Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Merceologie


Index » business » » economie » Merceologie
» CONSUMURI SPECIFICE SI RANDAMENTUL DE FABRICATIE


CONSUMURI SPECIFICE SI RANDAMENTUL DE FABRICATIE




CONSUMURI SPECIFICE SI RANDAMENTUL DE FABRICATIE

CONSUMUL DE MATERII PRIME SI AUXILIARE

Confom retetei de fabricatie stabilite la pregatirea materiilor prime si conform

bilantului de materialeavem nevoie de:

8269,68kg am..5123,23kg LP..407,03kg LPS..1425,23 kg Z..50,9 kg G..25,16kg V..1238,13kg U

8290,38 kg am..LPLPSZ.GV..U




LP = 5136,05 kg/zi; U = 1241,23 kg/zi; LPS = 408,05 kg/zi; Z = 1428,80 kg/zi,

G = 51,03 kg/zi; V = 25,59 kg/zi; A = 1953,52 kg/zi.

Consumul specific si randamentul procesului de fabricatie sunt:

Csp = =

Csp = 1,02 kg materie prima

η = 100 = 100

CONSUMUL DE UTILITATI

Necesarul de abur:

Tabel.20 Necesarul de abur

DENUMIRE CONSUMATOR

CONSUM, KG

Instalatie de pasteurizare

TOTAL

Necesarul de apa:

Necesarul de apa

LOCUL DE CONSUM

CONSUM, m3

A. Consum pentru scop tehnologic:

- spalare utilaje

- laborator

- vana de preparare amestec

- instalatie de pasteurizare   

- instalatie de racire

- vana de maturare

4

2

15

13

10

10

Total

B. Consum pentru scopuri menajere

- spalare cisterne

- apa pentru dusuri

- apa WC, spalatorie

2

4

3

Total

TOTAL

Necesarul de energie electrica:

Necesarul de energie electrica

Nr. Crt.

Denumire utilaj

Nr. Buc.

Putere instalata, kW

Putere consumata kW/h

Coeficient de putere

Kc

Timp de functionare,h

Pi/b

c/h

Pi

totala

Pompa absorbanta

Vana amestecare

Filtru

Pasteurizator

Omogenizator

Racitor

Freezer

Masina ambalat

Pompa centrifuga

Vana maturare

Centrala termica

CONTROLUL, REGLAREA SI AUTOMATIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

ELEMENTE DE AUTOMATIZARE

Dezvoltarea automatizarii moderne a dus la cresterea unor sisteme de elemente unificate de control, de comanda si reglare automata a unor procese tehnologice compexe, astfel sa se poata tipiza si limita numarul tipurilor elementelor de automatizare.

Cauzele obiective care impun aplicarea automatizarii in productie sunt:

obiectivitatea controlului si comenzii;

centralizarea comenzii grupelor de masini si agregate sau a unor intregi sisteme de productie, practic fara limitatea distantei;

realizarea cu precizie a procesului de productie prescris cu indicii calitativi si cantitativi optimi;

comanda proceselor la orice viteza de desfasurare a acestora si pentru orice valoare a parametrilor procesului;

siguranta si securitatea functionarii agregatelor;

eficienta economica ridicata legata de cresterea productivitatii muncii, economia de materii prime, de combustibil, de materiale si reducerea personalului de deservire.

a) Aparate folosite pentru masurarea temperaturii

Metodele si mijloacele de masurare a temperaturii sunt termometria de contact, termometria de radiatie care au ca principiu de functionare dilatarea libera a corpurilor cu temperatura, variatia volumului fluidelor de volum constant cu temperatura, variatia rezistentei electrice cu temperatura, variatia radiatiei cu temperatura.

Termometrul de sticla cu lichid ce se bazeaza pe dilatarea lichidului termometric cu temperatura si pot fi cu imersie totala sau partiala a coloanei de lichid, utilizaze in laborator sau in domeniul industrial.

Termometrele de sticla sunt alcatuite dintr-un ansamblu rezervor- tub capilar din sticla in interiorul caruia se afla un lichid: Hg (pentru domeniul -30→300˚C), alcool

(-70→+120˚C).

Termometrele manometrice functioneaza pe baza variatiei cu temperatura a presiunii gazelor, vaporilor sau lichidelor mentinute la volum constant.

Termometrele manometrice se compun dintr-un rezervor care se introduce in mediul a carei temperatura se masoara cu un tub flexibil pentru racordarea la distanta a unui nanometru.

b) Masurarea debitelor

Clasificarea metodelor, procedeeelor si dispozitivelor de masurare a debitelor este data in STAS 9280 si STAS 6823-71.

Contoarele volumetrice pentru gaze sunt dispozitive ce preiau volume constante dintr-un fluid, permitand asfel determinarea pe cale directa a cantitatilor vehiculate si a debitului. Cel mai utilizat este contorul uscat cu burduf (STAS 6681-78) utilizat la masurarea debitului de gaze naturale.

c) Masurarea automata a volumelor si maselor

Pentru masurarea lichidelor si gazelor se utilizeaza diferite contuare de cantitate, aparate de viteza care masoara cantitatea de lichid care curge prin conducate, aparate de volum ce actioneaza pe principiul masurarii anumitelor volume ale lichidului.

Aparatele de viteza masoara, dupa viteza de rotatie a organului de lucru, cantitatea de lichid ce curge prin conducta (contuar de viteza).

Aparatele de volum functioneaza pe principiul masurarii anumitor volume ale lichidelor sau a gazelor, acestea fiind controlate mecanic.

Aparatele de masa se bazeaza pe masurarea si evidenta unor mase ale portiilor de produs, aceste contuare servind pentru evidentierea cantitatii materialelor purverulente (contuare automate de masa).

AMPLASAMENTUL SI PLANUL GENERAL AL SECTIEI DE PRODUCTIE

INTRODUCERE

Dimensionarea si localizarea optima a unei fabrici cu profil de industrie alimentara trebuie sa tina cont de contextul intregii subramuri a carei productie urmeaza sa se dezvolte.

Planul general de amplasare trebuie sa reflecte alegerea cea mai economica, dar si rationala pentru amenajarile tehnice ale liniei tehnologice. Totodata, pe langa solutiile de economic si practic, trebuie sa tina cont si de reguli de igiena sanitara.

Conditiile care trebuie indeplinite la intocmirea planului general al fabricii sunt:

impartirea in sectoare a fabricii trebuie facuta astfel incat sa se utilizeze cat mai eficient;

distribuirea si amplasamentul constructiilor si instalatiilor trebuie facuta in concordanta cu cerintele fluxului tehnologic si pentru asigurarea continuitatii acesteia;

cladirile auxiliare trebuie construite cat mai aproape de cladirile de baza;

la amplasarea fabricii se are in vedere ca aceasta sa fie cat mai departe de intreprinderile care emana gaze, fum, de fermele de animale si pasari de la care provin dejectii animale si care pot impurifica produsele alimentare.

La amplasarea unitatilor de industrie alimentara se va tine cont de posibilitatile de aprovizionare a acestora cu materii prime, de livrare a produselor finite, de evacuare a deseurilor rezultate prin procesare precum si de posibilitatile ulterioare de extindere.

Unitatile de desfacere se amplaseaza in cartierele de locuit, in locuri usor accesibile populatiei beneficiare, la o distanta de minim 15 m de ferestrele locuintelor.

Zona de productie cuprinde:

1. Terenul de amplasare: -acesta trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cum ar fi:

sa nu fie intr-o zona inundabila, sa nu fie expus pericolelor avalanselor, surparii sau alunecarii, sa nu aiba emanatii de substante toxice, inflamabile sau explozive;

sa fie ferit de influenta nocivitatilor produse de obiective economice invecinate;

nivelul panzei de apa freatica sa se gaseasca la cel putin 3- 4 metri de suprafata solului, pentru a nu exista riscul aparitiei apei in incaperile situate in subsol sau demisol si pentru a preintampina dezvoltarea coloniilor de mucegaiuri si pulverizarea tencuielii;

nivelul apei de infiltratie sa fie la minim 1,5 m, sa fie amplasat la maximum 100 m de zona de locuinte;

2. Caile de acces, imprejurimi si drumuri interioare:

trebuie sa permita accesul mijloacelor auto, pentru aprovizionarea cu materii prime, livrarea produselor finite si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea de procesare;

toate caile de acces trebuie marcate corespunzator;

teritoriul unitatii trebuie inprejmuit pentru a se putea efectua un control eficient al circulatiei in interior si a impiedica patrunderea animalelor vectore de microbi;

3. Incaperi de productie:

nu se admite desfasurarea proceselor tehnologice in subsol;

pentru fiecare muncitor se va prevedea o suprafata de minim 4 m2 ;

inaltimea incaperilor de productie nu va fi mai mica de 3,5 m (paviment plafon), iar distanta minima pana la elementele proeminente de constructii, deasupra locului de munca, va fi de 2,5 m.

4 Incaperi pentru depozitare:

vor fi incluse in fluxul de productie, pe trasee scurte, avand legaturi directe cu spatiile de productie;

depozitele trebuie sa asigure conservarea produselor si materiilor, precum si posibilitatea gestiunii si manipularii bunurilor;

constructiile se vor executa din elemente prefabricate si preturnate de serie pentru depozitele racite si conditionate, si constructii usoare pentru diverse magazii;

depozitele nu vor avea praguri la usi.

Spatii frigorifice:

or fi orientate catre pe cat posibil spre nord- est pentru a fi ferite de insorire puternica;

Incaperi neracite pentru depozitarea ambalajelor sosite din retea

Incaperi neracite pentru materiale de productie

Laborator pentru verificarea salubritatii si calitatii produselor lactate:

trebuie ferit de surse de zgomot, trepidatii si praf (soselele de circulatie, ateliere mecanice):

trebuie sa aiba doua usi care sa se deschida in afara, pentru a permite in caz de accident o evacuare rapida;

inaltimea minima a camerelor de laborator va fi de 3 m;

pentru functionarea laboratorului sunt necesare instalatii de: gaz metan, apa si canalizare, ventilatie, iluminat, retea electrica, incalzire si in anumite cazuri conducte de vid si aer comprimat.

. Incaperi social- sanitare:

sunt formate din vestiare, spalatoare, dusuri si closete care trebuie sa fie separate de incaperile de productie, pentru a evita riscul ca in caz de defectare, apele sa ajunga in contact direct sau indirect cu produsele alimentare;

trebuie sa aiba o ventilatie naturala/ mecanica eficienta pentru a permite o aerisire corespunzatoare;

vestiarele trebuie sa fie de tip filtru, adica sa cuprinda: incapere pentru dezbracarea hainelor de strada , incapere cu chiuvete si dusuri, incapere pentru imbracarea hainelor de lucru;

grupurile sanitare nu vor fi amplasate deasupra spatiilor de preparare si depozitare iar distanta de amplasare va fi de maximum 125 m fata de cel mai indepartat loc de munca.

10. Spatii auxiliare:

spatii pentru prepararea solutiilor de spalare;

spatii de depozitare substante chimice tinute sub cheie (dezinfectante, detergenti).

La construirea incaperilor de productie trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

trebuie construite din materiale netoxice, rezistente la socuri mecanice si termice, impermeabile, neputrezibile, rezistente la acizi si baze de origine animala, netede;

materiale admise: betonul, dale din gresie antiacida, placi din ceramica, mozaic, toate avand finisaje antiderapante;

pavimentul se va realiza pe straturi de hidroizolatie, trebuie sa fie usor de spalat si dezinfectat;

locurile de munca cu multa umiditate trebuie prevazute cu gratare de lemn;

peretii trebuie construiti din materiale netoxice, rezistente, impermeabile, netede (tencuieli din ciment alb, placi de gresie antiacida, placi din faianta alba care se aplica pana la inaltimea de 2,10 m);

peretii exteriori, in special in zonele de receptie ale materiilor prime sau pentru expeditie a produselor finite, vor fi realizati incat sa permita o spalare usoara;

instalatiile elctrice, aparatura, corpurile de iluminat suspendate de tavane trebuie sa fie astfel instalate pentru a nu contamina produsele comestibile existente in spatii tehnologice;

se interzice construirea tavanelor false, din rabit sau elemente cu structura poroasa ori cu goluri;

intensitatea luminoasa, in spatiile tehnologice si in grupurile sociale, va fi de minim 220 lucsi/m, la nivelul fiecarui utilaj sau punct de lucru;

un iluminat de minim 550 lucsi este necesar la urmatoarele puncte: sala pentru ambalare,puncte de control sanitar- veterinar, la receptia materiei prime si la expedierea produselor finite;

sa fie dimensionate si amplasate astfel incat sa asigure iluminatul natural in timpul verii iar iluminarea lor sa nu oboseasca muncitorii;

sa fie folosita sticla incolora;

pe traseele unde se transporta produse in carucioare, golul de trecere al caruciorului sa fie de minimu 1,50 m iar usile vor fi construite din otel inoxidabil;

usile instalate langa sectiile care provoaca zgomote vor fi izolate fonic;

usile amplasate spre exteriorul unitatii vor fi prevazute cu dispozitive pentru autoinchidere si ecrane pentru protectia contra insectelor si rozatoarelor )perdele de aer, plase de sarma), se vor inchide etans

11. Rampe pentru receptie si expeditie

vor fi acoperite cu copertine ale caror margini vor depasi cu cca 50 cm pe cele ale rampei

inaltimea lor trebuie sa fie corelata cu inaltimea mijloacelor de transport, in caz contrar se vor folosi planuri inclinate;

trebuie sa fie marcate si iluminate corespunzator si prevazute cu scari de acces si balustrade de protectie pentru personal.

STRUCTURA PRINCIPALELOR SPATII DE PRODUCTIE SI DEPOZITARE

Amplasarea instalatiei de obtinere a inghetatei se face pe un singur nivel, utilajele fiind dispuse in ordinea operatiilor tehnologice.

Suprafata totala (ST) necesara pentru amplasarea liniei de fabricatie pentru obtinerea inghetatei s-a determinat cu relatia:

ST = Sd + Sa + Sc

Unde: - Sd – suprafata ocupata de dotarile liniei de fabricatie (m2);

- Sa – suprafata de deservire de catre executant a mijloacelor de munca;

- Sc – suprafata de circulatie.

Suprafata ocupata de dotarile liniei de fabricatie se calculeaza prin insumarea suprafetei ocupate de fiecare utilaj ca in tabelul urmator:

Suprafata ocupata de utilaje

Nr.

crt.

Denumire utilaj

Buc.

Suprafata ocupata de un utilaj, m2

Suprafata totala ocupata de un tip de utilaj, m2

Tanc izoterm

Vana de preparare amestec

Pasteurizator

Omogenizator

Racitor cu placi

Vana de maturare

Freezer

Masina de portionat si ambalat

Suprafata totala: 39,43 m2

Consideram 3 m2 pentru fiecare utilaj, ca suprafata de deservire de catre executant.

Sa = 3 39,43 =118,29 m2.

Sc = (Sd + Sa) k

K = 0,5

Sc = (118,29 + 39,43) 0,5 = 78,86.

ST = 39,43 + 118,29 + 78,86 = 236,58 m2.

In afara de hala de productie, sectia mai cuprinde: un birou, vestiare, grupuri sanitare, magazie de materiale, depozitul de produs finit.

Dimensionarea depozitului

Pentru calculul suprafetei depozitului de produs finit se determina in primul rand cantitatea de inghetata care se realizeaza in 24 ore. Stim ca se obtine real 10.000kg inghetata in 24 ore iar o caserola are greutatea de 1 kg.

Trebuie sa luam in calcul productia pe 7 zile si vom avea:

P = 10.000 x 7 = 70.000kg inghetata.

Aceasta cantitate de inghetata obtinuta in 7 zile este impartita in functie de gramajul ambalajului, in cazul nostru 1kg:

Pa = 70.000: 1kg = 70.000 caserole de inghetata.



O caserola are urmatoarele dimensuiuni:

lungime: 20 cm;

latime: 15 cm;

inaltime: 15 cm.

Intr-un bax incap 9 caserole, fapt pentru care determinam numarul de baxuri necesare:

qn = 9 x 1kg = 9kg/bax.

70.000 : 9 = 7777,77 ≈ 7778 baxuri de inghetata.

Pe 1 m2 se depoziteaza 9 baxuri pe un rand, asezate suprapus cate 11 randuri pentru a putea efectua controalele periodice cu usurinta.

9 x 11 = 99 baxuri/ m2.

Suprafata totala a depozitului este:

St = Su + Sc

Unde: - St – suprafata totala a depozitului;

- Su – suprafata utila a depozitului;

- Sc – suprafata de circulatie a depozitului.

Su = = 79 m2.

Sc = 1,6 x 18 = 28,8 m2

St = 79 + 27 = 107,8 m2.

Se adopta pentru depozit urmatoarle dimensiuni:

lungime: 18 m;

latime: 6 m;

inaltime: 4,5 m.

NORME DE PROTECTIA MUNCII, P.S.I. SI IGIENA MUNCII

A). Norme de protectia muncii

Masuri generale:

In intepriderile de industrializare a laptelui se interzice:

folosirea de piese, scule, dispozitive, A.M.C.-uri, deteriorate sau in pericol iminent de deteriorare;

tropirea sau spalarea pompelor sau a tubulaturilor si conductorilor electrici cu apa, existand pericol de electrocutare;

interventia la piesele sau subansambluirle masinilor sau gresarea acestora in timpul functionarii;

executarea de improvizatii la instalatiile electrice, masini, dispoztive si aparate de masura si control,

folosirea pieselor aflate sub tensiune fara ca acestea sa fie protejate impotriva atingerii directe (cu capace, aparatura, ingradiri, etc.);

punerea in functiune a masinilor si instalatiilor fara verificarea periodica a legaturii si functionarii corespunzatoare a tuturor AMC-urilor din dotare conform caartii tehnice;

folosirea de conducte de abur si apa calda neizolate termic pentru a preveni pierderile de caldura si accidentele de natura tehnica;

exploatarea masinilor, instalatiilor, utilajelor, fara cunoasterea perfecta a instructiunilor de exploatare care trebuiea afisate la fiecare loc de munca;

prezentarea la locul de munca a personalului muncitor si tehnic, care nu poarta echipamentul sanitar si de protectie conform normativelor in vigoare;

mentinerea in functiune a pompelor, separatoarelor, altor utilaje, a instalatiilor la care se constata zgomote suspecte;

folosirea in activitatea de spalare si curatire interioara a tancurilor de depozitare, vanelor si cazanelor, a echipamentului care foloseste in alte sectoare de activitate;

instalarea si inlaturarea aparatoarelor de protectie in timpul functionarii;

folosirea de flanse de imbinare a conductelor care transporta abur, apa fierbinte si agenti frigorifici fara ca acestea sa fie prevazute cu mansoane;

folosirea de platforme si scari care nu sunt confectionate din tabla striata si prevazute cu rame de metal;

folosirea conductelor care transporta apa rece, calda, abur, amoniac etc., care nu sunt vopsite in culorile conventionale fundamentale (conform STAS 858970);

amplasarea la distante mari a sistemelor de pornire si oprire a electromotparelor, utilajelor si instalatiilor;

pastrarea in sectiile de productie de obiecte, ambalaje, piese, care sunt straine de acestea.

B). Masuri specifice de protectia muncii

Masuri specifice in sectorul de pasteurizare

La pasteurizatorul cu placi se interzice:

montarea conductelor de legatura la mai mult de doua nivele si fara suporturi fixe care sa le asigure stabilitatea;

punerea in functiune a instalatiei fara a se face proba de etansare a placilor si conductelor de legatura cu apa rece;

folosirea instalatiei mai mult de 4 ore, fara efectuarea spalarii cu apa si solutii chimice conform normativelor in vigoare.

Masuri specifice la instalatiile de ambalare

La tancurile de depozitare se interzice:

curatirea tancului fara deconectarea vizibila de la reteaua electrica a motorului electric a agitatorului si avertizarea cu placuta „Nu porniti se lucreaza in interiorul tancului”;

folosirea agitatoarelor defecte.

La liniile pentru umplerea ambalajelor se interzice:

folosirea de personal care nu cunoaste modul de actionare a dispozitivelor si principiul de functionare;

depasirea regimului de lucru a masinii stabilit de firma constructoare.

La benzile transportoare pentru ambalaje se interzice:

folosirea benzilor murdare sau nedegresate zilnic inainte de punerea in functiune, precum si a celor care nu sunt protejate cu aparatori de protectie pe toata lungimea lor;

stationarea personalului pe transportor aqtunci cand instalatia nu este in functiune.

Masuri specifice la operatiunile de depozitate si transport

Se interzice:

lipsa instructiunilor specifice care trebuie afisate la fiecare loc de munca;

folosirea de personal neinstruit si fara echipament corespunzator;

distanta mai mica de 1 m intredoua utilaje de transport ce se incarca sau se descarca cu produse finite;

circulatia in intreprinderi cu o viteza mai mare de 5 km/h.

La depozitarea produselor finite se interzice:

stivuirea produselor finite fara a tine seama de forma geometrica si de rezistenta ambalajului, de greutatea produsului, inaltimea nedepasind de 1,5 ori latura mica a bazei;

depozitarea produselor sub tablourile elctrice si sub automatele de pornire, in dreptul usilor de acces;

depozitarea si asezarea manuala a materialelor ambalate peste 3 m inaltime;

ca latimea intre stive sa fie mai mica de 1,5 m;

atingerea instalatiilor de iluminat in timpul depozitarii.

La depozitarea materialelor se interzice:

stivuirea materialelor cu ambalaj deteriorat;

depozitarea de materiale pe rafturi care nu au eticheta cu precizarea sarcinii maxime admise;

formarea de stive cu ambalaje cu continuturi diferite sau de dimensiuni diferite;

depozitarea echipamentului de protectie si lucru in contact cu vaporii de substante nocive, umezeala, rugina, etc.

La depozitarea si manipularea materialelor inflamabile, expozive si toxice se interzice:

manipularea acestor materiale in alte locuri decat cele special destinate, marcate pe o raza de 100 m cu indicatoare de securitate;

servirea mesei si fumatul in aceste locuri;

spalarea echipamentuluii de lucru, a pieselor, a locului de munca cu substante usor inflamabile;

depozitarea materialelor respective in sectiile de lucru;

comunicarea depozitelor pentru substante cu incaperile de lucru, fara usi metalice ce se deschid la exterior inscriptionate ” Pericol de foc”;

blocarea cailor de acces;

transportul materialelor inflamabile in autovehicule nedotate cu echipament de stingere a incendiilor;

folosirea de recipiente cu substante lichide sau gazoase sub presiune fara capace de protectie la ventile;

transportarea recipientelor sub presiune cu alte gaze comprimate, grasimi, materiale inflamabile fara inele de cauciuc, nevopsite in culoarea conventionala sau murdare de ulei;

depozitarea recipientelor de oxigen inlocuri improvizate, impreuna cu uleiuri sau grasimi;

depozitarea substantelor inflamabile, explozibile in incaperi ce nu sunt prevazute cu instalatii electrice antiexplozive, iar intrerupatoarele sunt amplasate gresit in interiorul depozitului.

C)   Masuri de igiena la fabricarea inghetatei

Masuri igienico-sanitare privind proiectarea si construirea fabricii

La proiectarea unei intreprinderi de industrie alimentara se impune a se tine seama de legislatia sanitara, de o serie de cerinte igienico-sanitare, care se refera la terenul destinat intreprinderii, la amenajarea cladirilor in teren, la aprovizionarea cu apa, cu energie electrica, la incalzire, iluminare, ventilatie, etc.

La amplasarea fabricii este de preferat colaborarea cu alte intreprinderi, pentru a realiza exploatarea in comun a surselor de retele energetice, alimentare cu apa, canalizare, drumuri de acces si dotari social-culturale. Terenul pentru amplasare trebuie situat in afara zonelor puternic locuite pentru a se putea deversa apele uzate, iar noxele degajate cer asigurarea unei zone de protectie sanitara.

In incinta unitatilor trebuie amenajate grupuri sanitare cu puncte de spalare, iar in curte apa potabila pentru personalul auxiliar (soferi, manipulanti) care nu are acces in sectiile de productie.

La proiectarea salilor de productie trebuie avut in vedere realizarea fluxului tehnologic asfel incat sa se evite contaminarile incrucisate produse de contactul materiilor prime cu produsele finite, de ambalajele murdare cu cele curate.

Pentru intretinerea corespunzatoare, tavanul, peretii si pardoseala trebuie sa fie din materiale corespunzatoare, netoxice, netede care sa prezinte un grad de finisaj bun. Pentru tavane este indicat varul, pentru pereti acoperirea cu faianta alba reprezinta o solutie buna, iar pardoseala trebuie protejata cu gresie rezistenta la un grad de uzura ridicat, la acizi si baze trebuind sa fie antiderapanta.

Igiena incaperilor social-sanitare

Se refera la vestiare cu spalatoare cu dusuri, grupuri sanitare. Vestiarele vor fi de tip filtru sanitar, separate pe sexe si dimensionate la numarul cel mai mare de muncitori existent in schimbul respectiv. Nu se amplaseaza deasupra spatiilor de productie sau a depozitelor de produse finite. Vestiarele vor fi amenajate separat pentru barbati si femei, fara a comunica intre ele si vor cuprinde spatii pentru haine de oras, spatii cu chiuvete si dusuri si spatii pentru echipamentul de lucru; grupurile sanitare se amplaseaza la o distanta maxima de 75 m de cel mai indepartat loc de munca.

Incaperile social- sanitare vor fi deservite de personalul special instruit ce nu participa la igienizarea sectiilor de productie. Se interzice intrarea in grupurile sanitare cu echipament sanitar de productie.

Igiena echipamentului de productie

In ceea ce priveste echipamentul de productie se procedeaza dupa cum urmeaza:

Conducte:

se trece apa calda prin conducte timp de 3-5 minute pentru a se indeparta restul de mix;

se demonteaza conductele si se inmoaie in solutie de spalare continand carbonat de sodiu 1,5%;

se curata interiorul conductelor cu perii da sarma cu coada iar exteriorul cu perii de nylon;

se clatesc conductele cu apa calda pana la completa indepartare a urmelor de alcalii;

se dezinfecteaza cu apa la 83-90˚C timp de 3 minute;

se aseaza conductele pe rastele in pozitie inclinata pentru scurgere;

se monteaza conductele si se dezinfecteaza in final cu apa fierbinte timp de 3 minute.

Vane, bidoane:

spalarea interiorului cu solutie alcalina de carbonat de sodiu 1-1,5%, folosind dispozitive mecanice cu jet sau perii speciale cu coada;

clatirea cu apa calda 45˚C pentru indepartarea urmelor de solutie alcalina;

dezinfectarea cu solutie continand 250 mg/l clor activ;

clatirea din abundenta cu apa rece.

Pasteurizatoare si omogenizatoare

clatire cu apa timp de 10 minute;

spalare cu solutie alcalina 1,2% la 80˚C timp de 30 minute (in circuit inchis);

evacuarea solutiei alcaline si clatire cu apa in circuit inchis timp de 15 minute;

spalare cu solutie acida 0,7% la 70˚C timp de 20 minute;

spalare cu apa calda 90˚C pentru sterilizare, timp de 10 minute prin recirculare;

spalare cu apa rece.

Freezer :

clatire cu apa calda la 50˚C;

spalare cu solutie de carbonat de sodiu 1,5% la 50˚C;

dezinfectie cu solutie continand 200 mg clor activ.

Igiena spatiilor de productie si depozitare

Acestea trebuie sa fie igienizate prin curatire, spalare si dezinfectie. Operatiile de igienizare includ urmatoarele etape:

indepartarea mecanica a resturilor solide cu ajutorul maturilor si incarcarea lor in recipiente pentru reziduuri care, zilnic, se spala cu apa calda cu carbonat de sodiu si se dezinfecteaza cu solutie clorigena (5-10% clorura de var);

spalarea pardoselii cu apa calda la 45˚C cu adaos de 1-2% soda calcinata sau 1% detergenti prin frecare cu perii cu coada;

clatire cu apa rece;

dezinfectie cu solutie de cloramina activata cu clorura de amoniu 1:1 (solutie 1,5%), respectiv cu solutie de hipoclorit de sodiu, solutie 2,5%.

Pardoselile se igienizeaza zilnic la inceputul si sfarsitul fabricatiei. Peretii faiantati se igienizeaza periodic. Usile si ferestrele se vor sterge de praf si se spala saptamanal, iar scarile, balustradele, platformele se spala zilnic. Canalizarea se inspecteaza permanent si se dezinfecteaza cu solutie de clorura de var 10%. Varuirea, vopsirea, repararea pardoselii se face de cel putin doua ori pe an.

Igiena personalului

Starea de sanatate si comportamentul igienic al presoanelor care lucreaza in domeniul fabricarii inghetatei sunt factori importanti in obtinerea unor produse de calitate, fara efecte nocive asupra consumatorilor. Din aceasta cauza se impune respectarea unor cerinte cu privire la controlul medical la angajare si periodic, igiena corporala si a echipamentului de protectie precum si insusirea de catre angajati a unor cunostinte si deprinderi igienice. Aceste norme sunt reglementate prin legislatia sanitara in vigoare.

Orice persoana care urmeaza a fi angajata intr-o sectie de inghetata trebuie supusa in prealabil unui riguros examen medical, ce consta din:

examinarea clinica completa;examen radiologic pulmonar;

examen venerian si serologic;

examen coprobacteriologic, pentru depistarea starii de purtator al agentilor patogeni Schigella si Salmonella;

examen parazitologic, pentru punerea in evidenta a bolilor parazitare.

Dupa angajare, personalul are obligatia sa se supuna examenului medical periodic, rezultatele controlului se inscriu intr-un carnet de sanatate care ramane la seful de sectie.

Obligatiile zilnice ale personalului care lucreaza in sectiile de inghetata sunt urmatoarele:

predarea echipamentului de strada la vestiarul tip filtru;

trecerea la baie si spalarea in special a unghiilor si mainilor cu periute, urmata de o dezinfectie cu solutie clorinata 0,01%;

imbracarea echipamentului de protectie format din: pantalon, jacheta, halat, boneta sau basma (femei), cizme de cauciuc. Echipamentul de protectie (cu exceptia cizmelor) se va schimba zilnic.

Personalul mai are urmatoarele obligatii:

de a folosi echipamentul de protectie numai in spatiile de productie. Nu se intra cu acest echipament in WC;

sa pastreze echipamentul numai in vestiarele special amenajate si de a nu-l transmite de la un muncitor la altul;

sa nu intre in activitate daca are leziuni purulente. Cele nepurulente se vor acoperi cu pansament impermeabil (nu se accepta bandaje de panza);

dupa folosirea WC-ului este obligatorie spalarea pe maini cu apa, sapun si dezinfectant. Uscarea mainilor se face cu aeroterma electrica;

sa poarte manusi de tifon sterilizate prin fierbere dupa fiecare utilizare;

sa nu consume alimente in spatiile tehnologice (productie si depozitare).

In sectiile de inghetata se vor lua masuri de dezinsectie si deratizare.

Dezinsectia se realizeaza prin pulverizarea substantelor respective la locurile de depozitare a gunoaielor, lazi de gunoi, WC, vestiare, pereti exteriori. In spatiile tehnologice nu se stropeste cu solutie de dezinfectie.

Deratizarea se face periodic si atunci cand este necesar. Se executa de personal specializat si numai sub supravegherea unui specialist.

D)   Norme de prevenire si stingerea incendiilor

Aceste norme prevad in principal urmatoarele:

toate cladirile de productie vor fi prevazute cu hidranti de incendiu, interiori si exteriori, avand in dotare materialele si mijloacele de prevenire a incendiilor;

unitatea va dispune de o instalatie de apa pentru stingerea incendiilor, separata de cea potabila si industriala si va avea in permanenta asigurata o rezerva suficienta pentru cazurile de intrerupere a alimetarii cu apa;

curtea intreprinderii va fi nivelata si impartita in mod corespunzator, pentru a asigura un acces usor la cladiri si a interveni rapid in caz de incendiu, in mijloacele de prevenire si stingere;

personalul muncitor folosit la prevenire si stingerea incendiilor trebuie sa cunoasca si sa aplice intocmai normele, sa intretina in stare perfecta de functionare toate mijloacele de stingere, sa mentina libere, curate si in buna stare caile de acces, culoarele, cladirile si sa intervina imediat si eficient la stingerea eventualelor incendii.

Ansamblul masurilor ce se prevad pentru asigurarea protectiei muncii se refera atat la perioada de montaj cat si la cea de exploatare a obiectivului, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor.

Toate locurile de munca periculoase vor fi avertizate cat mai sugestiv prin panouri sau afise care sa atraga atentia asupraeventualelor pericole.

Se va informa intreg personalul fabricii legislatia privind P.S.I cu urmatoarele acte normative:

decret nr. 232/1974

decret nr. 290/1977

decret nr. 400/1981

norme generale P.S.I

norme de dotare pentru prevenirea incendiilor.

Incadrarea incaperilor din punct de vedere al pericolului de incendiu, al numarului de salariati cat si sarcina de incaperi este obligatorie.

CALCULUL COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA

STABILIREA NECESARULUI DE INVESTITIE

STABILIREA VALORII TERENURILOR,CLADIRII, AMENAJARILOR SI OBIECTELOR DE INVENTAR

La stabilirea valorii cladirii se iau in calcul toate birourile, laboratoarele, holurile, camerele pentru fiecare operatie din fluxul tehnologic si inclusiv vestiarele si grupurile sanitare. Astfel valoarea cladirii este redata in tabelul 1:

Valoarea cladirii

Nr. Crt.

Destinatia spatiului

Buc.

Suprafata construita, m2

Hala de productie

Laborator analize

Camera depozitare materii prime

Camera calire

Hol

Birou

Vestiare F , B

Grupuri sanitare

Depozit produs finit

Rampa

TOTAL

Valoarea cladirii ( RON): 731 x 400 = 292.400

Valoarea terenurilor, cladirilor si amenajarilor

Element constructie

Suprafata, m2

Pret (RON )

Teren

Teren constructie

Cladiri

Cladire industriala, inclusiv utilitati

Amenajari

Zone de circulatie, acces parcare

Spatii verzi

Valoare totala

Valoarea mobilierului si a obiectelor de inventar

Sectoare

Obiecte mobilier

Valoare unitara

Numar bucati

Valoare dotare (RON)

Vestiar tinuta oras

Dulapuri

Bancute

Vestiar tinuta lucru

Dulapuri

Bancute

Birou

Birou

Scaune

Cuier

Corp bliblioteca

Calculatoare

Laborator

Dotare ustensile, aparatura

Valoare totala:    24.305

IX. 1.2 STABILIREA CHELTUIELILOR PENTRU UTILAJE

Tabel.27 Lista cu utilajele ce necesita montaj

Denumire utilaj

Necesar

Pret achizitie

Inteprindere furnizoare

U.M.

buc

Unitar (RON)

Total (RON)

Pompa absorbanta

Tehnofrig Cluj

Vana amestecare

Tehnofrig Cluj

Filtru



Tehnofrig Cluj

Pasteurizator

Tehnofrig Cluj

Omogenizator

Tehnofrig Cluj

Racitor

Tehnofrig Cluj

Freezer

Tehnofrig Cluj

Masina ambalat Hoyer

Tehnofrig Cluj

Pompa centrifuga

Tehnofrig Cluj

Tanc

Tehnofrig Cluj

Vana maturare

Tehnofrig Cluj

Valoare totala: 427.500

Lista cu utilajele ce nu necesita montaj

Nr. Crt.

Denumire utilaj

Buc.

Pret facturare (RON)

Cheltuieli transport (RON)

Valoare unitara (RON)

Valoare totala (RON)

Carucior

Masa laborator

Balanta analitica

Dulapuri

Masa pt. balanta

Etuva electrica

Mobilier

Valoare totala

Valoarea totala a utilajelor

Denumire

Valoare totala (RON)

Utilaje receptie si stocare

Instalatie de fabricare a inghetatei

Cheltuieli transport (3,5% din valoarea utilajelor)

Cheltuieli montaj (10% din valoarea utilajelor)

Valoare totala

IX. 1.3 FOND DE INVESTITIE

Tabel.30    Fondul de investitii

Nr. crt.

Destinatia fondurilor

Valoare, RON

Valoarea terenului, cladirii si amenajarilor

Valoarea mobilierului si a obiectelor de inventar

Valoarea utilajelor

Valoare totala:    969948,83

PLANUL FORTEI DE MUNCA

Unitatea lucreaza in regim sezonier, 6 luni pe an, incepand cu luna aprilie si pana in septembrie.

Tabel.31 Planul fortei de munca

Categoria de timp

U.M

Fond de timp

Timp calendaristic

Zile

Weekend-uri si sarbatori

Zile

Timp disponibil

Zile-ore

Concedii de odihna

zile

Productia totala:

Productia totala pe sezon

Nr.

crt.

Luna

Nr. de zile lucratoare

Productia, tone

Zilnica   

Totala

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

TOTAL

Necesarul de personal:

Necesarul de personal:

Categoria de personal

Nr. persoane / schimb

Schimburi / zi

Persoane / zi

Personal direct productiv

Receptioneri

Manipulanti

Operator

Transportori interni

Muncitori calificati

Ambalatori

Personal indirect productiv

Laborant

Magazioner

Mecanic

Electrician

Femeie de serviciu

Portar

Personal de administratie si functional

Director

Contabil

Inginer (sef sectie)

FONDUL DE SALARIZARE

Fondul de salarizare al personalului

Categoria de personal

Persoane/zi

Venit brut RON

Spor vechime %

Somaj 1% RON

Pensie 10,5%+Impozit RON

Sanatate 5,5% RON

Venit net RON

Personal direct productiv

Receptioneri

Manipulanti

Operator

Transportori interni



Muncitori calificati

Ambalatori

Personal indirect productiv

Laborant

Magazioner

Mecanic

Electrician

Femeie de serviciu

Portar

Personal de administratie si functional

Director

Inginer (sef sectie)

Contabil

TOTAL:    38429 RON

PLANUL DE APROVIZIONARE

Aprovizionarea cu materie prima

Nr.

crt.

Denumire material

U.M

Consum zilnic

Necesar lunar

Pret de achizitie/U.M (RON)

Pret de achizitie/total/zi

(RON)

Lapte pasteurizat

kg

Unt

kg

Lapte praf smantanit

kg

Zahar

kg

Gelatina

kg

Vanilie

kg

Valoare totala:    17.842,91 RON

Aprovizionarea cu materii auxiliare

Nr.

crt.

Denumire material

U.M

Consum zilnic

Necesar lunar

Pret de achizitie/U.M (RON

Pret de achizitie/total/zi

(RON)

Cutii plastic

Buc.

Etichete

Buc.

Cutii carton

Buc.

Banda adeziva

Buc.

Valoare totala:    5.448 RON

Aprovizionare cu alte materiale

Denumire material

Valoare totala /luna (RON)

Materiale igienizante

Reactivi de analiza

Echipament protectia muncii

Formulare de evidenta, certificate de calitate

Valoare totala: 2600 RON

Aprovizionare cu materiale de intretinere, reparatii si piese de schimb

Cota din valoarea utilajelor

Valoare (RON)

Alte investitii

Taxe de avizare si licenta de fabricatie

Asigurari (circa 1% din valoarea investitiei)

CHELTUIELI DE REGIE

Cheltuieli generale ale sectiei

A. Cheltuieli de amortizare:

cota anuala de amortizare: 3,94%

531.074 x 0,0394 = 20924,31 RON/an

B. Cheltuieli cu reparatiile:

cota de reparatii: 45% din valoarea amortizarilor

20924,31 x 0,45 = 9415,94 RON/an

C. Cheltuieli pentru energia electrica:

necesarul de energie electrica pentru scopuri motrice:

Ntm = == 20320 kW/h

Tf = 1016 h/an

mc = 0,7 kW/h

Ks = 0,7

kp = 2 – 5%

unde: - Nm – numarul de motoare ce utilizeaza energia electrica;

- Tf - timp de functionare a motoarelor respective (1016 h/an);

- mc – norma de consum de energie electrica pe ora (0,7 kW/h);

- Ks – coeficient de simultaneitate (0,7)

- η – randamentul motorului (95 – 98%);

- kp – coeficientul ce reflecta pierderile de enrgie (2 – 5%).

necesarul de energie electrica pentru iluminat:

Nil = Pi Ti Ks (1+ )

Pi = ∑Nc Pic

Unde: - Pi – puterea instalata a corpului de iluminat;

- Ti – timpul de iluminat a corpului (ore/trimestru);

- P – pierderi de energie (5%);

- Nc – numar corpuri de iluminat;

- Pic – puterea instalata a unui corp de iluminat.

Pi = 8 20 + 3 75 + 2 100 = 1100 W

Nil = 1100 (5 67 + 6 0,8 (1 +0,05) = 1178,1 kW

Nt = Ntm + Nil = 20320 + 1178,1 = 21498,1 kW/an = 113 kW/zi

Cheltuielile pentru energia electrica: 113 0,45 = 50,85 RON/zi.

183 = 9305,55 RON/an.

D. Cheltuieli pentru utilitati:

apa: 63 m3/zi

1 m3 apa..2 RON

63 m3 apa..x RON

x = 126 RON/zi

1 zi..63 m3 apa

183 ziley

y = 183 63 = 11529 m3/an

2,0 =23058 RON/an

necesar de abur: 465 kg/zi

183 = 85,09 t/an

1 m3 gaz = 1,2 RON

32,4 1,2 = 8178,56 RON

alte utilitati pentru igienizarea utilajelor: 850 RON/ an.

Total utilitati: 850 + 5514,15 +9305,55 + 11529 =27198,7 RON

E. Cheltuieli de amortizare:

Cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe

Element

Durata de recuperare

Valoare (RON)

Ani

Luni

Lunar

Utilaje

Cladiri

Mobilier

Valoare totala: 203922,85 RON

F. Materiale pentru curatenie si intretinerea cladirii: 4000 RON

Cheltuieli generale pe sectie:

Calculul pretului de productie/ luna pentru 10 t produs/zi

Materiale

Materii prime

Materii auxiliare

Alte materiale

Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

Cheltuieli reparatii curente + intretinere

Amortizare utilaj

Cheltuieli de amortizare si intretinere cladire

Amortizare cladire

Intretinere cladire

Cheltuieli de amortizare mobilier

Utilitati

Apa

Energie electrica

Abur

Salarii

Valoare totala

Cheltuieli asigurare

0,16%/luna

Cheltuieli generale si cheltuieli de desfacere si transport 33116,93+

5056,71

Total cost = 984.371,8

Inghetata este ambalata in caserole de 1 kg, iar costul unei caserole este:

10000) = 7,34 RON.

Pentru desfacere fabrica percepe un adaos comercial de 25%, ceea ce inseamna ca pretul produsului fara T.V.A la livrare este 7,34 + 1,83 = 9,17 RON.

Pretul de livrare cu T.V.A (19%) este 9,17 + 1,74 = 10,91 RON

Profitul net pe unitatea de produs este de 1,74 RON .

Profitul brut anual este:

Pb = Pp 10.000 183 = 3184200 RON








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate