Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Studiu de caz: ANALIZA POZITIEI FINANCIARE LA S.C. ELECTROPRECIZIA S.A.


Studiu de caz: ANALIZA POZITIEI FINANCIARE LA S.C. ELECTROPRECIZIA S.A.


Studiu de caz: ANALIZA POZITIEI FINANCIARE LA S.C. ELECTROPRECIZIA S.A.

3.1. Prezentarea generala a S.C. ELECTROPRECIZIA S.A.

La mijlocul deceniului 1930-1940 a aparut necesitatea infiintarii in tara a unei fabrici de echipamente de bord pentru avioane, al carei rost urma sa fie acoperirea nevoilor industriei aeronautice romanesti cu aparatura de control, orientare si securitate. Efectele crizei de supraproductie din perioada 1929-1933 se atenuasera si viata economica a lumii luase un avant incurajator.



Fabrica de echipamente de bord pentru avioane a luat fiinta la Brasov la 30 Iunie 1936 sub denumirea de "PREROM", Societate Anonima pentru Industria Instrumentelor Mecanice de Precizie.

Actionarii, asa cum figurau in actul de constituire publicat in M.O. nr.149/30.06.1936, erau in majoritate romani. Conducerea societatii a fost incredintata unui consiliu de administratie compus din sapte membri si sase cenzori, din care trei supleanti.

Grupate conform nomenclatoarelor uzinelor specializate in domeniu, produsele ce completau tabloul de bord al pilotului si al observatorului la acea vreme si care urmau sa fie realizate la fabrica din Brasov "PREROM" erau:

Instrumente pentru supravegherea functionarii motorului de avion;

Instrumente pentru supravegherea zborului;

Instrumente pentru orientarea navigatiei;

Diverse instrumente specifice.

In anul 1941 "PREROM" a trecut la diversificarea productiei de manometre, iar in anul 1943 a achizitionat mica intreprindere de electromotoare "TARTLER" ce-si avea sediul in strada CuzaVoda nr. 29 Brasov.

Aceasta, cu mici imbunatatiri constructive si tehnologice, a functionat pana dupa nationalizare, ca sectie separata a "PREROMULUI", iar cand intreg "PREROMUL" a devenit "Electroprecizia" si s-a mutat la Sacele (Satulung), sectia de motoare electrice a devenit si teritorial parte componenta a noului sediu al fabricii. In anul 1946, ca urmare a sistarii fabricatiei echipamentului de bord pentru avioane, "PREROMUL" isi adapteaza fabricatia nevoilor economiei romanesti, trecand la productia de:

aparate de masura pentru tractoare, locomotive si pentru alte scopuri industriale;

- motoare electrice de gabarit mic, care sa completeze gama de productie a motoarelor medii executate in prima etapa.

ELECTROPRECIZIA SACELE - un nou nume -

Prin efectul legii 119/1948, intreprinderea "PREROM", in structura descrisa mai inainte, a fost nationalizata primind dupa scurt timp numele de"Electroprecizia", fiind totodata integrata in ansamblul necesitatilor economiei tarii, specifice perioadei de dupa sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.

In angrenajul national al economiei romanesti, in conditii de pace, Electroprecizia se profileaza incepind cu anul 1949 pentru fabricarea motoarelor electrice asincrone, asigurand o mare parte a necesitatilor ramurilor industriei nationale cu aceste produse, precum si cu alte produse din domeniul industriei electrotehnice.

Anul 1949, anul implementarii Electropreciziei la Sacele, a insemnat inceputul unei etape noi in viata localnicilor, etapa ce avea sa canalizeze destinele multora spre o noua viata, spre progres, civilizatie, cultura, de altfel, asa cum incercau majoritatea statelor Europei imediat dupa cea de-a doua conflagratie mondiala. La patru ani de la incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, in anul 1949, economia Sacelelor era vlaguita pana la epuizare. Multi locuitori, si in special populatia tanara isi puneau problema zilei de maine.Acestea erau conditiile vremii cand si-a facut aparitia Electroprecizia la Sacele.

Conducerea Electropreciziei a actionat urgent pentru definirea profilului de fabricatie al unitatii, cat si pentru asigurarea unui local corespunzator nevoilor activitatilor imediate si de perspectiva. Mentinerea valorosului colectiv de tehnicieni si muncitori, care facusera dovada calitatilor lor in cadrul "PREROM"-ului, a fost, deasemenea, o problema delicata a acelor vremuri.Cum in Brasov nu se putea gasi un loc corespunzator scopurilor propuse, s-a adoptat solutia mutarii in Sacele (Satulung), unde exista un loc ce corespundea cerintelor de moment.

Ideea fiind agreata, s-a dispus deplasarea la Sacele a specialistilor Centralei Industriale Electrotehnice si ai Institutului de Cercetari si Proiectari Electrotehnice, avand sarcina de a studia si aviza soluatia propusa. Proiectele intocmite de ICPE sub conducerea competenta a ing. Schmighelschi au fost avizate si s-a dispus de urgenta inceperea lucrarilor.

Pentru prima faza, proiectul a prevazut o capacitate de fabricatie de 200 buc. de motoare electrice , lunar, partea tehnologica fiind proiectata pentru serie mica, tinand seama de dotarea tehnologica existenta si de posibilitatile de achizitionare a unor utilaje specifice din tarile vecine.

Cu toate acestea, aici, au fost executate electromotoarele de constructie capsulata, cu ventilatie exterioara, cat si de constructie deschisa, cu ventilatie interioara, dar ponderea cea mai mare a lucrarilor era de reparatii (rebobinari). O comanda de 200 de electromotoare de 1 CP si 1500 rpm de la APACA se inscrie ca prima comanda insemnata ce obliga la o fabricatie pe principii tehnologice de serie

Din acest moment se poate vorbi de o tehnologie in fabricarea motoarelor electrice la Electroprecizia, o tehnologie de plecare, primara, a carei evolutie in timp va duce la remarcabile rezolvari tehnologice in fabricatia electromotoarelor de la Electroprecizia de astazi. Utilajele invechite din sectorul echipamentului de bord au fost integrate in noile procese de fabricatie contribuind asa cum se putea in noua configuratie tehnologica ce-si schimba infatisarea in primii ani, aproape din saptamana in saptamana.

ELECTROPRECIZIA 1949-1989 - primele proiecte, primele produse

Anul 1949 a fost perioada experimentarii desfasurarii activitatii economice a societatii in contextul legilor economice de dupa actul nationalizarii din 1948. Electroprecizia incheie acest an cu rezultate incurajatoare, realizand un beneficiu de peste 0,5 milioane de lei concomitent cu extinderea gamei de electromotoare pana la 12 kW pentru agregate mici si medii.

Perioada anilor 1951-1955 inseamna prima actiune de anvergura din istoria societatii in domeniul modernizarii fabricatiei de motoare electrice.

In aceasta perioada se realizeaza proiectarea constructiva, proiectarea tehnologica, proiectarea si executarea SDV-urilor pentru seria de motoare asincrone trifazate din fonta, cu puteri cuprinse intre 0,6-7 kW, premiera in tara noastra. Cu acest prilej se introduc procedee tehnologice noi pentru prelucrarea carcaselor si scuturilor, executia tolelor si a capacelor de ventilator, impregnarea in vid a statoarelor bobinate. Concomitent, au fost materializate o serie de actiuni vizand reducerea consumurilor de materiale si de manopera.

In anul 1956, Electroprecizia onoreaza prima comanda la export, printr-un prim lot de motoare livrat in Cehoslovacia

O alta etapa in inscrierea societati Electroprecizia pe un nivel superior in coordonatele economiei romanesti si europene, o reprezinta perioada anilor 1961-1965.Asimilarea echipamentului electric pentru tractorul de 65 CP (1962-1963), cat si pentru tractoarele cu seriile S 650 si S 1300 (1964-1965), din care ne permitem sa amintim generatorul de curent continuu (dinamul de 300 W) si demarorul cu indus deplasabil de 4 CP, produse care fac ca in structura productiei, ponderea echipamentului electric sa incline balanta in favoarea acestuia.

Intervalul 1967-1970 poate fi caracterizat ca perioada de desfasurare a celei mai mari actiuni investitionale: are loc asimilarea licentei de echipament electric SERI-DUCELLIER-JAEGER a carui efect imediat a fost degrevarea economiei romanesti de importul unor produse de tehnicitate si performante deosebite pentru industria nationala de autovehicule.

Tot in acest interval societatea a reusit sa asimileze echipamentul electric pentru tractoarele de 45-55 CP (licenta FIAT cumparata de uzina TRACTORUL din Brasov), echipamentele pentru autocamioanele ROMAN (licenta MAN cumparata de Uzina de Autocamioane din Brasov), precum si echipamentele pentru autoturismele DACIA (licenta RENAULT 12 asimilata la Pitesti).

Anii imediat urmatori, 1976-1980, au fost priviti prin prisma acoperirii nevoilor economiei nationale si a competitivitatii internationale. Listei de produse asimilate in domeniul echipamentului electric i se adauga citeva zeci de noi tipuri de produse din sistemul de alimentare, pornire, aprindere, masura, specifice echipamentului auto. Cresterea cererii la export, cat si patrunderea pe noi piete, se materializeaza in asimilarea motoarelor electrice conform normelor americane NEMA si darea in functiune, in anul 1976, a noii fabrici de motoare.

Deceniul ce urmeaza, 1981-1990, cu toata influenta negativa datorita recesiunii manifestate pe plan mondial, este marcat de importante realizari in toate sferele. Volumul productiei cat si al exportului atinge nivelul maxim cunoscut de societate, atat la motoarele electrice cat si la echipamentul electric. Se introduc in fabricatie produse noi, motoarele trifazate in carcase de aluminiu, polizoarele de lacatuserie, produse destinate exclusiv exportului.

De altfel, in anul 1988, Electroprecizia realizeaza un volum de export de 3,5 milioane USD si 6,1 milioane de ruble. Este demn de remarcat ca in acest timp societatea a reusit sa asimileze produse pentru autoturismul OLCIT, introdus in fabricatie la Craiova, in cooperare cu firma CITROEN, ele au fost trecute cu succes, proband maiestria si tehnicitatea personalului de la Electroprecizia.

In urma Hotararii Guvernului Romaniei nr.1176/2.11.1990 a avut loc constituirea Societatii Comerciale Electroprecizia S.A., ce va marca desprinderea definitiva de vechiul sistem excesiv centralizat.

Dintre produsele asimilate in intervalul 1990-1999 si care intregesc nomenclatorul actual de produse, pot fi amintite:

-Seria noua de motoare asincrone, trifazate si monofazate, in carcasa de aluminiu;

-Motoare de tip A si N pentru masini de spalat;

-Motoare speciale pentru electropompe;

-Motoare speciale pentru compresoare;

-Electropompe tip periferic (MP), si cu autoamorsa ( JET);

-Motoare asincrone monofazate cu condensator de sarcina si de pornire;

-Motoare monofazate in constructie deschisa tip IP 00;

-Diverse motoare speciale, executate la cererea partenerilor externi;

-Masini de gaurit tip

-Generator asincron de 2kVA;

-Grup electrogen;

-Masina de spalat V;

Produsele traditionale din cadrul familei de echipament electric auto, destinate pietei interne, au suferit importante transformari tehnice si calitative:

-Executia alternatoarelor in varianta cu releu incorporat;

-Modernizarea tabloului de bord pentru tractoare

-Modernizarea tabloului de bord pentru autocamioanele ROMAN;

-Executia echipamentului electric pentru atoturismul DACIA NOVA;

-Noile tipuri de alternatoare, demaroare, distribuitoare, tablouri de bord, relee de semnalizare, transmitatoare nivel combustibil si presiune ulei, etc., pentru parteneri din tara si din strainatate.

Pentru piata externa sunt asimilate noi produse, dupa cum urmeaza:

-Demaror cu indus deplasabil, tip 2533;

-Demaroare si alternatoare pentru autoturismele ZASTAVA;

- Subansamble pentru alternatoarele cu putere marita si ventilatie interna

Alinierea produselor destinate exportului la standardele occidentale de calitate s-a realizat prin obtinerea in cursul anului 1995 a CERTIFICATULUI DE ATESTARE A CALITATII, conform standardului ISO 9001, atestare realizata de firma TUV BAYERN SACHSEN-GERMANIA.

Activitatea societatii comerciale Electroprecizia a cunoscut in perioada 1990-1999, o diversificare continua, prin dezvoltarea sistemului de servicii. In 1994 intra in exploatare doua moderne unitati:

Magazin Service Auto-situat pe DN 1 Brasov-Bucuresti

Complexul Comercial PASAJ HIDROMECANICA

Electroprecizia ocupa o suprafata de 29 ha din care sediului central ii revin circa 19,4 ha, pe care sunt amplasate 11 hale de productie si alte 20 de depozite si cladiri auxiliare. Societatea mai dispune de o cantina - restaurant, o gradinita, un club cultural, patru camine pentru salariati, o baza sportiva si o gospodarie anexa.

La sfarsitul anului 1999, 3500 salariati asigurau buna functionare a societatii.

Prezentam in continuare principalele compartimente ce compun astazi Electroprecizia.

Directia tehnica

Directia Tehnica reprezinta o veriga importanta in ansamblul organizatoric al societatii.

Colectivul format din specialisti, ingineri, subingineri si tehnicieni isi desfasoara activitatea intr-o structura organizatorica eficienta care realizeaza o buna cuprindere a problemelor. Aceasta se prezinta astfel:

-Atelierul Proiectare Motoare Electrice;

-Atelierul Proiectare Constructiva Echipament Electric Auto;

-Atelierul Proiectare Tehnologie Echipament Electric Auto;

-Atelierul Proiectare SDV-uri;

-Atelierul Proiectare Echipamente Electronice;

-Atelier de Proiectare Prototipuri;

-Serviciul de Pregatire Tehnologica a Fabricatiei;

-Birou Norme de Consum;

-Sectia Sculerie;

-Laboratoare (Incercari,Cercetare, Metrologie);

-Cabinet Tehnic.

Directia de productie

Are in subordine urmatoarele compartimente:

-Sectia I, Motoare Electrice;

-Sectia a II-a, Prelucrari Mecanice

-Sectia a III-a A, Alternatoare, Distribuitoare, Relee Regulatoare, Arbori Flexibili;

-Sectia a III-a B, Demaroare, Electropompe;

-Sectia a IV-a, Aparataj Electric Auto;

-Sectia a V-a, Prelucrari Primare;

-Sectia Mecano-Energetic;

-Serviciul Planificare, Programare si Urmarire a Productiei;

-Biroul de Organizare a Productiei.

Conducerea societatii a trecut la introducerea standardelor Managementului Calitatii din seria ISO 9000. S-a infiintat Directia Calitate, avind in momentul de fata in subordine patru sectoare:

-Serviciul CTC-Conformitate;

-Biroul de Asigurare a Calitatii;

-Biroul de Analiza a Calitatii;

-Biroul Receptie

Directia economica

Directia economica este structurata organizatoric in trei servicii:

Serviciul Financiar;

Serviciul Contabilitate;

Serviciul Pret Cost, Preturi si Analize Economice.

Directia comerciala

Societatea isi desfasoara activitatea comerciala intr-o structura organizatorica avand in componenta: Serviciile de Aprovizionare si Cooperare, Depozite, Transporturi, Atelierul de reparatii motoare electrice, Unitatile de Auto-Service Magazin, Pasaj Comercial.

Directia export-marketing si desfaceri

Electroprecizia si-a creat propria structura de asigurare a activitatilor de marketing, export, import, compusa din:

Serviciul Marketing

Serviciul Export-Import

Magazia de Export

Directia resurse umane, administrativ, social

In strategia generala de conducere a vietii economice a societatii s-a impus infiintarea acestei directii structurata organizatoric in:

Serviciul Personal-Invatamant-Salarizare;

Serviciul Normative -Norme de munca;

Serviciul Protectia Muncii si Mediului;

Biroul Paza Bunuri si Protectia Patrimoniului, DS-ALA si Dispensarul Medical

3.2. Analiza pozitiei financiare pe baza bilantului financiar

Avand la dispozitie datele din bilantul contabil (anexa 1), precum si situatia creantelor si a datoriilor, am retratat datele si am obtinut urmatoarea configuratie pentru bilantul financiar (patrimonial):Tabelul 1

Bilant financiar

mii lei

Posturi bilantiere

A

Nevoi permanente

1. Imobilizari necorporale

2. Imobilizari corporale

3. Imobilizari financiare

B

Nevoi temporare

1. Stocuri

2. Creante

3. Disponibilitati banesti

4. Cheltuieli in avans

TOTAL NEVOI

A

Capitaluri permanente

1. Capitaluri proprii

2. Datorii financiare pe termen lung

B

Datorii curente

Din care credite bancare    curente

TOTAL RESURSE

3.2.1. Situatia neta

O prima evaluare a intreprinderii este data de indicatorul situatia neta, denumit si activ net, a carui marime este redata in tabelul urmator:

Tabelul 2 Situatia neta mii lei

Specificatie

Simbol

Total activ

A

Total datorii

D

Situatia neta

SN = A - D

Situatia neta deflatata

Analizand situatia din tabelul 2 s-a constatat ca firma pe cei trei ani a inregistrat o situatie neta pozitiva si crescatoare, ca urmare a unei gestiuni sanatoase. Activul neangajat in datorii este in continua crestere si reprezinta o consecinta a incheierii rezultatelor financiare cu profit in toti anii, profit reinvestit in capitalurile proprii ale firmei. In anul 2004 situatia neta a crescut cu 661,946 lei, ceea ce reprezinta o crestere relativa cu 3,05% (vezi tabelul 10), situatie pe care o consideram foarte buna.

Evolutia situatiei nete se prezinta astfel:

 

 

 

Grafic 1

3.2.2. Fondul de rulment financiar

Indicatorul care releva echilibrul financiar pe termen lung este fondul de rulment financiar (FRF). Determinat utilizand datele din etajul superior al bilantului financiar, fondul de rulment financiar inregistreaza urmatoarele marimi (tabel 3):

Tabelul 3    Fondul de rulment financiar mii lei

Specificatie

Simbol

Capitaluri permanente

CPP

Active imobilizate nete

AIN

Fond de rulment financiar

FRF = CPP - AIN

Fond de rulment financiar deflatat


Pe intreaga perioada de analiza se inregistreaza valori pozitive si crescatoare ale fondului de rulment financiar, ceea ce inseamna ca sursele permanente reusesc sa finanteze integral alocarile permanente, ramanand si un surplus pentru finantarea nevoilor temporare. Fondul de rulment inregistreaza un trend crescator (grafic 2), determinat de cresterea, intr-un ritm superior a resurselor permanente fata de alocarile permanente.

 

 

  Grafic 2

In ultimul an fondul de rulment financiar a crescut cu 8,56% fata de anul anterior (vezi tabelul 10), reprezentand 79,21% din capitalurile permanente, adica cu 4,02% mai mult fata de anul precedent. Fondul de rulment financiar era capabil sa finanteze 15,01% din activele circulante, dar cu 0,29% mai putin fata de anul anterior. In concluzie, intreprinderea a reusit sa-si acopere nevoile permanente pe seama resurselor permanente.

Structural, fondul de rulment financiar este format din fondul de rulment propriu si fondul de rulment imprumutat. Marimea acestor indicatori este redata in tabelul 4, respectiv tabelul 5.

Tabelul 4 Fondul de rulment propriu mii lei

Specificatie

Simbol

Capitaluri proprii

CP

Active imobilizate nete

AIN

Fond de rulment propriu

FRP = CP - AIN

Fond de rulment propriu deflatat

Tabelul 5 Fondul de rulment imprumutat mii lei

Specificatie

Simbol

Fond de rulment financiar

FRF

Fond de rulment propriu

FRP

Fond de rulment imprumutat

FRI = FRF - FRP

In cazul societatii Electroprecizia SA, pe cei trei ani, cei doi indicatori (fondul de rulment financiar si fondul de rulment propriu) sunt pozitivi. Aceste marimi pozitive sunt expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestora la finantarea stocurilor si creantelor societatii. Marja de securitate reprezentata de fondul de rulment financiar, constituie o garantie a solvabilitatii societatii, si este dublata de fondul de rulment propriu pozitiv, care arata ca societatea este autonoma pe deplin, ea nedepinzand de credite bancare.

Viteza de rotatie a fondului de rulment financiar prin cifra de afaceri reprezinta marja de securitate exprimata in zile si exprima numarul mediu de zile in care fondul de rulment financiar se reconstituie prin cifra de afaceri. Marja de securitate trebuie sa se situeze intre 30 si 90 de zile, sub aceasta viteza reprezentand "topirea" resurselor permanente in sensul scaderii importantei surselor permanente in finantarea activitatii, iar peste "inghetarea" fondurilor permanente in sendul supradimensionarii lor in raport cu nivelul de finantare.

Tabelul 6 Viteza de rotatie a fondului de rulment financiar mii lei

Specificatie

Simbol

Fond de rulment financiar (mii lei)

FRF

Cifra de afaceri (mii lei)

CA

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr=CA/FRF

Durata de rotatie (zile)

Dr=(FRF/CA)*360

Cu exceptia anului 2007, nivelul indicatorului era bun, marja incadrandu-se in limitele normale. Fondul de rulment se reconstituia in ultimul an pe seama cifrei de afaceri in aproximativ 36 de zile. Sporirea duratei in zile a rotatiei semnifica cresterea importantei finantarii stabile asupra activitatii, adica cifra de afaceri se realizeaza cu un fond de rulment mai mare fata de perioada anterioara, situatie pe care o consideram ca fiind nefavorabila.

3.2.3. Nevoia de fond de rulment

Partea din activele curente ce trebuie finantata din resurse stabile este reprezentata de nevoia de fond de rulment. Marimea inregistrata de acest indicator este prezentata in tabelul 7.

Tabelul 7 Nevoia de fond de rulment mii lei

Specificatie

Simbol

Nevoi temporare, mai putin active de trezorerie

NT - AT

Resurse temporare, mai putin pasive de trezorerie

RT - PT

Nevoia de fond de rulment

NFR=(NT-AT)- (RT-PT)

NFR deflatata

Nevoia de fond de rulment a inregistrat valori pozitive, ceea ce inseamna ca a existat permanent un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare permanent reinnoibile. Acest lucru s-a datorat cresterii intr-un ritm mai rapid a activelor ciclice decat a surselor ciclice din exploatare. In ultimul an, nevoia de fond de rulment a crescut cu 26,03% fata de anul trecut (vezi tabelul 10), fapt datorat urmatoarelor aspecte:

aspecte pozitive legate de relaxarea duratei medii de plata a

datoriilor curente (vezi tabelul 36);

aspecte negative legate de:

reducerea vitezei de rotatie a stocurilor (vezi tabelul 32)

reducerea vitezei de rotatie a creantelor (vezi tabelul 33).

Totusi exista un decalaj favorabil intre lichiditatea activelor ciclice si exigibilitatea resurselor ciclice si de aceea consideram normala marimea pozitiva a nevoii de fond de rulment.

Rata nevoilor curente, care arata partea neacoperita a activelor ciclice de catre pasivele ciclice, a fost in ultimul an de 14,32%, crescand cu 1,49% fata de anul anterior. Situatia poate fi considerata satisfacatoare, deoarece nevoile ciclice pot fi acoperite in proportie de peste 85% (fata de minim 50% admis) din resursele curente.

Grafic 3

 

 

 


Viteza de rotatie a nevoii de fond de rulment prin cifra de afaceri reprezinta marja de atragere si exprima numarul mediu de zile in care nevoia de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Cu cat durata in zile este mai scazuta cu atat cifra de afaceri se realizeaza cu un necesar curent de finantare mai mic. Totusi, sub 30 de zile, marja de atragere a nevoii de fond de rulment pe seama cifrei de afaceri reprezinta un pericol in raport cu echilibrul financiar pe termen scurt in sensul urgentarii acoperirii nevoilor ciclice pe seama celor permanente, iar peste 90 de zile, insemnand scaderea sensibila a trezoreriei intreprinderii in sensul imobilizarilor peste limite normale.

Tabelul 8 Viteza de rotatie a nevoii de fond de rulment mii lei

Specificatie

Simbol

Nevoia de fond de rulment    (mii lei)

NRF

Cifra de afaceri (mii lei)

CA

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr=CA/NFR

Durata de rotatie (zile)

Dr=(NFR/CA)*360

In ultimul an rotatia nevoii de fond de rulment a avut o valoare de 34 zile, valoare buna. Fata de perioada anterioara creste cu 8 zile, tendinta pe care o consideram nesatisfacatoare.

3.2.4. Trezoreria neta

Trezoreria neta reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentele de resurse permanente, deci marimea trezoreriei nete depinde atat de modificarile fondului de rulment financiar (sub influenta modificarii capitalurilor permanente si a activelor imobilizate), cat si de modificarile nevoii de fond de rulment (sub influenta modificarii activelor curente, respectiv a pasivelor curente). Marimea trezoreriei nete este redata in tabelul 9.

Tabelul 9 Trezoreria neta mii lei

Specificatie

Simbol

Fond de rulment financiar

FRF

Nevoia de fond de rulment

NFR

Trezoreria neta

TN = FRF - NFR

Trezoreria neta deflatata

Trezoreria neta pozitiva, obtinuta in cei trei ani consecutivi, este rezultatul intregului echilibru financiar al societatii. Excedentul de finantare se va gasi in conturi la banci si in numerar in casa si care ii va permite societatii sa ramburseze din datorii, precum si sa efectueze diverse plasamente avantajoase pe piata financiara.

Evolutia trezoreriei nete este reprezentata in graficul 4.

In intervalul 2006-2007, cash-flow-ul (fluxul monetar net) exercitiului, care masoara diferenta de numerar degajata intre incasarile si platile unui exercitiu, a fost pozitiv, in suma de 1.397.930 mii lei, insa in intervalul 2007-2008 a fost negativ, in suma de -2.066.232 mii lei, generand o reducere a potentialului real de finantare a activitatii.

 

 

 

Grafic 4

Avand in vedere determinarile anterioare, putem determina evolutia indicatorilor de echilibru financiar static, evolutie pe care o prezentam in tabelul urmator:

Tabelul 10 Evolutia indicatorilor echilibrului financiar static

Indicatori

Abaterea absoluta (mii lei)

Abaterea relativa (%)

Situatia neta SN

Fondul de rulment financiar FRF

Fondul de rulment propriu FRP

Fondul de rulment imprumutat FRI

Nevoia de fond de rulment NFR

Trezoreria neta TN

In concluzie, analiza pozitiei financiare pe baza bilantului financiar evidentiaza urmatoarele aspecte pozitive: - situatia neta inregistreaza o tendinta de crestere in intreaga perioada de analiza, ceea ce inseamna ca averea neta a actionarilor a crescut permanent; - exista un echilibru financiar sanatos in ceea ce priveste resursele si utilizarile permanente, fondul de rulment financiar fiind in permanenta pozitiv si in crestere, inregistrand totodata valori mai mari decat nevoia de fond de rulment si degajand astfel o trezorerie neta pozitiva, ceea ce demonstreaza echilibrul financiar global; aspecte negative: - deprecierea vitezei de rotatie a marjei de siguranta si a marjei de atragere; - fluxul monetar net in scadere, cu inregistrarea unei valori negative in ultimul an.

3.3. Analiza pozitiei financiare pe baza bilantului functional

Apeland la datele din bilantul contabil (anexa 1) si la cele din situatia activelor imobilizate, am obtinut urmatoarea configuratie a bilantului functional:

Tabelul 11     Bilant functional mii lei

Posturi bilantiere

I. NEVOI

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

A

Total nevoi stabile (NS)

Stocuri

Furnizori - debitori

Clienti

Alte cheltuieli din exploatare

Cheltuieli in avans pentru exploatare

B

Total active ciclice din exploatare (ACE)

Debitori diversi

Cheltuieli in avans in afara exploatarii

C

Total active ciclice din afara exploatarii (ACAE)

Disponibilitati banesti

D

Active de trezorerie (AT)

TOTAL NEVOI (ACTIVE)

II. RESURSE

Capital propriu

Amortizari si provizioane

Datorii financiare pe termen lung

A

Total resurse durabile (RS)

Clienti - creditori

Furnizori

Personal si asigurari sociale

Datorii fata de stat

B

Total datorii din exploatare (DE)

Decontari in cadrul grupului

Creditori diversi

C

Total datorii din afara exploatarii (DAE)

Credite bancare pe termen scurt

D

Pasive de trezorerie (PT)

TOTAL RESURSE (PASIVE)

3.3.1. Fondul de rulment net global

Fondul de rulment net global, determinat ca diferenta intre resursele stabile si nevoile stabile, inregistreaza aceleasi valori ca si fondul de rulment financiar, determinat anterior (vezi tabelul 2), deoarece in cadrul resurselor stabile au fost luate in calcul si amortizarile aferente activelor imobilizate, iar nevoile stabile au fost evaluate la valoarea lor bruta. Marimea fondului de rulment net global o prezentam in tabelul urmator:

Tabelul 12 Fondul de rulment net global mii lei

Specificatie

Simbol

Resurse stabile

RS

Nevoi stabile

NS

Fond de rulment net global

FRNG = RS - NS

Fond de rulment net global deflatat

3.3.2. Nevoia de fond de rulment globala

Avand la dispozitie datele din bilantul functional, putem analiza structura nevoii de fond de rulment globale, care este formata din nevoia de fond de rulment pentru exploatare si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii. Marimea acestor indicatori o prezentam in tabelul 13 si 14.

Tabelul 13 Nevoia de fond de rulment pentru exploatare mii lei

Specificatie

Simbol

Active circulante din exploatare

ACE

Datorii din exploatare

DE

Nevoia de fond de rulment pentru exploatare

NFRE = ACE - DE

NFRE deflatata

Evolutia nevoii de fond de rulment de exploatare se prezinta in graficul 5.

 

 

 


Nevoia de fond de rulment pentru exploatare a fost permanent pozitiva si a inregistrat o tendinta crescatoare pe intreaga perioada de analiza, ceea ce inseamna ca a existat un surplus de nevoi ciclice in raport cu resursele ciclice ale exploatarii. In ultimul an nevoia de fond de rulment pentru exploatare a crescut fata de anul trecut cu 39,46%. Acest lucru s-a datorat practic cresterii intr-un ritm mai rapid a activelor ciclice (indicele activelor ciclice din exploatare = 112,95%) decat a surselor ciclice din exploatare (indicele datoriilor de exploatare = 108,82%). Aceasta crestere s-a datorat unor aspecte pozitive cum ar fi relaxarea duratei medii de plata a datoriilor de exploatare (vezi tabelul 36), dar si unor aspecte negative, legate de cresterea ineficienta a activelor ciclice din exploatare (indicele activelor ciclice din exploatare = 112,95% > indicele cifrei de afaceri = 95,99%).

Tabelul 14    Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii mii lei

Specificatie

Simbol

Active circulante din afara exploatarii

ACAE

Datorii din afara exploatarii

DAE

Nevoia de fond de rulment in afaraexploatarii

NFRAE = ACAE - DAE

Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii a inregistrat marimi negative, reflectand un excedent de resurse ciclice in raport cu nevoile ciclice in afara exploatarii. Acest surplus de resurse ciclice a fost utilizat pentru finantarea nevoilor curente aferente exploatarii.


2006

 

 


Grafic 6

3.3.3. Trezoreria neta

Din punct de vedere functional, trezoreria neta se obtine prin deducerea pasivelor de trezorerie din activele de trezorerie. Analiza trezoreriei presupune determinarea marimii si sensului miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, a creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie (tabelul 15).

Tabelul 15 Trezoreria neta mii lei

Specificatie

Simbol

Active de trezorerie

AT

Pasive de trezorerie

PT

Trezoreria neta

TN = AT - PT

TN deflatata

In cazul nostru SC Electroprecizia SA, dispune de fonduri in casa si in conturile la banci, degajate din trezoreria neta pozitiva, pe care poate sa le plaseze avantajos, nu trebuie sa contracteze credite de nici un fel, ea putand de altfel sa plateasca unele datorii pe care le are si sa ramburseze credite scadente.

In concluzie, echilibrul intreprinderii, pe baza criteriului functional, a fost realizat in toate ciclurile de activitate, inregistrand un echilibru pe termen lung (ciclul de investitii) si pe termen scurt (ciclul operational). Schematic, realizarea echilibrului functional pentru anul 2004 se prezinta astfel:


Din schema de realizare a echilibrului functional se desprind urmatoarele aspecte: utilizarile totale sunt reprezentate de nevoia de fond de rulment pentru exploatare (95,35%) si trezoreria neta pozitiva (4,65%), iar resursele totale de fondul de rulment net global (86,6%) si resurse in fond de rulment in afara exploatarii (13,4%). Ca atare, nevoia de fond de rulment pentru exploatare este finantata prin fondul de rulment net global in proportie de 90,83%, diferenta de nevoie de 9,17% fiind acoperita prin resursele in fond de rulment in afara exploatarii, resurse care permit si obtinerea unei trezorerii nete pozitive.

3.4. Analiza pozitiei financiare prin sistemul de rate

3.4.1. Ratele de structura financiara

3.4.1.1. Ratele de structura a activului

Analiza acestor rate urmareste modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse financiare si gradul de lichiditate a acestor elemente. Aceste rate sunt de fapt ponderi ale elementelor patrimoniale in total activ, putand reda activul bilantului exprimat in procente.

Tabelul 16    Ratele de structura a activului %

Specificatie

Simbol

Rata activelor imobilizate

RAI = AI/A

Rata activelor circulante

RAC = AC/A

Rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de reducere (vezi grafic 7), scazand ponderea imobilizarilor fata de perioada precedenta. Rata activelor imobilizate scade in ultimul an cu 1,01%, situatie pozitiva deoarece este asociata unei cresteri a vitezei de rotatie a activelor imobilizate prin cifra de afaceri (vezi tabelul 31). Reducerea generalizata pe parcursul perioadei analizate se datoreaza cresterii intr-un ritm mai rapid a activelor circulante fata de cresterea imobilizarilor nete, ceea ce are un efect pozitiv asupra lichiditatii intreprinderii, dat fiind faptul ca nu asistam la un proces de dezinvestire.

Rata activelor circulante prezinta o tendinta de crestere, ponderea activelor circulante crescand ca urmare a modificarii valorii activelor circulante intr-o proportie mai mare decat cea a activului total. Rata activelor circulante creste in ultimul an cu 1,01%, sporind ponderea utilizarilor ciclice in total, avand drept consecinta cresterea gradului de lichiditate a activului total (vezi grafic 8). Aceasta situatie poate fi interpretata insa ca negativa deaorece nu este corelata cu o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante prin cifra de afaceri (vezi tabelul 31), ceea ce echivaleaza cu o reducere a eficientei activitatii.

Tabelul 17    Structura ratei activelor imobilizate

Specificatie

Simbol

Rata imobilizarilor necorporale

RIN = IN/AI

Rata imobilizarilor corporale

RIC = IC/AI

Rata imobilizarilor financiare

RIF = IF/AI

Analizand rata activelor imobilizate in structura (tabelul 17), putem spune ca intreprinderea investeste cu preponderenta in imobilizari corporale, ponderea acestora fiind foarte mare in intreaga perioada analizata (peste 99%). Totodata, se poate observa ca intreprinderea analizata nu are investitii financiare, fiind un aspect in conformitate cu marimea si specificul intreprinderii. Cresterea ponderii imobilizarilor necorporale reflecta efortul depus de unitate in vederea dezvoltarii si modernizarii intregii activitati economico - financiare si marcheaza o tendinta pozitiva in evolutia situatiei financiar - patrimoniale, chiar daca efectele constituirii unor asemenea mijloace nu pot avea intotdeauna si o serie de consecinte favorabile imediate.

Tabelul 18 Structura ratei activelor circulante

Specificatie

Simbol

Rata stocurilor

RS = S/AC

Rata creantelor

RC = C/AC

Rata activelor de trezorerie

RAT = AT/AC

Rata stocurilor nu depaseste in nici un an nivelul maxim admisibil de 50%, inregistrand o tendinta de reducere, situatie considerata normala avand in vedere specificul activitatii.

Rata creantelor este influentata de domeniul de activitate, de natura relatiilor comerciale, precum si de termenele de plata practicate pe care le acorda partenerilor si clientilor sai. Datorita specificului activitatii, nivelul mare al ratei creantelor inregistrat in perioada de analiza este considerat normal, cu influente favorabile asupra lichiditatii reduse a intreprinderii (vezi tabelul 28). Creantele din exploatare (vezi tabelul 19) detin insa ponderea cea mai mare, cu mult peste nivelul minim considerat normal de cel putin 85%.

Tabelul 19    Structura ratei creantelor

Specificatie

Simbol

Rata creantelor de exploatare

RCE =CE/C

Rata creantelor in afara exploatarii

RCAE = CAE/C

Ponderea lichiditatilor se reduce pe intreaga perioada de analiza, avand un nivel cu mult sub cel admis de 5% din total active circulante, reducand lichiditatea activelor circulante (vezi tabelul 29). In ultimul an lichiditatile au scazut fata de anul precedent cu 72,16%, ajungand sa detina sub 1% din total active circulante. Din acest punct de vedere situatia este nesatisfacatoare si se explica prin relatiile financiare ale intreprinderii cu clientii si furnizorii si prin specificul activitatii

3.4.1.2. Ratele de structura a pasivului

Analiza structurii pasivului urmareste aprecierea principalelor strategii si politici financiare ale intreprinderii, privind modul de formare a resurselor financiare pe categorii de surse (proprii, imprumutate si atrase) si pe termene de exigibilitate (scurt, mediu si lung).

Tabelul 20 Stabilitatea financiara

Specificatie

Simbol

U.M.

Capitaluri permanente

CPP

mii lei

Pasiv total

P

mii lei

Rata stabilitatii financiare

RSF = CPP/P

Valoarea minima a ratei stabilitatii financiare care ofera o stabilitate acceptabila pentru o intreprindere este de 50%. Valoarea indicatorului trebuie sa prezinte in general o tendinta de crestere, insa, in cazul societatii analizate el prezinta o tendinta de reducere, datorata cresterii mai lente, ca ritm, a resurselor permanente fata de cele curente (in ultimul interval, indicele capitalurilor permanente = 103,05% < indicele datoriilor pe termen scurt = 111,02%). Reducerea valorii indicatorului in perioada de analiza reflecta cresterea ponderii resurselor cu caracter ciclic in finantarea activitatii intreprinderii. In ultimul an societatea isi finanta doar 18,25% din activitate cu capitaluri permanente, mai putin cu 5,73% fata de anul precedent.

Tabelul 21    Autonomia financiara globala,

Specificatie

Simbol

U.M.

Capitaluri proprii

CP

mii lei

Pasiv total

P

mii lei

Rata autonomiei financiare globale

RAFG = CP/P

Valoarea minima admisibila a ratei autonomiei globale este de 33%, desi se considera ca sursele proprii ar trebui sa contribuie la finantare intr-o proportie de cel putin 50%. Indicatorul prezinta o tendinta de reducere ca urmare a modificarii capitalurilor proprii intr-un ritm mai lent decat totalul resurselor (indicele capitalurilor proprii = 103,05% < indicele pasivului = 109,36% pentru ultimul interval analizat).

Tabelul 22 Indatorarea globala

Specificatie

Simbol

U.M.

Datorii totale

D

mii lei

Pasiv total

P

mii lei

Rata indatorarii globale

RIG = D/P

Valoarea maxima admisibila a ratei indatorarii globale poate fi 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura. Intreprinderea analizata, din acest punct de vedere, prezinta o rata a indatorarii globale ridicata, manifestand un ritm permanent de crestere, datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor totale, de fapt a datoriilor pe termen scurt, fata de capitalurile proprii. Totusi, avand in verere ca societatea nu are credite bancare pe termen lung, cresterea ratei indatorarii globale este considerata normala, deoarece au crescut datoriile din exploatare ca urmare a relaxarii termenelor de plata.

Din punct de vedere al ratelor de structura a pasivului, putem conchide ca intreprinderea se afla intr-o situate nefavorabila, caracterizata printr-un grad redus de autonomie financiara, un grad ridicat de indatorare si o siguranta redusa, iar tendintele care se manifesta evidentiaza deprecierea lenta, dar permanenta a situatiei, mai ales datorita reducerii gradului de stabilitate financiara. Valorile ratelor de structura a pasivului sunt inferioare valorilor minime acceptate de analisti si de banci, societatea neputand recurge la credite bancare pe termen lung.

Pentru a aprofunda repartitia intre resursele proprii si datoriile din pasivul bilantului,vom determina si ratele de indatorare.

Tabelul 23    Rata levierului

Specificatie

Simbol

U.M.

Datorii totale

D

mii lei

Capitaluri proprii

CP

mii lei

Rata levierului

L = D/CP

Tabelul 24    Independenta financiara

Specificatie

Simbol

U.M.

Capitaluri proprii

CP

mii lei

Capitaluri permanente

CPP

mii lei

Rata independentei financiare

RIF = CP/CPP

Rata levierului, care depaseste pe intreaga perioada analizata nivelul maxim de 200%, demonstreaza faptul ca societatea depinde intr-o masura foarte mare de creantierii sai, dar nivelul de 100% al independentei financiare, releva faptul ca datoriile pe termen scurt sunt cele care determina acest grad exagerat al levierului.

3.4.2. Ratele de echilibru

Ratele de echilibru financiar (sau ratele de finantare), pornind de la indicatorii determinati avand ca baza de date bilantul financiar, sunt redate in tabelul urmator:

Tabelul 25 Ratele de echilibru financiar %

Specificatie

Simbol

Rata de finantare a imobilizarilor

RFRF = CPP/AIN

Rata finantarii ciclice

RFC = Pc/Ac

Rata de finantare a capitalurilor investite

RAE = CPP/(AIN+NFR)

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment

RNFR = FRF/NFR

Nivelul ratei de finantare a imobilizarilor (sau rata finantarii stabile) in intreaga perioada de analiza arata ca nevoile cu caracter permanent au fost acoperite integral din resurse permanente, degajandu-se excedent de resurse financiare stabile, adica un fond de rulment financiar pozitiv. Nivelul indicatorului, in ultimul an de analiza, a sporit cu 19,36% fata de anul precedent, confirmand sporirea fondului de rulment financiar. Tendinta indicatorului este de crestere, depasind cu mult valoarea maxim admisibila de 150%, ceea ce reprezinta o situatie favorabila din punct de vedere al finantarii permanente, dar atragand atentia asupra dimensionarii excedentare a resurselor in raport cu nevoile permanente.

Rata finantarii ciclice arata ca, in intreaga perioada de analiza, nevoile cu caracter temporar nu au fost acoperite decat partial din resurse cu caracter temporar, degajandu-se nevoi temporare neacoperite, adica o nevoie de fond de rulment pozitiva. Nivelul indicatorului inregistreaza marimi bune (valoarea minima admisa 50%, valoarea maxima 115%), iar tendinta este de crestere pe perioada analizata, aspect considerat pozitiv.

Rata de finantare a capitalurilor investite creste usor in al doilea an al analizei, dupa care, in ultimul an descreste, dar a avut in permanenta o valoare care denota faptul ca sursele permanente finanteaza integral atat activele imobilizate nete, cat si nevoia de fond de rulment, degajandu-se o trezorerie neta pozitiva.

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (sau rata finantarii globale) inregistreaza valori mai mari decat valoarea minima acceptabila de 100%, aratand ca surplusul de nevoi temporare poate fi acoperit din surplusul de resurse permanente.

Din analiza ratelor de echilibru financiar rezulta ca la nivelul intreprinderii se asigura echilibrul, atat pe termen lung, cat si global, dar exista o supradimensionare a resurselor permanente in raport cu nevoile permanente.

Ratele de echilibru functional, pornind de la indicatorii determinati utilizand bilantul functional sunt redate in tabelul urmator:

Tabelul 26    Ratele de echilibru functional %

Specificatie

Simbol

Rata finantarii stabile

RFRNG = RS/AIB

Rata de finantare a capitalurilor investite

RAE = RS/(AIB+NFR)

Rata finantarii ciclice a exploatarii

RFCE = DE/ACE

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment globale

RNFRG = FRNG/NFRG

Rata de finantare stabila, pe intreaga perioada de analiza, arata ca nevoile cu caracter durabil au fost acoperite integral din surse permanente, degajandu-se excedent de resurse financiare stabile, adica un fond de rulment net global pozitiv. Finantarea s-a facut numai pe seama resurselor proprii si asimilate. Nivelul indicatorului a sporit in ultimul an de analiza cu 5,41% fata de anul precedent, confirmand sporirea fondului de rulment net global. Tendinta indicatorului este in general de crestere, ceea ce reprezinta o situatie favorabila din punct de vedere al finantarii permanente, insa atrage atentia asupra dimensiunii excedentare a resurselor in raport cu nevoile stabile.

Rata finantarii ciclice a exploatarii pe intreaga perioada de analiza arata ca nevoile cu caracter temporar din exploatare nu au fost acoperite decat partial din surse cu caracter temporar din exploatare, degajandu-se nevoi ciclice neacoperite, adica o nevoie de fond de rulment aferenta exploatarii pozitiva. Valoarea indicatorului reflecta o acoperire buna a nevoilor ciclice pe seama resurselor ciclice din exploatare.

Rata finantarii globale (rata de finantare a nevoii de fond de rulment globala) arata ca, pe intreaga perioada de analiza, surplusul de nevoi ciclice a putut fi acoperit din surplusul de resurse stabile. Valoarea ratei reflecta excedentul in acoperirea globala a nevoilor de finantat prin resurse financiare globale, reflectand echilibrul financiar global, manifestat prin trezoreria neta pozitiva

3.4.3. Ratele de lichiditate si solvabilitate

Analiza lichiditatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente din resurse curente.

Tabelul 26    Lichiditatea generala

Specificatie

Simbol

U.M.

Active curente

Acrt

mii lei

Pasive curente

Pcrt

mii lei

Rata lichiditatii generale

RLG = Acrt/Pcrt

Valorile de referinta ale indicatorului sunt: valoarea minim acceptabila 1, sub acest nivel intreprinderea aflandu-se in pericol de incapacitate de plata; valoarea maxim acceptabila 2, peste acest nivel considerandu-se ca nu se utilizeaza corespunzator activele circulante. Trendul indicatorului este sensibil descrescator, datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a pasivelor curente fata de activele curente, dar se incadreaza in limitele normale.

Tabelul 28    Lichiditatea redusa

Specificatie

Simbol

U.M.

Active curente - Stocuri

Acrt - S

mii lei

Pasive curente

Pcrt

mii lei

Rata lichiditatii reduse

RLR=(Acrt-S)/Pcrt

Valorile de referinta ale acestui indicator sunt: valoarea minim acceptabila 0,65, sub acest nivel intreprinderea aflandu-se in pericolul incapacitatii de plata; valoarea maxim acceptabila 1, peste acest nivel considerandu-se ca nu se utilizeaza corespunzator activele curente. In intreaga perioada analizata indicatorul se afla in intervalul considerat normal, cu o usoara tendinta de crestere, semn ca intreprinderea este capabila sa-si acopere satisfacator pasivele curente pe seama creantelor si disponibilitatilor. Din acest punct de vedere intreprinderea este bine asigurata impotriva incapacitatii de plata pe termen scurt.

Tabelul 29    Lichiditatea imediata

Specificatie

Simbol

U.M.

Disponibilitati

AT

mii lei

Pasive curente

Pcrt

mii lei

Rata lichiditatii imediate

RLG = AT/Pcrt

Valorile de referinta ale indicatorului sunt: valoarea minim acceptabila 0,35, valoarea maxim acceptabila 0,65. In perioda de analiza, valoarea indicatorului este necorespunzatoare, inregistrand niveluri extrem de mici. Tendinta este de descrestere datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a pasivelor curente exigibile fata de activele de trezorerie. Din acest punct de vedere situatia se poate aprecia ca fiind nefavorabila.

Cu toate ca nivelul de lichiditate generala si redusa al intreprinderii este bun, achitarea obligatiilor scadente pe seama disponibilitatilor se face cu dificultate. Cu exceptia lichiditatii reduse, restul indicatorilor de lichiditate prezinta o tendinta de depreciere pe perioada de analiza.

Nivelul minim acceptat al solvabilitatii generale este de 1,5 dar normal ar fi de cel putin 2,00 sub acest nivel intreprinderea aflandu-se in pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este considerat de 3,00.

Tabelul 30 Solvabilitatea generala

Specificatie

Simbol

U.M.

Active totale

A

mii lei

Datorii totale

D

mii lei

Rata solvabilitatii generale

SG = A/D

Tendinta indicatorului este de reducere pentru intreaga perioada de analiza datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor totale fata de activele totale.

Totusi, din acest punct de vedere, intreprinderea este capabila sa-si acopere integral datoriile pe seama activelor.

Bonitatea financiara a intreprinderii, analizata pe baza indicatorilor de lichiditate si solvabilitate, a fost destul de buna pe parcursul intregii perioade de analiza, dar a inregistrat o depreciere lenta. Aceasta stare rezulta ca urmare a: nivelului foarte bun al lichiditatii reduse; nivelului bun al lichiditatii generale; solvabilitatii satisfacatoare.

3.4.4. Ratele de gestiune

3.4.4.1. Gestiunea generala a capitalurilor

Analiza gestiunii generale a capitalurilor urmareste sa aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung sa revina sub forma baneasca. Utilizand relatia de calcul a duratei de rotatie globala a capitalurilor prin cifra de afaceri am obtinut urmatoarea configuratie a bilantului exprimat in numar de zile:

Tabelul 31    Bilant exprimat in rate cinetice zile

ACTIV

PASIV

Active imobilizate

Capitaluri proprii

Active circulante

Datorii pe termen lung

Datorii pe termen scurt

Total activ

Total pasiv

Capitalurile permanente se roteau, in 2004, prin cifra de afaceri de 7,84 ori, recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un termen mediu de 46 zile. Fata de anul 2004, numarul de rotatii a scazut cu 0,58 rotatii, iar durata medie in zile a crescut cu 3 zile, ccea ce inseamna reducerea eficientei utilizarii capitalurilor permanente. In general, pe perioada de analiza s-a manifestat o tendinta de reducere a numarului de rotatii (incadrandu-se permanent peste doua rotatii), respectiv de crestere a duratei medii a unei rotatii (incadrandu-se permanent sub valoarea de 180 zile), fapt ce a generat efecte negative asupra intreprinderii.

Datoriile pe termen scurt se roteau, in ultimul an de analiza, de 1,75 ori prin cifra de afaceri, recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un termen mediu de 206 zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii s-a redus cu 0,27, iar durata medie in zile a crescut cu 28 zile, ceea ce inseamna marirea duratei medii de creditare comerciala si financiara a intreprinderii. Tendinta generala ce s-a manifestat pe perioada de analiza a fost de crestere a duratei medii de plata a datoriilor.

Daca privim pasivul dupa termenele de exigibilitate, rotatia principalelor elemente evidentiaza reducerea eficientei utilizarii atat a resurselor permanente cat si a resurselor curente.

Durata in zile a vitezei de rotatie a activului total prin cifra de afaceri a crescut in ultima perioada cu 31 zile (de la 221 zile in 2003, la 252 zile in 2004), fapt negativ ce a avut drept consecinta o presiune financiara de peste 7,4 miliarde lei. Acest fapt s-a datorat:

reducerii cifrei de afaceri, care a avut un efect negativ asupra

indicatorului, conducand la cresterea duratei de rotatie cu 9 zile;

cresterii activului total care a avut un efect negativ asupra

indicatorului, conducand la cresterea duratei rotatiei cu 22 zile, fapt datorat:

pe de o parte, reducerii valorii activelor imobilizate, care a avut ca

efect reducerea nivelului duratei cu 2 zile;

pe de alta parte, sporirii valorii activelor circulante, care a avut ca

efect sporirea nivelului duratei cu 24 zile, avand un impact substantial asupra indicatorului.

Ca atare, daca privim elementele de activ dupa termenele de alocare si lichiditate, rotatia principalelor elemente evidentiaza sporirea eficientei utilizarii mijloacelor permanente si reducerea eficientei utilizarii celor ciclice.

3.4.4.2. Gestiunea stocurilor

Rotatia stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activitatii pana se reintorc in forma baneasca initiala. Cu cat viteza de rotatie este mai mare cu atat eficienta folosirii lor este mai mare, avand drept efect eliberarea de resurse financiare.

Tabelul 32 Viteza de rotatie a stocurilor

Specificatie

Simbol

Stocuri (mii lei)

S

Cifra de afaceri (mii lei)

CA

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr = CA/S

Durata de rotatie (zile)

Dr = (S/CA)*360

In ultimul an de analiza stocurile se roteau de 4,83 ori, parcurgand ciclul economic si recuperandu-se sub forma initiala baneasca prin cifra de afaceri intr-un termen mediu de 75 zile. Fata de anul precedent, numarul de rotatii a scazut cu 0,55 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 8 zile, ceea ce inseamna reducerea eficientei utilizarii stocurilor, antrenand imobilizari de resurse financiare in valoare de peste 1,8 miliarde lei.

3.4.4.3. Gestiunea creantelor

Ratele de gestiune a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor curente. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii. In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii. Este recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creantelor curente.

Tabelul 33    Viteza de rotatie a creantelor curente

Specificatie

Simbol

Creante curente (mii lei)

C

Venituri totale (mii lei)

Vt

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr = Vt/C

Durata de rotatie (zile)

Dr = (C/Vt)*360

In ultimul an de analiza creantele curente se roteau prin veniturile totale de 2,28 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 158 zile. Fata de anul precedent se inregistreaza o reducere a numarului de rotatii cu 0,34 si o crestere a duratei cu 21 zile, fapt ce a generat efecte negative, generand imobilizari de resurse in valoare de peste 5,1 miliarde lei.

Ratele de gestiune a creantelor din exploatare exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor legate de activitatea de exploatare.

Tabelul 34    Viteza de rotatie a creantelor din exploatare

Specificatie

Simbol

Creante din exploatare (mii lei)

Ce

Venituri din exploatare (mii lei)

Ve

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr = Ve/Ce

Durata de rotatie (zile)

Dr = (Ce/Ve)*360

In ultimul an de analiza creantele din exploatare se roteau prin veniturile din exploatare de 2,20 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 164 zile, crescand fata de anul precedent cu 27 zile, ceea ce a determinat imobilizari de resurse in valoare de peste 6,4 miliarde lei.

Rata de gestiune a clientilor exprima creditul-client acordat de intreprindere, adica durata medie de incasare a contravalorii marfurilor de la beneficiari.

Tabelul 35 Viteza de rotatie a creditului-client

Specificatie

Simbol

Clienti (mii lei)

Cl

Cifra de afaceri (mii lei)

CA

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr = CA/Cl

Durata de rotatie (zile)

Dr = (Cl/CA)*360

Pentru ultima perioada de analiza constatam o reducere a vitezei de rotatie, ducand la o sporire a duratei unei rotatii cu 27 zile (de la 124 zile in 2003, la 151 zile in 2008). Aceasta situatie reprezinta uun aspect negativ, in medie sporind durata de transformare a creantelor-client in lichiditati, avand ca principal efect o presiune financiara asupra trezoreriei. Acest lucru se datoreaza urmatorilor factori de influenta:

reducerea cu 4% a cifrei de afaceri fata de anul precedent (de la

182.843.386 mii lei in 2007 la 175.525.224 mii lei in 2008), care a avut un efect negativ, conducand la cresterea duratei rotatiei clientilor cu 5 zile;

cresterea soldului creantelor fata de clienti cu 17% fata de anul

precedent (de la 62.727.892 mii lei in 2007 la 73.609.556 mii lei in 2008), care a avut un efect negativ, sporind durata rotatiei cu 22 zile.

3.4.4.4. Gestiunea datoriilor

Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a datoriilor pe termen scurt. In dinamica este de preferat ca numarul de rotatii sa scada. Este recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creantelor curente.

Tabelul 36    Viteza de rotatie a datoriilor curente

Specificatie

Simbol

Datorii pe termen scurt (mii lei)

DTS

Cheltuieli totale (mii lei)

Cht

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr = Cht/DTS

Durata de rotatie (zile)

Dr = (DTS/Cht)*360

In ultimul an de analiza datoriile curente se roteau prin cheltuielile totale de 1,81 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 199 zile. Fata de anul precedent, numarul de rotatii s-a redus cu 0,1, iar durata medie a crescut cu 10 zile, fapt ce a generat efecte pozitive asupra trezoreriei, in sensul relaxarii termenului mediu de plata.

Ratele de gestiune a datoriilor din exploatare exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor din exploatare.

Tabelul 37 Viteza de rotatie a datoriilor din exploatare

Specificatie

Simbol

Datorii din exploatare (mii lei)

DE

Cheltuieli de exploatare (mii lei)

Che

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr = Che/DE

Durata de rotatie (zile)

Dr = (DE/Che)*360

In anul 2008 datoriile din exploatare se roteau prin cheltuielile de exploatare de 1,67 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 216 zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut cu 0,2, iar durata medie a unei rotatii a crescut cu 23 zile, fapt ce a generat efecte pozitive asupra trezoreriei, in sensul relaxarii termenelor de plata.

Rata de gestiune a furnizorilor exprima creditul-furnizor primit de intreprindere, adica durata medie in zile de plata a contravalorii bunurilor achizitionate de la furnizori.

Tabelul 38    Viteza de rotatie a creditului-furnizor

Specificatie

Simbol

Furnizori (mii lei)

F

Cheltuieli cu furnizorii (mii lei)

Chf

Coeficientul de rotatie (numar de rotatii)

Kr = Chf/F

Durata de rotatie (zile)

Dr = (F/Chf)*360

In ultimul an de analiza datoriile fata de furnizori se roteau prin cheltuielile aferente de 1,61 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 223 zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii a scazut, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 33 zile, ceea ce inseamna prelungirea duratei medii de achitare a lor. Acest fapt a generat efecte pozitive asupra trezoreriei, in sensul ca intreprinderea a beneficiat de durate mai ridicate a creditului comercial mediu acordat de furnizori. Factorii de influenta au fost:

reducerea cu 6,4% a cheltuielilor cu furnizorii fata de anul

precedent (de la 142.145.458 mii lei in 2007 la 133.020.708 mii lei in 2004), care a avut un efect pozitiv, ducand la cresterea duratei rotatiei furnizorilor cu 13 zile;

cresterea soldului datoriilor fata de furnizori cu 10% fata de anul

precedent (de la 74.987.300 mii lei in 2007 la 82.166.610 mii lei in 2008), care a avut un efect pozitiv, sporind durata rotatiei cu 20 zile.

Desi din analiza gestiunii creantelor s-au reliefat efecte negative, gestiunea corelata a datoriilor si creantelor curente este excedentara, generand efecte pozitive asupra trezoreriei.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Analiza pozitiei financiare isi propune, de fapt, determinarea echilibrului economico - financiar la nivelul intreprinderii avute in vizor.

Ca urmare a analizarii datelor, putem concluziona ca S.C. Elctroprecizia S.A. are o pozitie financiara aflata in echilibru pe parcursul intregii perioade analizate. Activul neangajat in datorii, respectiv situatia neta, este in continua crestere (15.048.316 mii lei in anul 2006, 21.715.214 mii lei in anul 2007, 22.377.000 mii lei in anul 2008) si reprezinta o consecinta a incheierii rezultatelor financiare cu profit in toti anii, profit care a fost reinvestit in capitalurile intreprinderii.

Fondul de rulment financiar pozitiv (9.702.632 mii lei in anul 2006, 16.327.646 mii lei in anul 2007, 17.725.724 mii lei in anul 2008) inregistrat in intreaga perioada analizata este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la finantarea stocurilor si creantelor societatii. Aceasta marja de securitate financiara constituie o garantie a solvabilitatii societatii si este dublata de valoarea pozitiva a fondului de rulment propriu. Valoarea nula a fondului de rulment imprumutat arata ca societatea este pe deplin independenta, ea nerecurgand la credite bancare pe termen lung.

Partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt se regaseste sub forma nevoii de fond de rulment pozitive (8.082.152 mii lei in anul 2006, 13.309.236 mii lei in anul 2007, 16.773.546 mii lei in anul 2008).

Intrucat fondul de rulment financiar este mai mare decat nevoia de fond de rulment, se degaja o trezorerie neta pozitiva la sfarsitul tuturor exercitiilor financiare analizate (1.620.480 mii lei in anul 2006, 3.018.410 mii lei in anul 2007, 952.180 mii lei in anul 2008), ceea ce confirma starea de echilibru financiar la nivelul intregii activitati.

Trezoreria neta pozitiva este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Surplusul monetar se regaseste sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa.

Din punct de vedere al fluxului monetar net al exercitiului, respectiv cash-flow-ul perioadei, observam ca are o valoare pozitiva in prioada 2006-2007 (1.397.930 mii lei), semnificand o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o confirmare a majorarii valorii patrimoniale a intreprinderii, si negativa in perioada 2007-2008 (-2.066.232 mii lei).

Valoarea negativa a cash-flow-ului in ultimul interval analizat este justificata de extinderea depozitelor si a ariei de desfacere a societatii, ceea ce a condus la o trezorerie neta pozitiva, dar mai mica la sfarsitul anului 2008 fata de sfarsitul anului 2007. S-ar putea spune ca aceasta evolutie a cash-flow-ului denota inrautatirea nivelului de flexibilitate al intreprinderii, dar, prin aceasta extindere, societatea se acopera impotriva riscului de pierdere a vadului comercial sau chiar de incetare a activitatii din cauza reducerii spatiului de depozitare.

In urma analizei functionale se desprinde ideea ca intreprinderea se afla intr-o stare normala, de echilibru financiar, deoarece pe intreaga perioada analizata fondul de rulment net global este superior nevoii de fond de rulment si mai mult decat atat, echilibrul functional este demonstrat si de faptul ca acest fond de rulment net global este cu mult mai mare decat jumatate din nevoia de fond de rulment pentru exploatare.

La nivelul exploatarii, nevoia de fond de rulment aferenta exploatarii a fost acoperita din fondul de rulment net global in proportie de peste 100% (114,22% in 2006, 116,68% in 2007), dar in anul 2008 a fost acoperita doar in proportie de 90,83%. Cu toate acestea, intreprinderea nu a avut probleme de trezorerie, deoarece nevoia de fond de rulment in afara exploatarii inregistreaza valori negative, reprezentand de fapt nu o nevoie, ci o resursa de finantare in afara exploatarii, contribuind la finantarea partii ramase neacoperite a nevoilor de exploatare de catre resursele durabile, in final degajandu-se o trezorerie neta pozitiva.

Ratele de finantare demonstreaza inca o data realizarea echilibrului financiar si functional, dar atrag atentia asupra dimensionarii excedentare a resurselor in raport cu nevoile permanente, rata de finantare permanenta/stabila depasind cu mult nivelul maxim admisibil de 150%.

Din punct de vedere al ratelor de structura a activului, putem concluziona ca societatea poate face fata unei conversii totale sau partiale, datorata schimbarilor cerintelor pietei sau a preferintelor consumatorilor, avand un grad de imobilizare a activului extrem de redus (8,82% in anul 2006, 4,80% in anul 2007 si 3,79% in anul 2008), comparativ cu gradul de lichiditate a activului (91,18% in anul 2006, 95,20% in anul 2007 si 96,21% in anul 2008). Totusi, se remarca ponderea foarte redusa a activelor de trezorerie in totalul activelor.

Din punct de vedere al ratelor de structura a pasivului, care reflecta formarea, sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, putem conchide ca intreprinderea se afla intr-o situatie nefavorabila, caracterizata printr-un grad redus de stabilitate si autonomie financiara (24,83% in 2006, 19,36% in 2006, 18,25% in 2007) si un grad ridicat de indatorare (75,17% in 2006, 80,64% in 2007, 81,75% in 2007), prin cresterea exclusiva a datoriilor pe termen scurt, societatea neavand si neapeland la credite bancare nici pe termen lung si nici pe termen scurt.

De fapt toate necesitatile de finantare ale societatii sunt acoperite prin recursul la societatile din cadrul grupului, S.C. Electroprecizia S.A. neavand relatii de creditare cu nici o banca, aspect ilustrat si de valoarea de 100% a ratei independentei financiare.

Analizand ratele de lichiditate, putem spune ca societatea inregistreaza valori bune ale acestor indicatori. Rata lichiditatii generale se situeaza putin deasupra pragului minim de 1, prezentand siguranta in ceea ce priveste acoperirea datoriilor curente pe seama activelor circulante, dar, prin eliminarea elementelor curente care incumba si cel mai ridicat risc de lichiditate, si anume stocurile, societatea obtine un nivel foarte bun al lichiditatii reduse, situat in intervalul considerat optim 0,65 - 1,00. In plus, remarcam si tendinta de crestere a ratei lichiditatii reduse. Rata lichiditatii imediate, care inregistreaza niveluri sub limita considerata normala, este un indicator putin relevant, datorita instabilitatii incasarilor.

Cu toate ca valoarea solvabilitatii generale este sub nivelul minim acceptabil de 1,5 (dar mai mare decat 1), acest lucru nu ridica probleme deoarece gradul de lichiditate a activului este foarte ridicat, intreprinderea putand face fata datoriilor integral pe seama activelor, dar se manifesta o tendinta de reducere a indicatorului pe seama cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor totale fata de elementele de activ destinate acoperirii lor.

Din analiza ratelor de gestiune se desprinde ideea ca se inregistreaza o reducere a eficientei utilizarii capitalurilor permanente, a datoriilor si a utilizarii mijloacelor ciclice, dar sporeste eficienta utilizarii mijloacelor permanente. Durata de rotatie a stocurilor creste in ultimul an de analiza cu 8 zile, antrenand imobilizari de fonduri in valoare de peste 1,8 miliarde lei. La fel, si durata de rotatie a creantelor creste cu 21 zile, antrenand imobilizari in valoare de peste 5,1 miliarde lei, fapt ce demonstreaza reducerea eficientei utilizarii mijloacelor ciclice. In schimb, reducerea valorii activelor fixe a avut un efect pozitiv asupra duratei de rotatie a activului total, ducand la reducerea nivelului duratei cu 2 zile, fapt ce pune in evidenta cresterea eficientei utilizarii mijloacelor fixe. Duratele de rotatie a datoriilor curente au crescut fata de anul precedent, avand efecte pozitice asupra trezoreriei. Gestiunea corelata a datoriilor si creantelor curente este excedentara, generand efecte pozitive asupra trezoreriei. Situatia este favorabila pentru creantele, respectiv datoriile din exploatare, intre creditul-client si creditul-furnizor situatia fiind similara.

In concluzie, pozitia financiara a S.C. Electroprecizia S.A. este o pozitie aflata in echilibru stabil, cu mici exceptii in cadrul structurilor de pasiv, dar care tin de specificul activitatii (comert cu ridicata cu produse destinate agriculturii) si care pot fi redresate pe parcursul exercitiilor viitoare.

Recomandam intensificarea ritmului de vanzare a marfurilor in vederea reducerii stocurilor, prin incheierea de contracte ferme, cu clauze bine definite, care sa nu aduca prejudicii societatii. O alta problema cu care se confrunta societatea si care trebuie eliminata este existenta clientilor care platesc cu cecuri in alb sau cu bilete la ordin fara acoperire. Societatea trebuie sa inscrie in contract clauze care sa-i permita recuperarea creantelor, aplicarea de sanctiuni (despagubiri, penalitati, dobanzi) in cazurile de nerespectare a conditiilor stabilite prin contracte.

Principala critica adusa studiului efectuat rezida in faptul ca el este o abordare statica a soldurilor bilantiere, care furnizeaza doar informatii cu privire la marimea si sensul indicatorilor de echilibru. O analiza mai pertinenta presupune studierea atat a rezultatelor pe baza contului de profit si pierdere, cat si surprinderea in dinamica a parametrilor de caracterizare a situatiei financiar - patrimoniale, prin intermediul tabloului de finantare si al tabloului fluxurilor de trezorerie.

Rezumandu-ne insa la tema propusa in lucrare, putem spune ca valoarea pozitiva si crescatoare a situatiei nete din perioada analizata indica o gestiune economica sanatoasa si marcheaza, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii intreprinderii, respectiv maximizarea valorii capitalurilor proprii.

S.C. Electroprecizia S.A. detine un loc important in cadrul intreprinderilor care se ocupa cu productia de componente electrice pentru motoare si vehicule.

BILANTUL CONTABIL

JUDETUL: BRASOV    FORMA DE PROPRIETATE: 35

UNITATEA: SC ELECTROPRECIZIA SA ACTIVITATE PREPONDERENTA

ADRESA: localitatea Sacele (denumire grupa CAEN)Productia de

Str. PARCULUI nr 18    componente electrice pentru

TELEFON: 0268 273 333 , FAX: 0268 273 948 motoare si vehicule n.c.a

NUMAR DIN REGISTRUL COD GRUPA CAEN: 3161

COMERTULUI:J 08/56/1991    COD FISCAL / COD UNIC DE

INREGISTRARE: R 1128645

Bilant

Incheiat la data de 31 decembrie 2007 - 2008    mii lei

Nr.

rd.

Exercitiul financiar

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. MOBILIZARI NECORPORALE

(ct. 201+203+205+207+208+233+234-2801-2803-2805-2807-2808-290-293)

II. IMOBILIZARI CORPORALE

(ct. 211+212+213+214+231+232-2811-2812-2813-2814-291-293)

III. IMOBILIZARI FINANCIARE

(ct. 261+262+263+265+267-296)

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03)

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

(ct. 301+302+303+/-308+331+332+341+345+346

II. CREANTE

(Sumele ce urmeaza a fi incasate dupa o perioada mai mare de un an se prezinta separat)

(ct.4092+411+413+418+425+4282+431+437+ 4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451+452+456+4582+461+473-491-495-496 + 5187)

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

(ct.501+502+503+505+506+508+5113+5114-591-592-593-595-596-598)

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI

(ct.5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542)

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd. 05 la 08)

C. CHELTUIELI IN AVANS

(ct. 471)

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN

( ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE

(rd. 09+10-11-18)

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE(rd. 04+12-17)

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

(ct. 161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424-426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI ( ct 151)

I. VENITURI IN AVANS (rd. 17+18), din care:

ct. 131

ct. 472

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care:

- capital subscris nevarsat (ct.1011)

- capital subscris varsat (ct.1012)

- patrimoniul regiei (ct.1015)

II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104)

III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105)

Sold C

Sold D

IV. REZERVE (ct. 106)

V. REZULTATUL REPORTAT (ct. 117)

Sold C

Sold D

VI. REZULTATUL EXERCITIULUI    (ct. 121)

Sold C

Sold D

Repartizarea profitului (ct. 129)

TOTAL CAPITALURI PROPRII

(rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)

Patrimoniul public (ct. 1016)

TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33)

ANEXA 2

Indicatori extrasi din contul de profit si pierdere

mii lei

Exercitiul financiar

Specificatie

Cifra de afaceri

Venituri totale

Venituri din exploatare

Cheltuieli totale

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu furnizorii

BIBLIOGRAFIE

Balu Mariana, Analiza economico-financiara. Teorie si aplicatii practice, Editura FRM, 2007

Coman F, Contabilitate financiara a societatilor comerciale, Editura FRM 2007

Hoanta Nicolae - Finantele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996

3. Dobrin M, Contabilitate. Baze. Proceduri. O abordare integrata moderna, Editura FRM, 2007

4. Dumitru M , Finantele intreprinderii, Editura FRM, 2007

Eros - Stark Lorant, Pantea Ioan Marius - Analiza situatiei financiare a firmei: elemente teoretice, studiu de caz, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Nica D, Balu Mariana, Ionescu E, Dobrin M, Evaluarea intreprinderii, Editura FRM, 2007

Petcu Monica - Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Tutu Anca - Bilantul contabil in gestiunea intreprinderii, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

Vasile Ilie - Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial nr. 85 din 20 februarie 2001

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru

aprobarea reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 279 din 25 aprilie 2002





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Finante-banci


Comert
Finante banci
Merceologie






termeni
contact

adauga