Tarile foste socialiste - o destinatie relativ recenta pentru ISD

Tarile foste socialiste - o destinatie relativ recenta pentru ISD

Tarile foste socialiste, practic, nu au existat in statisticile internationale privitoare la miscarile de ISD, inainte de anul 1990. Semnalul care a determinat orientarea investitorilor straini catre Europa Centrala si de Est, a fost dat de adoptarea de catre tarile din zona a legilor specifice economiei de piata. Un deosebit interes l-au suscitat reglementarile ce vizau atragerea investitiilor straine.

In general s-a asteptat, fapt ce s-a si intamplat, ca ISD sa curga din tarile dezvoltate catre acele economii in dezvoltare care erau mai stabile din punct de vedere politic si care permiteau accesul pe piete regionale de dimensiuni mari. Intre alti factori determinanti in atragerea ISD putem include dotarea cu capital uman si legaturile comerciale traditionale. In tarile aflate in tranzitie a existat un risc considerabil, datorat unui sistem economic si social necunoscut si imprevizibil. Investitorii straini au intampinat greutati in a previziona. Se stie ca, mai ales in perioada tranzitionala, ISD sunt dependente de estimarile referitoare la cresterea economica, la nivelul pe termen lung al ratelor de schimb si la impactul competitiei asupra intreprinderilor recent privatizate.

In multe state aflate in tranzitie, investitiile straine au vizat infiintarea unor intreprinderi mixte sau preluarea unei parti dintr-o companie autohtona, astfel programele de privatizare din tarile respective au reprezentat un factor important in stimularea intrarilor de ISD, chiar si intr-o perioada de recesiune. Asemenea programe au demonstrat atasamentul autoritatilor fata de proprietatea privata. Desi toate tarile din Europa Centrala si de Est au introdus programe de privatizare, totusi au aparut diferente mari in ceea ce priveste felul si valoarea fluxurilor de capital strain, diferente determinate de amploarea si modul de aplicare al acestor programe.

Conform unui studiu realizat de UNCTAD, peste 80% din fluxurile de investitii straine catre aceste tari s-au datorat participarii unor firme straine la programele de privatizare. Cresterea fluxurilor de ISD catre aceste tari a fost puternic influentata si de reluarea cresterii economice, respectiv, de progresele consemnate in restructurarea economica.

Epuizarea ofertelor de privatizare nu conduce neaparat la reducerea substantiala a intrarilor de ISD in tarile foste socialiste. Spre exemplu, Ungaria, Cehia si Polonia care, in mare, au finalizat propriile programe de privatizare, continua sa reprezinte o destinatie preferata a fluxurilor de ISD datorita succesului inregistrat in trecerea la economia de piata si datorita noilor factori motivationali implementati.

Reglementarile legislative privind ISD directe au aparut inca din 1988 in Ungaria, din 1991 in Polonia si Cehia si ulterior si in celelalte tari foste socialiste. Investitorilor straini le-au fost oferite stimulente guvernamentale variate, inclusiv infiintarea unor zone economice speciale ce asigura reduceri sau chiar scutiri de la plata unor taxe. In unele dintre fostele tari socialiste, mai exista inca restrictii cu privire la ISD realizate in sectorul primar si la repatrierea profiturilor. Tarile central si est-europene precum si cele central asiatice, care au atras mai putine investitii straine, pot fi caracterizate prin generarea unui cadru legislativ si institutional greoi, inertial. De exemplu, statele din fosta Uniune Sovietica au elaborat reglementari cu privire la privatizare si la investitii doar dupa 1993, programele lor de privatizare in masa ramanand, o buna perioada, in stadiul de proiect, iar convertibilitatea monedelor lor nationale a fost si, in multe cazuri, este destul de limitata.

Trebuie spus ca norme legislative care sa stimuleze intrarile de ISD au adoptat majoritatea tarilor lumii. Cadrul legal permisiv si acordarea de facilitati nu mai reprezinta avantaje competitive pentru tarile foste socialiste.

O serie de studii au demonstrat ca investitiile in tarile aflate in tranzitie au putut fi asociate cu indicatorii de deschidere economica. Astfel, investitorii prefera tarile cu regimuri comerciale relativ liberale, aflate in regiuni in care s-au incheiat acorduri de liber schimb. De asemenea, apropierea geografica de tarile furnizoare de investitii poate fi considerata un factor care influenteaza decizia de a investi. Daca acceptam ideea ca relatiile comerciale influenteaza deciziile investitionale, putem preconiza o sporire a ISD catre tarile Europei Centrale si de Est.

Costurile legate de forta de munca in tara receptoare reprezinta un alt factor important in luarea deciziei de amplasare a investitiei, in special pentru firme care incearca sa produca pentru export bunuri care incorporeaza multa munca vie. Salariile in tarile aflate in tranzitie au fost si sunt inca reduse. Investitorii sunt insa interesati nu numai de nivelul de salarizare, ci si de productivitatea muncii in tara respectiva.

Reforma din tarile central si est-europene aflate in tranzitie s-a realizat, in general, cu rezultate bune, deschizand o piata de dimensiuni mari pentru produsele intreprinderilor din vest. Rezultatele unor studii au demonstrat ca accesul pe pietele nationale sau regionale reprezinta unul din cei mai importanti factori care influenteza investitorii potentiali. Unele firme au realizat ISD in Europa Centrala si de Est, doar din motive strategice, pentru a invinge concurentii si pentru a obtine o pozitie sigura pe piata. Alte firme au investit intr-o economie tranzitionala pentru a proteja partea lor de piata realizata in regimul anterior si pentru a avea acces la stimulentele speciale acordate investitorilor straini.

Cele mai multe investitii de capital strain, in economiile central si est-europene aflate in tranzitie, provin din tarile membre ale Uniunii Europene. In prezent, UE considerata a fi investitor traditional, a furnizat peste 60% din totalul valorii capitalului strain atras de tarile central si est-europene.

Pozitia Uniunii Europene fata de activitatea de realizare de ISD in tarile in tranzitie, multe din ele tari asociate, se refera la faptul ca investitiile straine sunt privite ca principala cale de integrare efectiva intre economiile est-europene si cele vest-europene. In acest sens, Uniunea Europeana a sprijinit prin programele PHARE si TACIS constituirea si functionarea agentiilor de promovare a investitiilor straine din toate aceste tari.

UE a recomandat tarilor central si est europene sa tina cont de urmatoarele aspecte: eliminarea oricarei discriminari intre investitiile straine si cele interne; ratificarea acordurilor internationale de garantare a investitiilor si de evitare a dublei impuneri; existenta unei legislatii a impozitului pe profit cat mai simpla, previzibila si clara si posibilitatea utilizarii arbitrajului international in caz de dispute.

Avand in vedere importanta deosebita pe care UE o acorda investitiilor straine, precizam ca vor continua si in viitor programele de asistenta in domeniul atragerii investitiilor straine, pentru acele tari care vor solicita explicit acest lucru si ale caror guverne se vor implica efectiv in intarirea rolului agentiilor de promovare a investitiilor straine.

In tarile foste socialiste din Europa de Est si CSI, cel mai mare investitor strain s-a dovedit a fi Federatia Rusa. La aceasta situatie au contribuit decisiv relatiile economice si in multe cazuri relatiile culturale statuate in timpul socialismului intre republicile ce au compus Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice.