe pahar un inel alb de spuma.Volumul spumei depinde mai mult de continutul in CO2 al berii.La fabricare berilor blonde se urmareste obtinerea unei culori galbene cat mai deschise,iar la fabricarea celor brune,culoarea trebuie sa fie bruna,suficient de intensa.

Berea trebuie sa fie perfect limpede,cu luciu cristalin,fara impuritati sau sediment,fara sa fie apalescenta.

Exceptie face berea caramel,care poate fi apalescenta si cu sedimente.

3.Procesul tehnologic de fabricare a berii

3.1.Operatiile procesului tehnologic

Principalele materii prime folosite la fabricare berii sunt:maltul,cereale nemultiplicate,hamei si apa

Fabricare berii din aceste materii prime are loc in trei etape mari si anume:

a)fabricare maltului din orz(maltificarea)

b)obtinerea maltului de bere(fierberea)

c)Fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei inclusiv conditionarea berii rezultate

a)Maltul este principala materie prima pentru fabricarea berii si un semifabricat obtinut prin germinarea orzului si orzoaicei.Orzul dupa receptie este curatat,depozitat,apoi inmuitat cu apa 2-3 zile si apoi supus operatiei de germinare timp de 7-8 zile,cand se obtine maltul verde.Maltul verde este uscat la u=2-4%(pe maltul blond),si 1,5-3%pe maltul brun.Apoi este curatat de radicele(care dau gust amar) depozitat 3-4 saptamani in vederea maturarii sale.

b)Maltul si cerealele nemaltificate si macinate se amesteca cu apa de plamadire si operatia cere denumirea de plamadire .Operatia de plamadire e urmata de zaharificare si apoi de fierberea plamezii(pentru separarea partii solubile de borhot).

Fierberea mustului de bere cu hamei are ca scop solubirizarea uleiurilor aromatice si amare din hamei pentru a da gust si aroma specifica berii.

Urmeaza racirea si limpezirea mustului

c)Fermentarea mustului de bere are loc in 2 faze:

-fermentarea primara cand transforma zaharurile in alcool si CO2 rezulta taria berii

-fermentarea secundara cand se continua fermentarea,berea se limpezeste si isi finiseaza gustul si aroma si satureaza in CO2.

Dupa fermentare berea este filtrata pentru indepartarea drojdiilor si a altor substante care formeaza tulburarea berii.

3.2. Fig. 1 Schema tehnologica de obtinere a berii




Fig. 1 Schema tehnologica de obtinere a berii

Text Box: Must fiert cu hamei

Text Box: Must primitiv

Aerare cu aer steril

 

Bere tanara

 


3.3.Rolul determinarii concentratiei alcoolice

Compozitia chimica a berii variaza in limite relativ largi,in functie de tipul si de sortimentul de bere. Cantitativ principalele componente ale beri sunt: apa, extractul si alcoolul etilic, alaturi de care o mare varietate de compusi chimici contribuie la valoarea nutritiva a beri.

Astfel berea contine:2,5-5 vol.%, extract :4-5,5%,CO2=0,35-0,40%.

Extractul drept component de baza al valori nutritive,se compune din hidrati de carbon usor asimilabili,produse pe baza de azot,substante minerale si-n special fosfati si complexul de vitamina B.

Toate acestea maresc capacitatea de suportare a organismului,al alcolului inglobat. Se favorizase functiile ficatului si se impiedica o aglomerare a depunerilor de grasimi in celulele ficatului.

4.Determinarea concentratiei alcoolicea berii prin metoda distilarii



Metoda distilari se foloseste la analiza bauturilor alcoolice(vin,bere) in caz de litigiu. In buletinul de analiza trebuie specificata metoda folosita.

1.

m1=27,3726 g

m2=77,3338 g

m3=76,8792 g

m=m2-m1=77,3338-27,3726=49,9612 g

d==m3-m1/m=76,8792-27,3726/49,9612=49,5064/49,9612=0,9908

2.

m1=27,3726 g

m2=77,3338 g

m3=76,8791 g

m=49,9612 g

d=76,8791-27,3726/49,9612=49,5065/49,9612=0,9908

C.al=5,255%

m1=masa picnometrului gol

m2=masa picnometrului cu apa

m=cifra de apa a picnometrului

d=densitatea relative a distilatului

4.1.Principiul metodei

Distilarea unei bauturi alcoolice cu extract si determinare a densitatii relative a distilatului cu picnometru, iar din tabele se det concentratia alcoolica corespunzatoare baututri alcoolice respective(vin,bere).

4.2.Materiale necesare

-balon de distilare

-refrigerent cu serpentina sau bule lung de 50-55 cm.

-tub de sticla prelungit(alonja) pentru prinderea distilatului

-balon cotat de 200ml

-vas de racire cu apa si gheata sau apa cu temp sub 15 grade

-sticla cu palnie de azbest

-solutie NaOH 2n si fenolftaleina,solutie alcoolica 1%

4.3.Pregatirea probei pentru analiza

Consta in eliminarea CO2 din bere, astfel:

-intr-un balon cu fund plat se toarna 250-400ml bere, se aduce la temperatura de 20 grade C si se agita pana ce nu se mai simte presiunea gazului din interiorul balonului, cand se astupa gura acestuia cu palma, apoi berea de filtreaza.

4.4.Efectuarea distilarii

-intr-un balon de distilare de 500ml,tarat in prealabil,se cantaresc la balanta tehnica 200ml bere pregatita

-se distileaza,prinzand distilatul intr-un balon cotat de 200ml,tarat in prealabil,in care se introduc 5 ml de apa distilata. Capatul refrigerentului va fi prevazut cu un tub de sticla,suficient de lung ca sa ajunga pana la fundul balonului cotat, in cei 5 ml de apa,care se gasesc acolo.

-se distileaza incet pana cand se obtine circa 150ml agitand des balonul in care se prinde distilatorul si lasandu-l treptat din ce in ce mai jos,in cursul distilarii,pe masura ce se umple cu distilat.Se recomanda ca balonul sa fie introdus intr-un vas mai mare cu apa si gheata,pentru a evita pierderile prin evaporare.

-se scoate apoi alonja din lichid si se continua distilarea pentru spalarea refrigerentului. Alonja si tubul refrigerentului se spala cu apa distilata,prinzand in balon apele de spalare,dupa care balonul se completeaza cu apa distilata pana la masa de 200 g si se omogenizeaza.

4.5.Determinarea cifrei de apa a picnometrului

Picnometrul si dopul sau trebuie sa fie curatate cu amestec oxidant,spalate cu apa distilata si apoi cu alcool etilic,iar la urma uscate cu un curent de aer.

Picnometrul astfel curatat este lasat pentru a capata temperature camerei,apoi este astupat cu dopul sau si cantarit la balanta analitica cu precizie de 0,0002g.

Dupa cantarire ,este umplut complet cu apa distilata fiarta si racita la 18-20 grC,cu ajutorul unei pipete curate si uscate,observand sa nu ramana bule de aer.Apoi picnometrul este sters cu o hartie de filtru si este introdus in thermostat(sau in baia de apa)la 20grC,timp de 30 de min.

Dup ace picnometrul si continutul sau au temperatura de 20 grC,excesul de apa de deasupra reperului se indeparteaza cu o hartie de filtru si apoi este sters perfect la exterior si lasat sa capete temperature camerei,dupa care este cantarit cu precizie de 0,0002g.

Se fac 2 determinari paralele,iar ca rezultat se ia media aritmetica a celor 2 determinari,daca diferenta dintre ele nu este mai mult de 0,0002g.

Cifra de apa se calculeaza cu formula:

m=m2-m1

in care:

m =cifra de apa a picnometrului in g.

m1=masa picnometrului gol,curat,uscat in g.

m2=masa picnometrului cu apa distilata la 20grC ,in g.

4.6.Determinarea densitatii relative a distilatului cu picnometrul

Picnometrul cantarit,uscat sau in prealabil spalat de 3 sau 4 ori cu distilatul obtinut se umple cu acest distilat adus la temp de 20 grC.

Picnometrul umplut se tine in thermostat la 20 grC sau pe baia de apa timp de 30 de min. si apoi se sterge si se cantareste.

Concentratia alcoolica a distilatului exprimata in procente de masa,se ia din tabele in functie de d20.

Concentratia alcoolica a berii in procente de masa este aceeasi cu concentratia alcoolica a distilatului.

5.Determinarea aciditatii totale

V1=32,7 cm cubi

V2=42,2 cm cubi

V=V2-V1=42,7-32,2=9,5 cm cubi

Aciditatea=0,1x9,5x100/50=1,90 gr T

V1=28,6 cm cubi

V2=38,3 cm cubi

V=38,3-28,6=9,7 cm cubi

Aciditatea=1,94 gr T

In STAS Ac=3,3 gr T

5.1.Principiul metodei

Neutralizarea acizilor din proba de analizat,prin titrare cu NaOH 0,1n in prezenta fenolftaleinei ca indicator.

5.2.Materiale necesare

-pahare Erlenmayer

-pipete

-biureta

-NaOH 0,1n

-femolftaleina solutie alcoolica 1%

5.3.Mod de lucru

-50 ml bere pregatita se titreaza cu NaOH 0,1n pana cand 2 picaturi de fenolftaleina inrosita cu NaOH 0,1n,puse pe o placa alba de protelan si amestecate cu 4 picaturidin proba de analizat,nu se mai decoloreaza.

Calculul:

Aciditatea totala=0,2 V ml NaOH la 100 ml bere

In care:

V=reprezinta numarul de ml de NaOH folosite la titrare

5.4 Interpretarea rezultatelor

1.Aciditatea=Ac. medie=1,90+1,94/2=1,92 gr T

2.Densitatea relativa=d=0,9908+0,9908/2=0,9908

5.5 Norme privind sanatatea si securitatea muncii     in laborator

In laborator se executa o gama foarte variata de lucrari, folosindu-se in acest scop substante cu proprietati diferite. Conditiile speciale in care se executa aceste lucrari, precum si utilizarea de substante agresive din punct de vedere chimic, inflamabile sau toxice impun luarea unor masuri in vederea evitarii accidentelor ca intoxicatii, arsuri, traumatisme, electrocutari etc.

In general, accidentele de orice natura, pot fi evitate cu succes daca se respecta regulile de lucru prescrise la executarea diferitelor lucrari, reguli care trebuie insusite, prin instructajele periodice, de toate persoanele care lucreaza in laboratoare.

Organizarea judicioasa a locului de munca este regula de baza a succesului muncii in laborator. Dezordinea pe masa de lucru si nerespectarea ordinei operatiilor, sunt cauzele cele mai frecvente care duc la accidente.

Pentru a preveni producerea unor accidente, in laboratoare mesele sunt acoperite cu faianta sau alte materiale care permit o mai buna curatenie, nu sunt inflamabile, sunt rezistente la temperaturi mai ridicate, si sunt mai greu sau deloc atacate de reactivi. Mesele de lucru sunt prevazute cu anexe: instalatie de gaz, priza de curent, instalatie de apa (robinet si chiuveta cu sifon de scurgere) etc.

La intrarea in laborator sau in timpul lucrului, daca se simte miros de gaze, se vor deschide imediat ferestrele pentru aerisire, vor fi evacuate toate persoanele din laborator si se va verifica starea robinetelor de gaz. In cazul cand mirosul persista, va fi chemat un specialist pentru verificarea instalatiei. Este interzis cu desavarsire aprinderea luminii, pornirea oricarui aparat electric sau aprinderea chibritului ori a brichetei. Exceptie de la aceasta prevedere o fac ventilatoarele electrice. Atata timp cat persista mirosul de gaze este interzis sa se inceapa lucrul.

In timpul lucrului, materialele inflamabile se vor folosi cu grija, departe de sursele de incalzire si in special departe de becurile de gaz. Reactivii se vor manipula cu grija. Ei vor fi pastrati in sticle sau borcane, cu etichete pe care este notat tipul reactivului. Este interzisa identificarea reactivilor prin mirosire sau gustare.

Pe mesele de lucru nu vor fi pastrate vase, flacoane cu diferite substante, care nu sunt necesare lucrarii respective, pentru a nu se produce confuzii. De asemenea, pe masa de lucru nu se vor pastra carti, genti sau obiecte de imbracaminte.

Nu se va manca niciodata in laborator si nu se vor folosi pentru baut vasele de laborator. Nu se va lucra cu vase murdare sau sparte si ustensile necorespunzatoare si nici cu aparate defecte.

La terminarea programului de lucru in laborator, mesele vor fi lasate in perfecta stare de curatenie, la fel vasele, ustensilele si aparatele. Reactivii vor fi asezati la locul lor, in rafturi. Se va verifica daca becurile de gaz sunt stinse, vor fi scoase din prize aparatele electrice, se vor inchide robinetele de apa si se va stinge lumina.

Nerespectarea regulilor expuse mai sus poate duce la accidente cu urmari dintre cele mai grave. Dupa natura agentului provocator accidentele se clasifica astfel:



I. Accidente mecanice;

II. Accidente chimice;

III. Accidente termice;

IV. Accidente electrice;

V. Accidente diverse.

I. Accidente mecanice

Din categoria acestor accidente fac parte leziunile provocate prin loviri, taieturi, intepaturi etc., datorita manipularii gresite a aparatelor, a sticlariei etc. Foarte frecvente sunt intepaturile si taieturile cu vasele de sticla ciobite sau fisurate. Este contraindicat sa se lucreze cu asemenea vase. Ranile usoare se vor spala cu apa si sapun si se va aplica praf de sulfamida dupa care se panseaza cu un pansament steril. Cand rana a fost provocata de un vas murdar, este bine sa se acorde o atentie deosebita acesteia, mai ales daca vasul a continut o substanta toxica. In cazul ranilor mai grave, insotite de hemoragii, se aplica un garou deasupra ranii pentru oprirea hemoragiei, se acopera rana cu un pansament steril si se anunta medicul.

II. Accidente chimice.

Cele mai frecvente accidente chimice sunt intoxicatiile provocate de patrunderea anumitor substante in organism peste limita normala admisa, provocand dereglari metabolice si aparitia unor leziuni.

Dupa modul in care se produc, intoxicatiile pot fi acute sau cronice.

Intoxicatiile acute se datoresc patrunderii unei substante toxice in organism intr-o perioada scurta de timp, insa intr-o cantitate mai mare decat limita admisa.

Intoxicatiile cronice sunt determinate de patrunderea unei substante toxice in organism intr-o perioada lunga de timp, in cantitati mici care se acumuleaza.

Substantele toxice patrund in organism prin urmatoarele cai:

- prin aparatul respirator, sub forma de gaze, vapori, pulbere sau aerosoli;

- prin tubul digestiv, o data cu apa si alimentele;

- prin difuziune prin piele si mucoase, ajung in sange, de unde se raspandesc in intregul organism.

Tot din categoria accidentelor chimice fac parte arsurile chimice, provocate de substante caustice (acizi, baze etc.). Daca aceste substante ajung pe haine sau piele, locurile pe care ajung se vor spala cu multa apa. Dupa spalare, in cazul accidentelor provocate de acidul clorhidric (HCl), acidul azotic (HNOs), acidul sulfuric (HiSCU), se va neutraliza locul respectiv prin spalare cu o solutie de 3 - 5% bicarbonat de sodiu, in cazul accidentelor provocate de acidul clorhidric, spalarea va dura pana cand arsura alba si coagulata va deveni rosie. Arsurile provocate de baze se vor spala cu multa apa si se va neutraliza locul arsurii cu un tampon de vata imbibat in acid boric sau in otet diluat 1:10, apoi se apala din nou cu apa.

Arsurile la ochi sunt mai dificile si mai greu de suportat, datorita sensibilitatii organului respectiv, in caz de accident, ochii se vor spala cu apa multa si cu o solutie de 2% acid boric. Daca arsura este provocata de alcalii, si cu o solutie de 3% bicarbonat de sodiu, daca este provocata de acizi.

III. Accidente termice.

Accidentele termice sunt reprezentate de arsurile provocate de cele mai multe ori de contactul direct cu o flacara sau substante fierbinti, in urma aprinderii substantelor inflamabile sau contactului cu unele obiecte incalzite. Arsurile pot fi de diferite grade:

Arsuri de gradul I - inrosiri usoare. In cazul arsurilor de gradul l se tamponeaza suprafata afectata cu un tampon de vata imbibat cu alcool etilic.

Arsuri de gradul II pe suprafata pielii apar basici. Tratarea acestor arsuri se face prin tamponare cu vata imbibata cu alcool etilic sau cu o solutie de 3 - 5% permanganat de potasiu.

Arsurile de gradul ///-provoaca distrugeri ale tesuturilor. Sunt cele mai grave arsuri, in aceste cazuri, se acopera rana cu un pansament steril si se anunta medicul.

IV. Accidente electrice.

Cele mai frecvente accidente electrice sunt electrocutarile. Acestea pot avea loc prin contactul organismului cu curentul electric cu tensiune obisnuita (220 V) sau cu tensiune inalta datorita montarii defectuoase a aparatelor electrice, neracordarii la reteaua de protectie (impamantare) a aparatelor electrice, a folosirii unor prize defecte, a izolatiilor electrice imperfecte etc.

Aparatele electrice se vor conecta numai la tensiunea indicata de acestea.

Se interzice manipularea aparatelor si a instalatiilor electrice (comutatoare, prize, fise etc.) din laborator, cu mana umeda

In caz de accident se va intrerupe curentul electric de la intrerupator sau de la tabloul de distributie si se va indeparta accidentatul de sursa de tensiune electrica acordandu-i primul ajutor. Daca starea celui accidentat este grava se va anunta urgent medicul.

V. Accidente diverse.

In laboratoarele cu profil special, ca cel de microbiologic, pot apare accidente in urma infectarii organismului cu microorganisme patogene, virusuri etc. Cu toate ca microorganismele studiate in laboratorul de microbiologic alimentara nu fac parte din grupa celor patogene, niciodata nu se va determina gustul sau mirosul unor substante prin gustare sau mirosire.

6.Concluzii

In urma celor 2 determinari efectuate s-a obtinut o aciditate medie de 1,92 cm cubi NaOH 0,1 n la 100 cm cubi.Rezulta ca produsul analizat indeplineste conditiile prevazute de STAS si este bun pentru consum.

Produsul se incadreaza in limitele prevazute de STAS,ceea ce arata ca produsul a respectat procesul tehnologic si de asemenea inscriptia pe ambalaj este corecta.

7.Bibliografie:

1)Tehnologia industriei extractive: →Inginer Singer Marek,Puzdrea Dumitru

→Editura didactica si pedagogica-Bucuresti

2)Tehnologii in industra alimentara ectractiva:→Inginer Singer Marek,Dumitru Puzdrea

→Editura didactica si pedagogica –Bucuresti

3)Standarde de stat si norme interne tehnice de calitate:→Inginer Felicia Duta, Sanda Nichita, Marioara Berbenschi, Ion Ene

Bere blonda

Bere blonda: Bergenbier








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate