Salarizarea. Impozite si obligatii catre stat. Mod de calculare a salariilor

Salarizarea. Impozite si obligatii catre stat. Mod de calculare a salariilor

    1. Definitie. Salariu de baza (de incadrare)
    2. Durata timpului de munca
     Structura salariului. Contributii la bugetul de stat
    4. Retinerile din salariu
    5. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

1. Definitie
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. Salariu este exprimat in bani.
La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.

1.1. Salariul de baza
Salariul de baza se stabileste prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora. Acesta este salariul pe care il realizeaza angajatul fara alte elemente (sporuri, indemnizatii etc.). La acest salariu se aplica sporurile.

Salariul brut realizat este salariul care contine salariul net plus contributii la asigurarile in sistemul de stat (contributii la fondurile de asigurari sociale - pensii, asigurari de sanatate, somaj, impozitul pe salariu).

1.2. Salariul minim garantat
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, se stabileste prin hotarare a Guvernului. Pentru anul 2005, salariul de baza minim brut pe tara este de 100.000 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 171.333 ore in medie pe luna, reprezentand 18.093,40 lei/ora.

Pentru programul normal de munca mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat (de exemplu, pentru un program de 2 ore/zi, respectiv 10 ore/saptamana, salarul mimin este de 775.000 lei). In cazul in care intrerupeti temporar activitatea, salariatii vor beneficia de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.

1. Plata salariului
Plata salariului se face in bani o data sau de doua ori pe luna (avans sau chenzina I si lichidare sau chenzina a doua). In cazul in care se opteaza pentru a doua varianta, valoarea avansului poate reprezenta 40% din salariul de baza sau 50%/60% din salariul net.

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. In cazul in care nu titularul este cel care isi ridica salariul, se solicita persoanei desemnate o imputernicire scrisa. Dupa verificarea acesteia (confruntarea cu actele de identitate) si vizarea de catre conduecerea societatii, se poate dispune plata salariului.

Atentie! Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege.

Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.
Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata EGALA pentru munca EGALA.

Nu puteti negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.
Sunteti obligat sa garantati in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara

2. Durata timpului de munca
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca. Durata normala a timpului de munca este de:
- 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, pentru salariatii angajati cu norma intreaga
- 6 ore/zi si 30 ore/saptamana, in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani
- 2, 3, 4, 5, 6, 7 ore/zi si 10, 15, 20, 25, 30, 35 ore/saptamana (part-time)

Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus. In cazul organizarii procesului muncii in schimburi (ture), durata timpului de munca va putea fi prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada maxima de 3 saptamani, sa nu depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamana.

Atentie! Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore. Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile (graficul saptamanal, lunar) sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
Evidenta prezentei fiecarui salariat la programul de lucru se tine pe baza condicii de prezenta. Condica de prezenta se supune controlului inspectiei muncii ori de cate ori este solicitat. Pe baza acesteia se intocmeste pontajul. Pontajul se prezinta sub forma unui tabel, cu urmatoarele coloane: nume angajat, functie, zilele din luna, totalul de ore lucrate in luna, numarul de ore suplimentare, numarul de ore lucrate in timpul noptii, numarul de zile/ore intreruperi (concediu de odihna sau de boala, invoiri, absente nemotivate). Pontajul este completat de sefii locurilor de munca. Prezenta la lucru poate fi inregistrata si prin sisteme electronice, cu acces la locurile de munca cu ajutorul unei cartele electonice, care inregistreaza ora sosirii, ora plecarii etc.

Structura salariului. Contributii la bugetul de stat
Salariul cuprinde:
- salariul de baza
- alte elemente
- indemnizatiile (de neconcurenta etc.)
- sporurile
- alte adaosuri (bonusuri, premii etc.)

1. Salariul de baza
Salariul de baza (salariul tarifar de incadrare) este salariul minim oferit unui salariat pentru munca prestata intr-o luna, fara alte elemente de natura sporurilor, indemnizatiilor, premiilor etc.

Este salariul brut (contine contributiile datorate de angajat catre bugetul statului). Ca punct de refetinta la nivel national se ia in considerare salariul minim pe economie, stabilit in prezent la nivelul sumei de 100.000 lei. Angajarea de personal sub acest nivel este interzisa. Fiecare societate, prin politica salariala practicata, poate stabili un nivel al salariului minim practicat in cadrul socitatii peste acest nivel.
In sistemul bugetar, nivelul salariilor de incadrare sunt stabilite prin legi specifice.

2. Alte elemente:
- indemnizatiile (de conducere, de neconcurenta, de mobilitate etc.)
- sporurile
- alte adaosuri (bonusuri, prime, premii etc.)

2.1. Indemnizatii
Legislatia in vigoare prevede in mod obligatoriu urmatoarele tipuri de indemnizatie:
- Indemnizatia de neconcurenta, de cel putin 25% din salariu.
- Indemnizatia de mobilitate poate imbraca forma de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
- Alte tipuri: indemnizatia de conducere, de fidelitate etc.

2.2. Sporurile la salariu
Legislatia in vigoare reglementeaza urmatoarele sporuri:
- Sporul pentru munca suplimentara
- sporul pentru munca prestata in timpul noptii
- Sporul de vechime
- Sporul pentru conditii grele, nocive, toxice, de risc

a) Sporul pentru munca suplimentara
Munca suplimentara se considera munca prestata peste programul normal de munca (de regula, 8 ore/zi, 40 ore/saptamana) si nu poate depasi 8 ore. In cazul in care salariatii au efectuat ore suplimentare, pentru aceste ore se va acorda timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile calendaristice. In cazul in care acest lucru nu este posibil, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Atentie!
Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.

b) Sporul de noapte
Se considera munca de noapte, munca prestata intre orele 22,00-06,00, iar durata normala a muncii de noapte nu va depasi 8 ore intr-o perioada de 24 de ore.
Sporul de noapte se poate concretiza prin reducerea programului de lucru cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza sau un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

c) Sporul de vechime
Se acorda in mare parte la institutiile bugetare, RA, in companiile cu angajati organizati in sindicate. Companiile cu capital privat, in functie de posibilitatile financiare si intelegerile intre patronat si salariati pot acorda si un astfel de spor. Pentru fidelizarea angajatilor se poate acorda si spor pentru vechimea in cadrul companiei.

Sporul de vechime se acorda in functie de vechimea in munca, pe transe de vechime: (de ex: intre 0-5 ani, 3%, intre 5-10 ani, 9% etc.). Este practicat in institutiile bugetare sau in companiile unde si statul detine capital.
Sporul pentru conditii grele, nocive, toxice, de risc. Incadrarea conditiilor de munca in conditii grele, nocive, toxice, se realizeaza in conformitate cu legislatia specifica in vigoare cu colaborarea inspectoratului teritorial de munca. Sporurile se pot stabili ca un procent din salariul de baza sau pot lua forma unor antidoturi sau diferite prestatii.

2. Alte adaosuri
Aceste adaosuri se pot concretiza in: cota din vanzari, telefon mobil, masina de serviciu, decontarea transportului, prime din profit. Legislatia fiscala in vigoare reglementeaza obligativitatea ca societatile comerciale sa stabileasca anumite plafoane la anumite cheltuielile (cu telefoanele mobile, combustibili pentru utilizarea masinii societatii in scop personal etc.). Sumele rezultate din depasirea acestor plafoane atrage includerea acestora in drepturile salariale, pentru impozitare.
Cota din vanzari presupune stabilirea unor obiective de vanzari si acordarea unui procent din aceste vanzari (realizate, incasate).

Suma de bani primita de salariat in cursul unei luni poate purta si urmatoarele denumiri: indemnizatie de concediu, prestatii de asigurari sociale
Indemnizatie de concediu: suma de bani aferenta zilelor de concediu de odihna efectuat de salariat.

Durata minima a concediului de odihna anual este de 21 de zile lucratoare (stabilit prin legea contractului colectiv de munca la nivel national); prin Codul muncii, durata concediului de odihna este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Prestatiile de asigurari sociale reprezinta un venit de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale (salariului), ca urmare a batranetii, invaliditatii, accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite in continuare riscuri asigurate. Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de: pensii, indemnizatii, ajutoare, alte tipuri de prestatii prevazute de lege. Modul de calcul al acestor prestatii este reglementat prin legislatia specifica in vigoare.
Salariatii activi pot beneficia de urmatoarele indemnizatii:
a) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
b) prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;
c) indemnizatie pentru maternitate;
d) indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;
e) ajutor de deces.

Contributiile la bugetul de stat
Acestea sunt suportate atat de angajat cat si de angajator. Nivelul acestora este stabilit prin legi specifice.

La stabilirea bazei de impozitare (suma pentru care se retine impozitul pe salarii) asupra veniturilor din salarii se iau in considerare deducerile personale (de baza si suplimentara. Deducerea personala este o suma neimpozabila care se acorda salariatului pentru fiecare luna a perioadei de impozitare, in functie de situatia proprie si/sau a persoanelor aflate in intretinere, dupa caz.

Deducerea personala de baza
Deducerea personala de baza este o suma, care se acorda automat fiecarui salariat care are functia de baza in cadrul societatii. Pentru anul 2005 deducerea personala de se stabileste diferit, in functie de venitul brut realizat in luna din salarii. Astfel, pentru venituri pana la 10.000.000 lei, deducerea personala este de 2.500.000 lei.
Pentru angajatii cu venituri de peste 10.000.000 lei, deducerea personala este calculata pe transe de venit, conform OMF nr. 19/07.01.2005.

Deducerea personala suplimentara
Deducerea personala suplimentara se acorda fiecarui salariat cu functia de baza in functie de situatia sa proprie (pentru membrii de familie - rude - pana la gradul al II-lea).
Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere sunt calculate in OMF nr. 19/07.01.2005
Sumele asupra carora se aplica aceste retineri, precum si exceptiile, sunt stabilie prin legile specifice.

De exemplu, cota pentru fondul de somaj se aplica la salariul de incadrare plus alte sporuri cu caracter permanent, CAS nu se retine pentru prestatiile sociale. Cota de sanatate nu se acorda veniturilor care nu se impoziteaza.
Atentie! Pentru a retine contributiile la bugetul de stat consultati in mod obligatoriu legislatia in domeniu.

Dupa retinerea tuturor contributiilor datorate bugetului statului rezulta salariul net.

De exemplu:
Salariu de incadrare: 4.000.000 lei
Nr. de ore lucrate: 160
Spor de vechime: 25%
Spor de noapte: 15%, numar de ore de noapte lucrare: 56
Premiu: 750.000
Structura salariului va fi urmatoarea:





4. Retineri din salariu
Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. O retinere des utilizata este garantia materiala, care reprezinta 10% din salariul de incadrare.

Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului (lipsuri in gestiune, retinerea de rate neachitate de salariat la cumpararea in urma creditarii la banci etc.) nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.

Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.


5. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Angajatorul are obligatia de a contribui la fondul de garantare pentru plata drepturile salariale care rezulta din contractele individuale de munca, in conditiile legii.

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale asigura plata creantelor care privesc salarizarea.
La constituirea si la utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor respecta urmatoarele principii:
a) patrimoniul institutiilor de administrare a fondurilor trebuie sa fie independent de capitalul de exploatare al unitatilor si trebuie sa fie constituit astfel incat asupra acestuia sa nu poata fi pus sechestru in cursul procedurii in caz de insolvabilitate;
b) angajatorii trebuie sa contribuie la finantare in masura in care aceasta nu este acoperita integral de catre autoritatile publice;
c) obligatia de plata a institutiilor de administrare a fondurilor va exista independent de indeplinirea obligatiei de contributie la finantare.