STUDIU DE CAZ: S.C. G&G ROMANIA S.R.L.

SECTIUNEA 1. Scurta prezentare a S.C. G&G ROMANIA S.R.L.

S.C. G&G ROMANIA S.R.L. este o societate comerciala cu capital integral privat, infiintata in anul 1996, inregistrata la Registrul Comertului din judetul Constanta sub numarul J13/2339/1996, CUI 8816137, atribut fiscal R.

Principalul domeniu de activitate il constituie comercializarea materialelor de constructii pentru amenajari interioare, instalatii termice, electrice si de climatizare, hale si structuri metalice. Capitalul social initial cu care s-a pornit la drum a fost de cca. 20.000 USD, in prezent firma avand o crestere spectaculoasa a resurselor financiare.

S.C. G&G Romania S.R.L. are sediul central in Constanta, cu spatii de depozitare, show-room si sediu administrativ la standarde occidentale. Trasatura definitorie a S.C. G&G Romania S.R.L. este accentul pus pe calitate.

Activitatea comerciala a inregistrat o evolutie constanta, surmotand cu succes obstacolele inerente unei piete concurentiale in plina tranzitie. Relatia directa cu producatorii este atuul care ne permite sa oferim clientilor: un raport corect si avantajos calitate/pret; experienta si profesionalismul producatorilor, lideri in bransa; solutii optime pentru orice problema tehnica. Satisfacerea optima a exigentelor actuale in domeniu, precum si sesizarea tendintelor de evolutie viitoare sunt criterii principale de alegere a produselor importate de S.C. G&G ROMANIA S.R.L.. De asemenea respectul fata de propriul nume si fata de clienti a determinat aceasta societate comerciala sa apeleze la cei mai bine cotati furnizori, toate produsele pe care le comercializeaza fiind furnizate de companii de prestigiu din strainatate.

Punctele de lucru se regasesc in orasele mari ale Romaniei: Constanta, Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Brasov si Timisoara. Principiile care caracterizeaza aceasta societate comerciala sunt: respect fata de clienti, profesionalism, putere financiara, stabilitate si modernitate, prestigiu si personalitate, accentul pus pe calitatea produselor si serviciilor oferite clientilor reprezinta platforma globala de dezvoltare a S.C. G&G Romania S.R.L..

Asa cum se vede, S.C. G&G Romania S.R.L. a pus la punct o strategie de dezvoltare pe tot teritoriul tarii, care s-a materializat prin aparitia punctelor de lucru in cele mai importante zone ale tarii. Acestea au personal calificat si bine instruit pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor, avand stocuri suficiente de marfa pentru a putea acoperi comenzile din fiecare zona. Reprezentantii zonali acopera restul zonelor in care nu s-au deschis puncte de lucru.

Raspandirea in teritoriu:

Ordinea prioritatilor:

• Motivarea angajatilor
• Satisfactia clientilor

Pozitia pe piata

• Puterea financiara a firmei

Principiile strategice:

• motivarea, perfectionarea si ridicarea standardului profesional pentru toti angajatii firmei;
• mentinerea standardelor morale si etice la cel mai inalt nivel care sa se reflecte in toate relatiile cu partenerii, clientii si furnizorii;
• adoptarea unor relatii apropiate, bazate de bun gust, politete si respect fata de colaboratori, indiferent de conjunctura in care se poarta discutiile;
• abordarea cu profesionalism a discutiilor si negocierilor directe cu clientii sau furnizorii de materiale;

• punerea permanenta in balanta a intereselor firmei, intereselor clientilor si furnizorilor si realizarea unui compromis benefic pentru fiecare in parte.

S.C. G&G Romania S.R.L si-a inceput activitatea in 1996 cu doar 4 angajati, astazi, are peste 175 de angajati in cele 6 puncte de lucru deschise in cele mai importante zone ale tarii. Firma a adoptat inca de la inceput principiile 'managementului participativ', angajatii avand un rol foarte important in luarea deciziilor.

Conducerea firmei a inteles necesitatea unui Departament de Contractare, Raportare si Analiza a riscurilor financiare, care sa se implice activ in negocierea contractelor comerciale, analiza permanenta a pietei valutare, a pietei financiare, identificarea riscurilor financiare (implicit a celor valutare), analiza si raportarea permanenta. Datorita specialistilor din cadrul acestui departament (format din economisti si juristi ) se pot lua masuri pentru a preintampina efectele nedorite care pot afecta buna desfasurare a activitatii acestei societati comerciale.

In ultimii ani, in toate tarile avansate s-a inregistrat o dezvoltare exploziva a proiectelor de controlare a riscurilor. In acest sens au fost introduse o mare varietate de instrumente pentru a raspunde cerintelor managementului de control al riscului. Cel mai frecvent tip de expunere, intalnit in cadrul S.C. G&G Romania S.R.L., companie ce face plati in valuta, este expunerea tranzactionala la riscul valutar.

In anul 2005 firma G&G ROMANIA SRL a incheiat contracte comerciale noi cu urmatorii furnizori :

IMPER SA- producator italian de membrane hidroizolante. S.C. G&G ROMANIA SRL este unic distribuitor al acestei firme in Romania

PLASTIVAN - producator belgian de lambriuri PVC. Unic distribuitor in Romania.

SECURITY ALUMINIUM HELLAS S.A. - producator grec de structura pentru tavane casetate

METALWORK - cel mai mare producator intern de structuri pentru sisteme de gips carton

KOELNER - producator intern de elemente de fixare

ROBSTONE - singurul producator din Romania de materiale composite

ATLAS TRADING - producator de vopseluri

BIG IMPEX - importator de placi de policarbonat

LASSELSBERGER - producator produse ceramice (SANEX)

TRITECH GROUP - importator echipamente si aprataje electrice

In anul 2005 in portofoliul de produse al firmei au aparut urmatoarele produse noi :

membrane hidroizolante

lambriuri PVC de exterior

placi composite - Robston

aparataje electrice

In prezent principale produse pe care le comercializeaza sunt :

ARMSTORNG - sisteme de tavane casetate

Nicoll - sisteme de jgheburi si burlane

- rigole

FALCO - placi prefabricate din ciment pentru case pe structura usoara

CLASSEN - parchet laminat

- usi de interior

SECURITY ALUMINIUM HELLAS - structuri metalice

PLASTIVAN - lambriuri PVC de interior si exterior

IMPER - membrane hidroizolante

AUSTROTHERM - polistiren expandat si extrudat

FERROLI - centrale si echipamente termice

RIGIPS- sisteme gips carton

URSA - vata de sticla si cochilii

KONTI - hale din panouri sandvich

ONDULINE - placi ondulate pentru acoperis

BAUMIT - vopseluri si tencuieli pentru exterior

LOGGIA - vopseluri si var lavabil

ITAL-KOL - ipsosuri si adezivi

TOOL MASTERS - scule electrice

Pentru a preintampina efectele negative ale aprecierii leului, Departamentul de Contractare, Raportare si Analiza a riscurilor financiare S.C. G&G ROMANIA S.R.L. trebuie sa apeleze la instrumente financiare capabile sa anuleze sau cel putin sa reduca expunerile la riscurile valutare. Planurile financiare nu ar trebui sa fie influentate de alti factori decat cei strict legati de activitatea de baza sau de evolutia de ansamblu a sectorului in care activeaza. Riscurile valutare trebuie sa fie minimizate sau eliminate. Un management al riscului eficient impune manipularea si conjugarea mai multor instrumente financiare pe diferite piete si termene.
O deviatie a cursului de 1.000 de lei fata de cursul etalon considerat, echivaleaza cu o variatie de aproximativ 3% pentru dolar si de 2,5% pentru euro. Dar daca dolarul scade sau creste cu 1.500 sau chiar 2.000 lei intr-un interval de timp scurt, de ordinul saptamanilor? Influenta acestor variatii poate fi majora si uneori letala pentru o companie ca G&G

Fluctuatiile cursului valutar din ultima vreme si previziunile sumbre ale Bancii Nationale in ceea ce priveste stabilitatea financiara pun probleme serioase celor care au incheiat contracte pe termen lung si nu au convenit clauze prin care sa se asigure impotriva riscului valutar. Pentru prevenirea riscurilor determinate de fluctuatiile valutare la care sunt expuse partile, atat in contractele interne, cat si in raporturile lor comerciale internationale, acestea pot agrea asupra unor mecanisme contractuale, cum sunt clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare. Modalitati de asigurare impotriva riscului valutar, apar destul de frecvent in contractele incheiate de S.C. G&G ROMANIA S.R.L., sunt stabilirea de dobanzi compensatorii sau prime de risc valutar la calcularea pretului si fixarea, inca de la incheierea contractului, a cursului de schimb dintre moneda de plata si cea de cont, bazat pe schimbarile previzibile ale acestui curs la data platii.

SECTIUNEA 2. Metode de prevenire sau atenuare a riscurilor valutare in contractele comerciale

S.C. G&G ROMANIA S.R.L. prin natura activitatii desfasurate este supusa riscurilor financiare specifice legate de evolutia cursului de schimb a monedei nationale. Ca orice intreprindere care efectueaza operatiuni in moneda straina, se expune riscurilor de pierdere legate de evolutia defavorabila a cursului de schimb intre momentul incheierii unei tranzactii si momentul efectuarii efective a platii. Ca orice companie cu vanzari en-gross, S.C. G&G ROMANIA S.R.L. are deci relatii contractuale exprimate in Euro si USD. Pentru S.C. G&G ROMANIA S.R.L. in calitate de importator riscul valutar apare fie in ipoteza cresterii valutei de contract, fie in aceea a scaderii valorii monedei proprii. In ambele cazuri societatea importatoare sufera o paguba care consta in plata unei sume mai mari decat a prevazut in moneda nationala.

Riscul valutar are o influenta negativa asupra tranzactiilor comerciale si financiare si din aceasta cauza, pentru a preintampina efectele negative ale aprecierii/deprecierii leului, S.C. G&G ROMANIA S.R.L. a cautat mijloace de protectie, prin inserarea in contracte, a unor clauze asiguratorii specifice. In acest mod, realizeaza indexarea preturilor in lei si mentinerea constanta, in timp, a valorilor vandute sau cheltuite exprimate in valuta.

Managerii S.C. G&G ROMANIA S.R.L. sunt constienti ca selectarea monedei de contract, respectiv valuta in care se va efectua plata, are o importanta deosebita pentru realizarea in conditii eficiente a operatiunilor de comert exterior, utilizarea uneia sau alteia dintre valute influentand in final insasi valoarea tranzactiei. Insa, in relatiile comerciale internationale, in cazul negocierii contractelor comerciale, clauzele valutare nu sunt acceptate intotdeauna, in marea majoritate a cazurilor, comerciantii oferind un pret care contine in calcule si o marja asiguratorie menita sa acopere riscul valutar.

Indiferent insa daca contractul contine sau nu o clauza valutara, problema alegerii monedei de contract are aceeasi importanta, ce deriva din faptul ca pozitia de importator este dezavantajata de plata intr-o valuta care se repreciaza, motiv pentru care, ori de cate ori este posibil, S.C. G&G ROMANIA S.R.L., in calitate de importator va solicita intotdeauna o moneda de plata "slaba", spre deosebire de exportator, care solicita o moneda de incasat "tare".

De cele mai multe ori moneda de contract este Euro, desi ar fi fost preferabila incheierea contractelor in moneda nationala - leu, pentru a putea evita pierderile suferite prin schimbarea monedei nationale in Euro. Se stie ca sincronizarea platilor si incasarilor in aceeasi valuta diminueaza si chiar elimina riscul valutar daca au acelasi termen de executare a platilor si incasarilor. Acesta este si motivul pentru care politica S.C. G&G ROMANIA S.R.L., prin Departamentul sau de Contractare, Raportare si Analiza a riscurilor financiare negociaza in asa mod contractele de vanzare-cumparare, cumparand de pe piata externa (de la furnizori) cu plata in Euro, la un termen de 60 zile de la livrare, perioada in care vinde la randul sau (pe piata interna de aceasta data) marfa importata, cu un termen de plata variind intre 15 si 30 zile.[1] Acest rulaj al marfurilor achizitionate de pe piata externa, pe credit si distribuite pe piata interna, cu termene de plata esential mai scurte, este o metoda practicata in mod uzual de specialistii din Departamentul de Contractare, Raportare si Analiza a riscurilor financiare din cadrul S.C. G&G ROMANIA S.R.L.

Procedeul alegerii monedei de contract este posibil atunci cand exportatorul este puternic pe piata pentru a impune o anumita moneda considerata de el mai putin fluctuanta. In cazul in care exportatorul nu are o pozitie solida pe piata, procesul alegerii monedei de evaluare de plata este utilizat de importator, el urmarind sa-si achite datoriile externe cu o moneda pe care o considera ca va fi in declin, efortul sau valoric de a o procura la momentul platii fiind astfel mult mai mic. Insa in speta, S.C. G&G ROMANIA S.R.L. nu doreste sa-si pericliteze imaginea pe piata interna, introducand marfuri importate de la exportatori cu pozitii slabe pe piata, prin urmare si cu produse slab cotate.

Politica acestei companii este aceea de a promova si distribui exclusiv marfurile producatorilor de renume, marfuri garantate calitativ, drept pentru care de foarte putine ori este in pozitia in care poate negocia moneda de plata.

In prezent, nu intotdeauna partenerii accepta includerea unei clauze asiguratorii in contract, sau moneda in care urmeaza sa se faca plata nu este cea dorita, de aceea, din ce in ce mai multi exportatori pe piata internationala practica sistemul includerii, in pretul de ofertare, a unei marje asiguratorii, prin care se are in vedere pozitia preturilor, inflatia si variatiile nedorite ale cursului valutar, in interdependenta lor.

Acesta este si instrumentul specific prevenirii riscului valutar ce se regaseste in contractele internationale incheiate de S.C. G&G ROMANIA S.R.L., marja asiguratorie fiind negociata cu partenerul de contract in functie de situatia practica - evolutia sau involutia preturilor. Marja asiguratorie va fi cu atat mai mare, cu cat riscurile previzibile sunt mai mari si momentul incasarii mai indepartat. Orice pret de ofertare este de dorit sa cuprinda o marja asiguratorie, indiferent daca in contract sunt sau nu cuprinse clauze valutare ori daca se face apel si la alte modalitati de acoperire a riscului.

Insa, concurenta existenta in prezent pe piata materialelor de constructii limiteaza utilizarea acestei tehnici de acoperire a riscului valutar. Desi, teoretic marja asiguratorie inclusa in pret poate atinge valori foarte mari, marimea ei este limitata practic de nivelul uzual al pretului pe piata internationala pentru produsul respectiv, oferit in conditii de plata similare, firmelor concurente.

Includerea marjei asiguratorii in pret trebuie sa raspunda la cel putin doua cerinte imbinate optim: pretul produsului sa ramana competitiv, iar marja asiguratorie sa fie cat mai mare. Pentru realizarea acestei corelatii este necesara existenta unui pret la producator scazut si cunoasterea riguroasa a pretului practicat pe piata internationala. Daca costurile de productie sunt mari, peste pretul international, introducerea unei marje asiguratorii, respectiv marirea pretului de ofertare peste cel international, pune sub semnul intrebarii reusita tranzactiei.

Daca din dorinta de castig cat mai mare, prin includerea marjei, pretul de oferta depaseste cu mult pretul international efectele sunt negative, in sensul ca un pret exagerat este dovada unui producator neeficient, iar reducerile de pret solicitate ulterior in tranzactie si acceptate (pretul de productie fiind scazut) fac dovada unei solicitari neinspirate in procesul negocierii privind nivelul pretului.

In cazul materialelor de constructii cu proces de fabricatie scurt, includerea marjei de siguranta - se realizeaza tinand seama de pretul marfurilor respective ascendent sau descendent, pe o anumita perioada luata ca referinta, va fi majorat cu diferenta procentuala dintre cele doua limite de maxima si minima.

De exemplu: S.C. G&G Romania S.R.L., in calitate de importator, a incheiat un contract de vanzare-cumparare cu o firma belgiana pentru livrarea unui tir de panouri si profile PVC, incepand cu luna aprilie 2005. Din informatiile obtinute, aceasta categorie de marfa era cotata la urmatoarele preturi medii pe ultimele 3 luni

Ianuarie 2005 3,92 Euro/mp.

Februarie 2005 4,12

Martie 2005 4,28

Pretul s-a negociat la sfarsitul lunii martie si s-a constatat ca pe piata materialelor de constructii exista o tendinta de crestere permanenta a pretului la toate categoriile de panpuri si profile PVC. In vederea determinarii pretului la care sa se inceapa negocierea si obtinerea pretului minim s-a procedat astfel:

In primul rand s-a stabilit media pretului pe 3 luni (Pm3)

PM3 = 4,10 EURO/MP

Daca pretul de la momentul negocierii era de 4,28 Euro/mp, pretul mediu de Euro/mp, iar cel mai jos, al lumii ianuarie de 3,92 Euro/mp, atunci cresterile procentuale fata de cele doua limite - minima si medie, va fi de

IPminim =4,28/3,92 X 100=9,1%

IPmediu =4,28/4,10 X 100=4,3%

In acest caz, negocierea a avut ca marja de incepere pretul de 4,47 Euro/mp (4,10 Euro/mp+9,1%), dar nu se va negocia mai putin de 4,27 Euro/mp ( Euro/mp

Cu aceasta ocazie, S.C. G&G ROMANIA S.R.L a obtinut negociind cu DECOFORM NV BELGIA un pret de 4,32 Euro/mp la Panourile Outer Cladding, beneficiind de un discount de 6% (4,08 euro/mp - daca se comanda un camion incarcat exclusiv cu acest produs

Consider ca adoptarea monedei unice si de catre Romania, va duce la disparitia riscurilor curente de schimb valutar, existente in prezent in relatia cu Euro, iar cum S.C. G&G ROMANIA S.R.L., importa in prezent exclusiv din Europa, aderarea la U.E. si introducerea Euro va spori transparenta preturilor bunurilor, serviciilor si muncii la nivel continental, antrenand convergenta acestora. Transparenta si siguranta tranzactiilor lipsite de comisioane de risc valutar, va duce la cresterea nivelului de concurenta intre agentii economici.

SECTIUNEA 3. Practica judiciara

Pentru a intelege mai bine importanta negocierii unui contract cat mai temeinic, precum si importanta includerii unor clauze asiguratorii impotriva riscului valutar, voi face o analiza a unei spete din practica judiciara romaneasca, avand ca obiect obligatia de plata a pretului in conditiile variatiilor de curs valutar. In cea mai mare parte a cazurilor, litigiile erau generate de devalorizarea reala a monedei de plata, intre momentul incheierii contractului si cel al platii, si aveau ca obiect pretentiile vanzatorului care cerea despagubiri pentru deprecierea monedei contractuale. Astfel, s-a stabilit ca cererea de daune este echivalenta cu scaderea paritatii monedei convenite intervenita intre data incheierii contractului si data platii efective, nu se justifica, daca nici clauzele stipulate, nici dispozitiile legale nu stabilesc in sarcina debitorului obligatia de a suporta o asemenea diferenta de valoare.

Rezumatul spetei: Este gresita hotararea instantei care a acordat furnizorului pretul reactualizat la utilajele contractate provenite din import, corespunzator ratei de inflatie, in situatia in care in contractul de comision pentru import nu a fost prevazuta clauza de natura a o proteja in imprejurarea in care intre momentul incheierierii contractului si momentul in care trebuie sa se faca plata pretului, cursul valutar a suportat fluctuatii.

Ca atare in mod legal Curtea de Apel a schimbat in parte sentinta si a obligat parata la plata pretului stabilit prin contract, care a avut in vedere cursul valutar de 35 lei/rubla.

NOTA: Prin sentinta civila nr. 8740 din 16 iunie 1993 a fost admisa actiunea asa cum a fost completata ulterior de catre reclamanta Societatea Comerciala UNIVERSAL TRACTOR - S.A. Brasov impotriva paratei Societatea Comerciala SERVAGROMEC - S.A. Hemeiusi si in consecinta[2]:

A fost obligata parata sa plateasca reclamantei suma de 10.658.440 lei reprezentand contravaloarea utilaje la pretul reactualizat, plus 1.063.384 lei reprezentand cheltuieli de judecata egale cu taxa de timbru.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut urmatoarele: in baza contractului de comision pentru import incheiat intre parti, reclamanta a comandat si importat pentru societatea parata, doua combine de tipul F 281 din Germania. Cu buletinul vamal nr. 6402/1990 a fost facuta dovada ca societatea parata a primit utilajele din litigiu.

Pentru incasarea pretului, reclamanta a emis factura nr. 2008 din 8 noiembrie 1990 in valoare de 2.226.317 lei. La stabilirea acestui pret, s-a avut in vedere valoarea de 30.773,73 lei ruble stabilita de partenerul extern, ca pret al combinelor la cursul de 35 lei/rubla. Pretul nefiind achitat, societatea reclamanta prin adresa nr. 3118 din 3 iunie 1993 si-a majorat pretentiile de pret formulate initial la 10.658.440 lei corespunzator ratei de inflatie de 10,4%, in perioada 1 noiembrie 1990 - 31 martie 1993 retinuta din precizarile Directiei judetene de statistica Brasov, facute prin adresa nr. 906 din 11 mai 1993.

Curtea de Apel Bacau, prin decizia civila nr. 23 din 26 octombrie 1994 a admis apelul declarat de parata Societatea Comerciala SERVAGROMEC S.A. Hemeiusi si a schimbat in parte sentinta civila nr. 8740 din 16 iunie 1993, in sensul ca a obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 2.226.317 lei cu titlu de pret si suma de 751.853 lei cheltuieli de judecata.

Cu privire la solutiile pronuntate in cauza, sunt de retinut urmatoarele:

Potrivit art. 1313 Cod civil, pretul pe care il datoreaza cumparatorul este cel hotarat de parti in momentul incheierii contractului.

Determinarea pretului nu poate ramane la aprecierea ulterioara a partilor sau sa depinda de vointa uneia dintre ele. In aceste conditii, contractele comerciale nu pot fi considerate incheiate decat in momentul in care partile s-au inteles cu privire la pret, respectiv una dintre ele accepta pretul cerut.

In activitatea curenta de comert insa se poate ivi si aceasta destul de frecvent, o situatie juridica generata de fluctuatiile cursului valutar, ceea ce poate avea efecte negative asupra rezultatelor economice ale agentilor economici, ceea ce m-a si determinat sa abordez aceasta tematica a riscului valutar in lucrarea de fata.

Astfel, daca intre momentul incheierii contractului (de vanzare, prestari de servicii sau executari de lucrari) cand s-a convenit un anumit pret sau tarif si momentul in care trebuie sa se faca plata pretului sau tarifului, cursul valutar variaza, vanzatorul, prestatorul de servicii sau executantul lucrarii poate fi pagubit pentru ca el s-a aprovizionat la preturi mai mici.

Este desigur un risc al vanzatorului - care in activitatea comerciala este cunoscut sub denumirea de 'risc valutar' si care poate fi evitat insa prin mijloacele juridice de protectie eficiente cunoscute si prezentate pe mai sus.

Prin contractul de comision pentru import incheiat intre reclamanta Societatea Comerciala UNIVERSAL TRACTOR S.A. Brasov si parata Societatea Comerciala SERVAGROMEC S.A. Hemeiusi, prin care s-au comandat si s-au importat pentru parata doua combine de tipul F 281 din Germania, s-a stabilit pretul de 30.733,73 ruble la cursul valutar de 35 lei/rubla.

Pretul nefiind achitat in termen, reclamanta Societatea Comerciala UNIVERSAL TRACTOR S.A. Brasov a solicitat in instanta majorarea pretentiilor de pret - corespunzator cursului valutar.[3]

In contractul de comision pentru import, incheiat intre parti, nefiind inscrisa nici o clauza de natura sa actualizeze pretul in raport de variatia cursului valutar, importatorul si-a asumat riscul valutar, imprejurare in care in mod legal a fost admisa actiunea reclamantei Societatea Comerciala UNIVERSAL TRACTOR S.A. Brasov, in parte numai pentru pretul in echivalentul de 30.733,73 ruble la cursul de schimb valutar de 35 lei/rubla, inscris in contract.

CONCLUZII

Protectia impotriva riscului are o deosebita importanta asupra dezvoltarii comertului international. Cresterea si diversificarea continua a comertului international si a fluxurilor de capital au marit rolul si importanta relatiilor valutar-financiare internationale, ca o componenta de baza a pietei mondiale contemporane.

Operatiunile nemijlocite de transferuri si transformari valutar-financiare, in functie de cursul de schimb, in scopul castigului, ocupa un loc important in cadrul mecanismului economico-financiar international. Edificator, in acest sens, este volumul tranzactiilor valutare, care s-a dublat in ultimii ani, piata valutara internationala fiind astazi nucleul intregii vieti financiare mondiale.

Trecerea de la cursurile valutare fixe, la cele flexibile dupa renuntarea la sistemul de la Bretton-Woods, criza petroliera care a declansat un avant al cursurilor valutare, supradimensionarea considerabila a fluxurilor internationale de capital, provocata de relaxarea mecanismelor nationale de control valutar, toate acestea au avut ca urmare o sporire brusca a volatibilitatii pietelor valutare si a nivelului dobanzilor. Cursurile de schimb, care in sistemul precedent de cursuri fixe constituiau valori sigure pentru investitori, producatori si exportatori, au inceput sa fie supuse unor fluctuatii considerabile. In consecinta, nivelul dobanzilor a devenit mai sensibil la evolutia situatiei internationale. Incetul cu incetul a devenit evident ca atat riscul cat si sansele oferite de pietele de capital au crescut considerabil. Orice activitate economica desfasurata pe plan extern, implica un anumit risc valutar, cu atat mai mare, cu cat timpul necesar executarii si incasarii ei este mai mare.

Deoarece un agent economic trebuie sa faca fata unor riscuri de piata, cum sunt riscul de schimb, care tine de fluctuatiile monetare internationale si riscul privitor la dobanzi, a caror fluctuatie influenteaza valoarea activelor cu venituri fixe, preocuparile pentru cunoasterea si acoperirea riscurilor generate de tranzactiile internationale s-au amplificat, specialistii in tehnicile financiare internationale au inventat si au pus la punct o serie de instrumente pe masura acestor riscuri, standardizate, propuse pe piete organizate, derivate din pietele obisnuite.

Principalul obiectiv al pietelor la termen si al celor de optiuni consta in efectuarea unui transfer de risc al participantilor care au aversiune la risc si care si-au sporit cererea de a se proteja contra riscului valutar mai ridicat, catre alti participanti iubitori de risc, speculatori, care au sperat sa beneficieze de sansele suplimentare de castig oferite de noile piete de capital. Are loc astfel o alocare eficienta a riscului in interiorul economiei unei tari. Exportatorii si investitorii pot, de exemplu sa se protejeze contra fluctuatiilor monetare; in ceea ce priveste speculatorii ei isi asuma acest risc si cand este cazul, inregistreaza profit.

Aceste noi piete s-au raspandit in toata lumea si permit negocierea de contracte de optiuni si contracte la termen foarte specializate, in mod curent. Aceste instrumente financiare derivate dau investitorilor privati si institutiilor de orice fel posibilitatea sa reactioneze cu suplete la evolutia internationala a ratei dobanzilor si a cursului valutar.