Modalitati de plata in tranzactiile internationale - Lucrarea de diploma

Universitatea " Artifex" din Bucuresti

Facultatea Management-Marketing, Specializarea Management

Lucrarea de diploma

Universitatea " Artifex" din Bucuresti

Facultatea Management-Marketing, Specializarea Management

Modalitati de plata in tranzactiile internationale

Bucuresti, 2008

Capitolul 1

Prezentarea generala a firmei

Scurt istoric al activitatii

Societatea comerciala 'VEF' S.A. Focsani este o firma cunoscuta in primul rand in tara, dar si in strainatate, oferind potentialilor sai parteneri comerciali sau investitori romani si straini o traditie indelungata, personal calificat si mijloace tehnico-economice pentru producerea de vase emailate si teflonate.

Intreprinderea a fost infiintata in 1979 fiind una dintre cele trei fabrici emailate din Romania si a fost construita pentru piata interna din partea de est a Romaniei.

Organizata ca societate pe actiuni, din anul 1991 firma s-a transformat din capital de stat in capital privat 100% si are ca obiect principal de activitate ,,producerea si comercializarea de vase emailate si teflonate', cu peste 20 de ani de experienta in acest domeniu.

Societatea este inmatriculata la Camera de Comert si Industrie a Judetului Vrancea, in Registrul Comertului sub nr. J39/309/1991.

In perioada 1990 -1993 Societatea comerciala a avut de depasit, ca de altfel toate societatile comerciale din sector, o serie de greutati determinate de evolutia negativa a economiei romanesti in perioada de tranzitie, si anume:

reducerea cererii de produse pe piata interna;

pierderea unor piete de desfacere atat din Est cat si din Vest;

evolutia galopanta a inflatiei;

tehnologii si echipamente cu grad de uzura avansat, etc.

In situatia creata de noile conditii economice din perioada de dupa 1989, s-a actionat imediat in reorientarea productiei spre piata externa prin cooperare tip John cu firmele partenere deja cunoscute.

Inainte de anul 1991, anul privatizarii, intreprinderea avea drept piata tinta doar piata interna, urmand ca dupa privatizare sa se orienteze si spre piata externa.

In primii ani dupa ce s-a privatizat piata interna s-a mentinut la nivelul care era in anul 1991, apoi comenzile au inceput sa scada din cauza tranzitiei, au existat discutii la nivel de conducere, probleme intre compartimente, pana in anul 1995 cand Dl. Drastaru Gheorghe, care este si in prezent Director general a reusit sa remedieze situatia.

Inceputul a fost mai greu, dar Dl. Drastaru Gheorghe si-a format o echipa manageriala care a dat roade, au inceput sa se formeze clienti fideli. Un astfel de client fidel este GSW-GANS STAHLWAREN, din Germania cu care intreprinderea colaboreaza de mai bine de 20 de ani.

Din acest moment au inceput sa apara cereri la nivel international, comenzile au inceput sa creasca atat pentru piata interna, cat si pentru piata externa. S-a creat un birou specific, Biroul de Marketing, import-export.

Incepand cu anii 1998-2005 activitatea Societatii comerciale 'VEF' S.A. Focsani a devenit constanta, iar din anul 2006 s-a mai infiintat o linie de productie datorita raportului pret - calitate foarte bun. A inceput activitatea de marketing researche, firma abonandu-se la motoare de cautare, la baze de date electronice, care au dus fabrica catre extinderea standardului, inovatii la sectorul ambalare, productie, marketing.

Forma juridica, clauze din statut si contractul de societate

Denumirea societatii este Societatea Comerciala 'VEF' S.A.

In toate actele, ordinele de piata, facturile, publicatiile ori alte lucrari emise de societate, denumirea acesteia va fi precedata de cuvintele Societate Comerciala si urmata de initialele S.A. - Societate pe Actiuni, numarul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului, sediul acesteia si valoarea Capitalului social.

S.C. VEF S.A. Focsani este persoana juridica romana, avand forma de companie pe actiuni.

Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana, prevederile prezentului statut si a contractului de societate.

VEF S.A. FOCSANI

Sediul :

Strada Bd. Bucuresti Nr. 79

Oras Focsani

Tara Romania

Judet Vrancea

Detalii companie:

Numar la Registrul Comertului    J39/309 /1991

Forma juridica Companie pe actiuni

Numar de angajati 300

Principalul sector de activitate    Productie

Domeniul specific de activitate    Masini si utilaje pentru industria alimentara

Descrierea activitatii SC. VEF S.A. este producatoare de vase emailate cu
peste 20 de ani de experienta in acest domeniu

Nationalitatea actionarului majoritar Romana

Cifra de afaceri (in mii USD) 3000 in anul 2007

Pagina de web    https://www.vef ro

Activitatea societatii (produse, servicii)

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie in fiecare an. Primul exercitiu financiar a inceput la data constituirii societatii.

Personalul societatii este constituit din:

personalul de conducere si tehnico-economic;

personalul de executie;

personalul auxiliar.

Personalul angajat are la baza contracte de munca, intocmite in conformitate cu legislatia muncii si a regimului de asigurari sociale a salariatilor.

Salarizarea se stabileste prin contractul colectiv de munca si contractele individuale de munca, prin liberul consimtamant al partilor si respectarea legislatiei in vigoare.

Plata salariilor, impozitele pe acestea, cota de asigurari sociale, gratificatiile si alte astfel de drepturi vor fi achitate celor in cauza potrivit legii.

SC ,,Vase emailate' S.A. Focsani exprimandu-si dorinta de a deschide o colaborare fructuoasa cu cat mai multi beneficiari in cadrul relatiilor economice Internationale invita potentialii clienti sa beneficieze de produsele sale, oferindu-le in acest sens o gama diversificata de vase emailate, intr-o paleta coloristica ce cuprinde cele mai exigente optiuni, dimensiuni si variante de executie mult solicitate de gospodine.

Gama de produse oferite este urmatoarea:

cana;

cana cu cioc;

ibric de cafea

cescuta cu farfurioara;

oala;

vas de fiert In vapori oala cu bord inox;

cafetiera;

ceainic;

tava rotunda.

Pe langa fabricarea vaselor emailate SC ,,VEF' SA Focsani efectueaza servicii de transport, servicii de import - export.

Organizarea si managementul

Intreprinderea este organizata ca societate pe actiuni, cu capital integral privat. Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor (A.G.A.) care decide asupra desfasurarii activitatii acesteia, inclusiv politica economica si comerciala. La nivel financiar contabil principala atributie este de aprobare sau modificare a bilantului si a contului de profit si pierdere si aprobarea repartizarii profitului.

Pe treapta imediat urmatoare se afla Consiliul de Administrate (C.A.) care are rolul de a stabili obiectivele firmei. Acesta este condus de un presedinte desemnat de Adunarea Generala a Actionarilor, care poate indeplini si functia de director general al societatii.

Printre atributiile principale ale Consiliului de Administrate se pot enumera:

stabileste organigrama societatii si o supune spre aprobare Adunarii Generale a Actionarilor;

stabileste regulamentul de organizare si functionare al societatii;

supune aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor in termen de trei luni de la inchiderea exercitiului financiar bilantul contabil anual, contul de profit si pierdere pe anul precedent, programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli al societatii pe anul in curs.

Managementul de cel mai inalt nivel in S.C. VEF S.A. este reprezentat de Directorul General care coordoneaza o echipa manageriala.

Directorul general (presedintele Consiliului de Administrate) conduce si raspunde de intreaga activitate a societatii comerciale, asigurand organizarea si functionarea in conditii de eficienta a acesteia. Acesta coordoneaza si armonizeaza activitatea directorilor executivi, precum si a compartimentelor cu atributii in asigurarea si folosirea eficienta a resurselor umane, organizarea calitatii si controlul tehnic de conformitate, controlul financiar de gestiune, administrativ, protectia si securitatea informatiei, a oficiului juridic.

Departamentul Productie organizeaza si coordoneaza activitatea de productie, activitatea mocano-energetica si furnizarea de utilitati asigurand realizarea programelor de fabricate stabilite, utilizand in conditii rationale si de eficienta baza tehnico-materiala si forta de munca necesara in sectia de productie.

Șefii de sectii, ateliere si alte compartimente de productie similare, trebuie sa asigure si sa raspunda de luarea tuturor masurilor ca instalatiile, utilajele si masinile din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta.

Maistrii si ceilalti conducatori ai formatiilor de lucru raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina siguranta si pentru asigurarea realizarii integrale a masurilor privind buna functionare, exploatare si intretinere a instalatiilor, utilajelor si masinilor incredintate.

Muncitorii si restul personalului operativ, raspund nemijlocit de functionarea in conditii de siguranta si potrivit regimului de lucru aprobat al instalatiilor, utilajelor si masinilor incredintate.

Controlul tehnic al calitatii este la randul lui subordonat directorului de productie al societatii si asigura elaborarea, implementarea si supravegherea sistemului calitatii la nivel de societate, sectii si compartimente astfel incat sa se realizeze increderea necesara conducerii, cat si organismelor de reglementare ca produsele si serviciile furnizate sunt in conformitate cu cerintele.

Printre atributiile sale se mai numara: elaborarea documentatiei sistemului de asigurare al calitatii, certificarea sistemului de asigurare al calitatii, certificarea produselor fabricate de societatea comerciala, controlul aplicarii documentelor sistemului calitatii si a depistarii neconformitatilor. Are rolul de a colabora cu toate compartimentele din societate, cu institutii si organisme din afara acesteia.

Departamentul Marketing: in cadrul acesteia se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati: se asigura aprovizionarea cu resurse materiale necesare realizarii activitatii productive si auxiliare, precum si receptia, depozitarea si gestionarea acestora; este coordonata activitatea de marketing, livrarea produselor finite la intern si extern, cat si activitatea de transport.

Departamentul Economic are rolul de a organiza si coordona activitatea compartimentelor financiar, contabilitate, preturi si consumuri tehnologice, oficiul de calcul.

Directorul economic organizeaza si coordoneaza activitatea financiar-contabila a societatii comerciale in conformitate cu legislatia in vigoare, urmarind folosirea eficienta a mijloacelor circulante, inregistrarea si evidentierea corecta in expresie valorica a fenomenelor economice din unitate, mentinerea permanenta a capacitatii de plata a unitatii si indeplinirea obligatiilor fata de bugetul statului.

Acesta mai coordoneaza activitatea compartimentelor contabilitate, financiar, analize economice, preturi, oficiul de calcul.

Serviciul Resurse Umane (S.R.U.) este subordonat directorului general al societatii comerciale si asigura fundamentarea si indeplinirea obiectivelor unitatii in urmatoarele domenii de activitate: structuri organizatorice si managementul general, asigurarea si administrarea resurselor umane, administrarea cheltuielilor cu forta de munca, asigurarea protectiei muncii. Acesta indeplineste urmatoarele atributii la nivel de societate:

stabileste structura de personal pe compartimente pentru intreaga unitate, precum si statutul de functii, asigurand respectarea acestora;

elaboreaza Regulamentul de Organizare si Functionare al societatii comerciale;

propune sistemul de salarizare al personalului societatii;

tine evidenta referitoare la nivelul salariilor tarifare, brute, nivelul sporurilor si veniturilor realizate pe categorii de personal, sectii si formatii de lucru, informand conducerea executiva asupra evolutiei acestora;

asigura organizarea si realizarea activitatii administrative a societatii comerciale in scopul protejarii integritatii patrimoniului societatii si gospodarirea corespunzatoare a incintei unitatii. Compartimentul administrativ mai are atributii in ceea ce priveste secretariatul, administrarea arhivei si protocolul, paza generala, prevenirea si stingerea incendiilor, alte atributii.

Dinamica si performantele activitatii de comert exterior

Studierea principalelor elemente financiar contabile precum si informatiile sub forma de contacte directe cu factorii de decizie a S.C. 'VEF' S.A. -, a permis analiza activitatii economico-financiara a societatii.

Nivelul de activitate

Volumul de activitate al societatii comerciale a avut o evolutie ascendenta, astfel in anul 2006, fata de anul 2005 a crescut de la 2,2 milioane lei la 5,5 milioane lei (de aproximativ 2,4 ori), iar in semestrul I al anului 2007 au fost de 3,3 milioane lei fata de 2006, crestere ce s-a realizat atat pe seama cresterii productiei fizice cat si a preturilor de vanzare liberalizate.

Veniturile totale, de asemenea au crescut de la 2379,4 milioane lei in 2005 la 5148,5 milioane lei in 2006. In semestrul I al 2007 volumul acestora era de 4226 milioane lei.

Ponderea productiei destinate pietei externe, din totalul de venituri reprezinta 18% in 2005 37% in 2006 si 79,2% in 2007, semestrul I.

Nivelul rentabilitatii

In perioada analizata, societatea comerciala a realizat profituri in crestere in valoare absoluta in fiecare an.

Rentabilitatea costurilor determinate ca raport intre profitul brut si costurile de productie scade de la 11,3 % In 2005 la 10,2%In 2006 si creste la 13,5%In 2007.

Rentabilitatea costurilor financiare determinata ca raport intre profitul impozabil si costurile financiare este in crestere de la an la an, astfel in 2005 a fost de 6%, in 2006 de 6,7% iar in 2007 de 23,3%.

Rentabilitatea capitalului propriu creste substantial de la 6,8% in 2005 la 13,8% in 2006 si 30,8% in 2007, datorita cresterii profitului net in fiecare an.

Indicele autonomiei financiare determinat ca raport intre capitalul propriu si datorii, demonstreaza ca societatea comerciala are o autonomie financiara buna, capitalul propriu fiind mai mare decat pasivele pe termen scurt in fiecare etapa de analiza.

Nivelul de exploatare

Nivelul absolut al stocurilor totale s-a mentinut aproape la fel in anul 2005 si 2006, dar a crescut volumul total de activitate, acest aspect fiind reliefat prin evolutia vitezei de rotatie care creste de la 4,3 rotatii in 2005 la 7,8 rotatii in 2006. Ponderea fondului de rulment fata de imobilizari (in active fixe), creste in fiecare an datorita cresterii capitalului propriu si mentinerea aproape constanta a imobilizarilor in active fixe. Ponderea fondului de rulment fata de pasive pe termen scurt, de asemenea este in crestere de la an la an.

Evolutia principalelor ponderi

Fata de cifra de faceri in perioada analizata, ponderea cheltuielilor cu materii prime scade de la 9% in 2005 la 41,8% in 2006 si la 22,7% in 2007, ca urmare a cresterii volumului productiei in sistem de tip John.

Ponderea cheltuielilor cu personalul a crescut de la an la an astfel: 29,3% in 2005, 46,5% in 2006 si 54,8% in 2007.

Lipsa disponibilitatilor financiare, a determinat societatea sa recurga la credite purtatoare de dobanzi a caror pondere in cifra de afaceri a scazut de la 3,9% in anul 2005 la 6,4% in 2007.

Ponderea impozitelor si taxelor in valoarea adaugata a scazut de la 18,9% in 2005 la 11% in 2006 si 2007.

Ponderea valorii adaugate in cifra de faceri, a crescut de la 56,3% in 2005 la 64,7% in 2006. Ponderea profitului net in cifra de afaceri este in crestere de la 2,9% in anul 2005 la 3,2 % in anul 2006 si respectiv la 13,5% in 2007.

Structura financiara

Capitalul propriu a crescut de la 1002,5 milioane lei in anul 2005 la 1196,6 milioane lei in anul 2006 si la 1577,5 milioane lei in 2007. Fondurile proprii au fost de 111,5 milioane lei, in 2005, de 292,8 milioane lei in 2006 si de 685,6 milioane lei in anul 2007.

In aceeasi perioada s-a inregistrat si o crestere a capitalului imprumutat de la 99 milioane lei in anul 2005 la 449,4 milioane in anul 2006.

Ca o concluzie generala ce se desprinde din analiza indicatorilor de apreciere a activitatii pe perioada 2005 - 2007 este aceea ca societatea comerciala a desfasurat o activitate profitabila, diminuata partial de obstacole provocate in general de blocajul financiar ceea ce a facut ca in unele perioade, societatea comerciala sa nu dispuna de lichiditati si sa apeleze la credite bancare generatoare de dobanzi.

Vom prezenta in continuare o situatie statistica privind productia realizata si cifra de afaceri in anul 2006 si cea din anul 2007:

Productia realizata:

Cifra de afaceri din cei doi ani:

Plata externa; Relatii, Clienti importanti, Competitori

Societatea comerciala ,,VEF' S.A. livreaza pe piata externa atat vase emailate cat si teflonate.

S.C. 'VEF' S.A. Focsani este unul dintre exportatorii reprezentativi de vase emailate ai sectorului. Competitorii pe piata interna sunt reprezentati de:

Sighisoara :'Vase Emailate' Sighisoara S.A.

Medias: 'Emailul 'Medias S.A. Competitorii pe piata externa sunt reprezentati de:

Polonia

Turcia

Serbia

China

Contractele incheiate de S.C. ,,VEF' S.A. cu partenerii din Europa, confirma patrunderea pe piata europeana de vase emailate, iar calitatea produselor finite si promptitudinea in onoarea contractelor au determinat consolidarea relatiilor cu partenerii din Anglia, Germania, Olanda, Grecia.

In vederea pastrarii si consolidarii pozitiei agentului economic pe piata externa de vase emailate, strategia de marketing trebuie sa se concentreze spre urmatoarele obiective: - intensificarea cooperarii cu partenerii de afaceri din tarile industrializate;

sa tina pasul cu tendintele model si progresul tehnic;

sa-si foloseasca in mod rational resursele de materii prime si forte de munca;

sa-si testeze permanent propriile produse pe pietele tarilor industrializate;

sa se familiarizeze cu intregul instrumentar al planificarii si strategiilor de marketing.

Clienti importanti:

Polonia: ELO-POL; DAJAR

Anglia: ALMUSTRADIN

Germania: GSW-GANS STAHLWAREN; ELO- STAHLWAREN

Cehia: TERCIUS BOHEMIA

Croatia: SERBUS

Macedonia: DOOEL DEPELIOR

Olanda: PANTREX ALGENTUREN

Grecia: CRISDAN

Capitolul 2

Derularea activitatii de comert exterior

2.1. Derularea operatiunilor de export/ import

Derularea operatiunii de export inseamna ansamblul activitatilor prin intermediul carora are loc livrarea marfii de la vanzator la comparator, pe de o parte, si efectuarea platii de catre cumparator in beneficiul vanzatorului, pe de alta parte.

In ceea ce priveste livrarea internationala a marfii, principalele activitati sunt:

pregatirea marfii in vederea exportului si facturarea la extern;

expeditia si transportul international;

asigurarea marfurilor;

vamuirea

In acest proces sunt implicate, pe langa partile contractului comercial - vanzatorul si cumparatorul - si o serie de firme sau organisme prestatoare de servicii specializate: expeditori, intermediari de tranzit, armatori, case de asigurari, organe vamale, institutii de control al calitatii etc.

Totodata, in cazul exportului indirect sau al exportului prin comisionar in relatia comerciala de baza exista trei parti:

producatorul (furnizorul marfii pentru export);

firma de comert exterior (care poate actiona pe cont propriu sau in calitate de intermediar) si

clientul extern (acesta din urma putand fi, la randul sau, in functie de forma de distributie, intermediar, comerciant pe cont propriu sau beneficiar final al marfii).

In ceea ce priveste plata internationala, problema de baza este cea a stabilirii mijloacelor si tehnicilor de plata.

In principiu, In mecanismul decontarii intervin patru parti: exportatorul, beneficiarul platii; importatorul, debitorul obligatiei de plata; banca exportatorului si, respectiv, banca importatorului, acestea prestand o serie de servicii in folosul clientilor lor, partenerii in contractul comercial.

Masura in care obligatiile de livrare si formalitatile de plata cad in sarcina fiecareia dintre partile contractante depinde de continutul contractului, in particular de conditiile de livrare, pe de o parte, si de conditiile de plata, pe de alta parte.

Astfel, daca pregatirea livrarii si depunerea documentelor pentru incasarea pretului sunt in sarcina exportatorului iar receptia marfii si efectuarea platii sunt in sarcina importatorului, obligatiile privind transportul, asigurarea si vamuirea sunt stabilite conform INCOTERMS.

Pe de alta parte, o serie de activitati legate de livrare - ca, de exemplu, expeditia internationala - pot fi subcontractate unor firme specializate.

Relatiile complexe care se stabilesc intre participanti la procesul de derulare a operatiunii de export-import sunt ilustrate, intr-o forma simplificata, pentru cazul unui export GIF efectuat printr-o firma de comert exterior si platit prin acreditiv documentar. (Figura.)

Temeiul juridic al operatiunii il constituie contractul de vanzare internationala, incheiat de firma de comert exterior in nume propriu, dar pe contul producatorului, cu un client extern (2). Firma actioneaza ca un comisionar, in baza contractului de intermediere semnat cu producatorul (1).

Pentru efectuarea platii, clientul extern deschide un acreditiv, platibil la banca exportatorului (3a, b, c). Avizat de firma de comert exterior ca acreditivul a fost deschis, furnizorul intern va lua masurile necesare pentru efectuarea livrarii. In acest sens, firma de comert exterior contacteaza un expeditor (4), care se ocupa de toate activitatile si formalitatile legate de transportul marfurilor si in primul rand de angajarea unui caraus. (transportator), (5) care urmeaza sa asigure transferul fizic al marfii din statia de expeditie in cea de destinatie (6a, 6b, 6c). Totodata, se procedeaza la asigurarea marfii in trafic international, prin incheierea unui contract cu o casa de asigurari, acest document (polita de asigurare), urmand sa insoteasca marfa pe parcurs extern, alaturi de celelalte documente de livrare: factura externa, documentul de transport, dar si certificate de origine, certificatul de calitate etc.

Aceleasi documente fac parte din setul ce urmeaza a fi depus la banca de catre exportator pentru incasarea contravalorii exportului (7). Firma de comert exterior va incasa suma in valuta reprezentand valoarea livrarii (8a) si o va transfera in moneda nationala sau valuta la producatorul intern, dupa ce si-a retinut comisionul (8b).

In urma efectuarii platii (9a, 9b) importatorul va intra in posesia documentelor care-i permit ridicarea marfii ajunse la destinatie. Cum este vorba de un exportator GIF, formalitatile vamale intra in sarcina sa (10).

Intocmirea si lansarea sau obtinerea documentelor precontractuale

Stabilirea legaturilor cu partenerii externi se poate face prin mai multe modalitati: corespondenta, intermediari sau contacte directe.

Fiecare dintre aceste metode prezinta avantaje si limite, dar, in general se considera ca bune rezultate se pot obtine prin contactul direct: trimitere de delegatii pe piata externa sau primirea de delegatii din partea firmei partenere. Contacte directe se realizeaza pe scara larga cu prilejul targurilor si al expozitiilor.

In ceea ce priveste trimiterea de delegatii SC.'VEF' S.A. Focsani are drept reprezentant principal pe Dl. Nicu Hurmuzachi, Departamentul Marketing import-export.

Recurgerea la contacte prin intermediari apare oportuna mai ales cand se introduc pe anumite piete produse noi sau se abordeaza o piata noua, cand este vizata o piata pe care oferta este abundenta si concurenta puternica.

In cazul contractelor prin corespondenta, un rol important il detin scrisorile comerciale: cererea de oferta si oferta.

Oferta reprezinta propunerea concreta pentru incheierea unei tranzactii, fiind un act juridic unilateral, generator de obligatii civile, conform prevederilor codului comercial.

In literatura se face distinctia intre:

- oferta ferma, care presupune un angajament unilateral din partea vanzatorului sau a cumparatorului (in acest din urma caz, vorbim de comanda). Oferta ferma, respectiv comanda, sunt facute in scopul direct si explicit de incheiere a contractului. In conformitate cu prevederile Conventiei de la Viena din 1980 privind vanzarea internationala de marfuri, ,,o propunere de a incheia un contract adresata uneia sau mai multor persoane determinate constituie o oferta, daca aceasta este suficient de precisa si daca ea arata vointa autorului ofertei de a se angaja in caz de acceptare';

- oferta facultativa, data cu titlu indicativ si fara obligatie (in cazul importului, vorbim de cerere de oferta). Oferta facultativa, poate avea, in afara functiei de contractare (de initiere a procesului de contractare) si o functie promotionala, de informare a clientilor potentiali in legatura cu avantajele propunerii exportatorului, precum si o functie de prospectare, atunci cand importatorul, printr-o cerere de oferta, urmareste cunoasterea conditiilor in care partenerii potentiali ofera marfa vizata. Din punct de vedere juridic, oferta nu poate fi revocata de ofertant pana la expirarea valabilitatii declarate sau poate fi anulata inainte de expirarea valabilitatii, daca solicitantul nu a acceptat-o.

Oferta, de regula, trebuie sa contina urmatoarele elemente:

numele si adresa ofertantului; numele si adresa partenerului caruia ii este adresata; denumirea marfii; descrierea marfii (calitate, functionare sau caracteristici, greutate, dimensiune sau volum, ambalaj); determinarea cantitativa; pretul marfii si clauze de pret; conditia de livrare (regula INCOTERMS, locul livrarii); termenul de livrare; conditii de plata; expedierea si transportul marfii; revocabilitatea ofertei; termenul de valabilitate a ofertei;

Conditiile din oferta sunt formulate de vanzator care emite oferta catre cumparator. Acesta din urma poate sa accepte oferta, total sau partial sau sa nu o accepte. In cazul in care cumparatorul accepta oferta ca atare, ea devine contract. Daca cumparatorul trimite o acceptare care cuprinde modificari in raport cu oferta primita, oferta se transforma in contraoferta. Ofertantul, fie poate sa accepte schimbarile contra-oferite, fie mai poate negocia, fie se retrage, anulandu-si oferta.

Conventia de la Viena (1980) stabileste momentul incheierii contractului ca fiind cel in care acceptarea unei oferte produce efecte, respective momentul in care acceptarea este primita de ofertant.

Caracteristicile ofertei comerciale

(Conform Conventiei de la Viena, 1980)

Exemplu de comanda:

S.A

S.C.VEF S. A.

Cod Fiscal R1444079

O.R.C j 39/209/1991

B.C.R FOCȘANI

RO58RNCB4900000000310001/ROL

RO41RNCB4900000000310016/EUR

RO46RNCB4900000000310023/USD

B-dul Bucuresti Nr. 79, Focsani-620114 ROMANIA Tel./Fax 0040237 233 659 , 0040 237 613 600; email vef@vef.ro ; https://www.vef.ro

TO: EGE KIMYA SANAYI ISTANBUL

ATTN: MR. ATTILA ACAR

DEAR SIR,

We are giving you our ferm order for one truck with frite in the following structure, with delivery, date at the beginning of May 2006:

1. P.E. ENAMEL FRITE 13011 =5 TO

2. P.E. ENAMEL FRITE 13012 = 5 TO

3. P.E. Ground coat (11101; 11102; 11103) = 5 TO

4. P.E. WHITE ENAMEL-2018-4.5 TO

ATTENTION!!! WE HAVE NEW REGULATION IN THE CUSTOMS NOW. SO PLEASE SEND US ATTACHED WITH THE EXPORT PAPERS THE QUALITY CERTIFICATE AND CONFORMITY CERTIFICATE FOR WHOLE MERCHANDISE.

WITH BEST REGARDS

ING. GH. DRASTARU

GENERAL MANAGER

Dupa primire aceasta se analizeaza impreuna cu serviciul productie unde se stabileste data de livrare, se confirma scris sau prin email oferind clientului cantitatea in m3 / camion.

Daca clientul accepta se intocmeste factura pentru a se efectua plata conform clauzelor contractuale: ori 50 % in avans, ori 50% la livrare.

S.C. 'VEF' S.A se aprovizioneaza cu frita din Turcia - de la fabrica ESE FERRO, din Belgia - de la PEMCO BRUY, din Slovenia - de la EMO ENIJA, iar cu lac pentru decalcomanie se aprovizioneaza din Germania, iar cu Teflon din Turcia.

Eliberarea licentei de export

Pentru eliberarea licentelor individuale sau globale de export, precum si pentru operatiunile efectuate cu parteneri straini, care se refera la cumparari si vanzari de produse strategice, fara atingere fizica a teritoriului Romaniei, persoanele autorizate trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

Exportatorul solicita la ANCEX formularul de cerere tip licenta de export impreuna cu anexa. '

Cererea de licenta semnata si stampilata de catre conducatorul persoanei juridice care solicita licenta, este evaluata tehnic si avizata, in functie de categoria produselor importate, dupa caz, de catre: Departamentul Inzestrarii Armatei din cadrul Ministerului Apararii Nationale; Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare sau Directia de Control al Interzicerii Armelor Chimice din cadrul ANCEX, ca organe de specialitate abilitate;

Se depun la ANCEX urmatoarele documente:

1. cererea de licenta de export;

2. certificatul international de import sau un document echivalent, in original, emis sau certificate de autoritatea competenta din tara importatorului prin care acesta se angajeaza sa respecte destinatia si utilizarea finala declarate si sa nu reexporte produsele importate decat cu aprobarea prealabila, data in scris a autoritatii romane;

ANCEX analizeaza oportunitatea si legalitatea exportului si, in functie de rezultatele analizei, prezinta cererea de licenta spre avizare Consiliului Interministerial. Cererile de licenta si eliberarea licentelor pentru exportul de produse strategice se solutioneaza in termen de 30 de zile si se aproba prin ordin al presedintelui ANCEX.

Dupa ce a avut loc livrarea produselor strategice, dar nu mai tarziu de patru luni de la acest moment, persoanele juridice titulare ale licentelor individuale sau globale de export sunt obligate sa obtina de la partenerul extern si sa depuna la ANCEX certificatul de control al livrarii sau alt document echivalent, emis sau certificate de autoritatea competenta din tara importatoare, prin care atesta ca marfa a ajuns la destinatie.

Eliberarea licentei de import

Pentru eliberarea licentelor individuale sau globale de import persoanele autorizate trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

Importatorul solicita de la ANCEX urmatoarele formulare:

1. cererea pentru licenta de import, impreuna cu anexa;

2. declaratia destinatarului final, impreuna cu anexa;

3. cererea de eliberarea a certificatului de import;

4. certificatul international de import;

5. cererea de eliberare a certificatului de control al livrarii;

6. certificatul de control al livrarii.

Cererea pentru licenta, semnata si stampilata de catre importator, este evaluata tehnic si avizata, in functie de categoria produselor importate, dupa caz, de catre: Departamentul Inzestrarii Armatei din cadrul Ministerului Apararii Nationale; Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare sau Directia de Control al Interzicerii Armelor Chimice din cadrul ANCEX, ca organe de specialitate abilitate. Cererea pentru licenta, impreuna cu documentele nominalizate la punctele 2,3 si 4 semnate si stampilate de catre solicitant se depun la ANCEX.

ANCEX examineaza documentele si elibereaza certificatul international de import. Importatorul este obligat sa transmita partenerului extern un exemplar al certificatului international de import.

ANCEX analizeaza oportunitatea si legalitatea importului si, in functie de rezultatele analizei, prezinta cererea de licenta spre avizare Consiliului Interministerial.

Cererile de licenta si eliberarea licentelor pentru importul de produse strategice se solutioneaza in termen de 30 de zile si se aproba prin ordin al presedintelui ANCEX.

Dupa sosirea in Romania a produselor importate, importatorul depune la ANCEX documentele nominalizate la punctele 5 si 6, semnate si stampilate de catre solicitant, si, dupa caz, alte documente justificative referitoare la import. ANCEX verifica documentele si produsele la destinatia lor finala si, in termen de doua luni, elibereaza certificatul de control al livrarii.

Licenta generala pentru activitati de export/import

Licenta generala poate fi eliberata pentru comertul de produse strategice cu parteneri din tari care aplica reglementari similare celor din Romania ( tari membre ale WA, AG, NSG, MTCR).

Licenta generala este eliberata pe baza urmatoarelor criterii:

1. gradul de sensibilitate al articolelor;

2. destinatia finala si ultimul destinatar al produselor.

Agentii economici care utilizeaza licenta generala trebuie sa inregistreze separate produsele importate sau exportate sub aceasta licenta si sa informeze ANCEX despre aceste operatiuni.

2.1.2. Structuri organizatorice in comertul exterior

Teoria manageriala si practica actuala arata ca succesul in activitatea de export, in general in tranzactiile pe pietele externe, depind de modul in care afacerile Internationale sunt integrate in strategia generala a firmei, de formele organizatorice adoptate, de modul de directionare si control a resurselor materiale si umane implicate in operatiunile de export, import, investitii straine, cooperare.

Intrucat intreprinderea SC ,,VEF' S. A. Focsani a evoluat, de la o structura pur nationala la una cu activitate de comert exterior si sistemul de organizare si control a trebuit sa se schimbe pentru a reflecta noile strategii.

Compartimentul de export

Schema de organizare ce cuprinde compartimentul de export

O prima forma a structurii pentru export este compartimentul. Firma SC ,,VEF' S. A Focsani si-a stabilit departamentul sau propriu de export, cativa functionari cu experienta care sa se ocupe de activitatile internationale.

Firma isi poate mari compartimentele Internationale pe masura ce vanzarile lor cresc si se dezvolta in mod semnificativ.

In ce priveste rolul departamentului / serviciului de export in strategia intreprinderii, acesta se defineste pe doua directii:

cercetare si dezvoltare, respectiv contributia sa la fundamentarea deciziilor de afaceri
(colectare de informatii, urmarirea tendintelor pietei Internationale, cunoasterea tehnicilor si instrumentelor moderne de afaceri etc.);

actiune operative pe piata, respectiv contributia sa functionala la activitatea firmei (studiul pietelor de desfacere, progresia cererii, selectarea partenerilor, organizarea, promovarea si vanzarea internationala, dezvoltarea afacerilor lor etc.)

2.1.3 Activitati si documente privind executarea contractului

2.1.3.1 Documente de livrare

In procesul livrarii este necesara procurarea / eliberarea si utilizarea mai multor documente care se refera in principal la: autorizarea exportului, certificarea cantitatii si calitatii marfii livrate, identificarea marfii livrate, originea marfii, starea de sanatate a acesteia.

Obtinerea licentei de export este, cu exceptia conditiei INCOTERMS EXW, in sarcina exportatorului. Licentele de export - autorizatii acordate de statul exportatorului pentru efectuarea tranzactiei Internationale - sunt relativ putin utilizate, promovarea si stimularea exporturilor fiind, in general, o caracteristica a politicilor comerciale contemporane.

In Romania, potrivit unor reglementari din 1992 (HG 215/1992) exportul, pentru marea majoritate a marfurilor, nu este supus licentelor. In schimb, la o serie de produse se practica sistemul de autorizare (de exemplu, bunuri contingentate, cele supuse regimului de control al exportului, cele in regim de John, barter, clearing, paralele etc.). Totodata, sunt interzise la export o serie de produse (de exemplu, arme si munitii, explozibile si toxice, stupefiante, bunuri apartinand patrimoniului cultural).

Dovada cantitatii livrate se face, in general, prin documentul de transport (conosament, scrisoare de trasura etc.). Daca atunci cand obiectul contractului il constituie bunuri individualizate - masini, utilaje, bunuri de folosinta indelungata etc. - cantitatea livrata trebuie sa corespunda celei stabilite prin contract, in situatia unor marfuri de masa se admit, de regula, tolerante in plus sau in minus in raport cu cantitatea contractata.

In ceea ce priveste respectarea calitatii, de regula, in comertul international, se solicita un certificat de calitate, care face parte din setul de documente depus de exportator la banca in vederea incasarii contravalorii exportului. Certificatul de calitate este un document eliberat de producatorul marfurilor exportate, el putand fi atestat de o institute specializata de control a calitatii. Continutul certificatului trebuie sa corespunda intocmai cu prevederile din contract privind calitatea marfii pentru ca exportatorul sa poata incasa plata de la banca.

Un document important in derularea contractului, care sintetizeaza aspectele principale privind continutul partidei de marfa, ca si modul de ambalare si marcare in vederea transportului este lista de colisaj (engl. packing list). Aceasta cuprinde numarul coletelor in ordinea marcarii lor, denumirea reperelor de marfa care se gasesc in fiecare colet, cu specificarea denumirilor, cantitatilor (fara indicarea valorii).

Documentul este completat si eliberat de catre expeditor (incarcator) in momentul cand marfurile sunt expediate si insoteste partida de marfuri pe parcursul transportului pana la destinatar. In ultimii ani importanta listei de colisaj a crescut, documentul fiind solicitat de autoritatile vamale, precum si, in cazul acreditivului documentar, de catre banca.

De multe ori, in tranzactiile Internationale se solicita o atestare oficiala a locului de origine a marfii, respectiv un certificat de origine (engl. certificate of origin). Certificatul de origine este un document emis de un organism specializat din tara exportatorului (de regula camera de comert), la cererea acestuia din urma, care confirma natura, cantitatea, valoarea etc. marfurilor livrate, ca si locul lor de fabricare si include o declaratie precizand tara de origine a bunurilor respective. El poate, de asemenea, sa precizeze pretul de vanzare al bunurilor pe piata interna a exportatorului.

Acest document are urmatoarele functii:

Permite obtinerea unor facilitati vamale de catre importator. Astfel, in cazul in care intre tarile partenere exista acorduri ce prevad taxe preferentiale, importatorul va trebui sa dovedeasca cu Certificatul de origine dreptul sau la o taxa vamala mai redusa sau la o scutire de taxe vamale.

Asigura respectarea masurilor de politica comerciala din tara importatoare. Astfel, tarile care practice licente si contingente bilaterale doresc sa se asigure ca marfurile provin din tara care beneficiaza de contingent si ca el se incadreaza valoric in marimea acestuia.

Contractarea operatiunilor de comert exterior

CONTRACT DE VANZARE n.5/ 2007

INCHEIAT INTRE

Firma ALMUS TRADIN Spa, 37012 BUSSOLENGO (VERONA), Viale del Lavoro (ZAI), Italia, tel. 045-6767717 - 045-676832, Fax. 045-7156887 - OF. COM., Fax. 045-675422 - OF.ADM., Capital social 2.000.000.000 I.V. Cod TVA 0082895023 X C.C.I.A.A. 160847 https://www.montrexporft.it. BANCA CARIVERONA SPA-AG. BUSSOLENGO (Verona) si

S.C. ,,VEF' S.A., cu sediul m Focsani , Bd Bucuresti nr. 79, Romania, Nr. ireg. Reg. Com. J39/309 / 1991., Cont bancar 2511. 1-5.1/Rol la Banca Comerciala Romana (Focsani),

1. OBIECTUL CONTRACTULUI

VANZATORUL va produce si furniza CUMPARATORULUI vase emailate si teflon in sistem LOHN pe baza articolelor furnizate de catre cumparator si in acord cu cantitatea, calitatea, sortimentul, ambalajul, etichetarea si termenele de livrare specificate in dispozitiile prezentului contract.

2. CANTITATEA

Contractul a fost Incheiat pentru o cantitate CADRU (GENERALA) care va fi specificata In comenzile anexate la contract.

Articolele ce constituie obiectul prezentului contract vor fi mentionate in anexe, cate una pentru fiecare sezon.

3. MATERIALE

Cumparatorul se angajeaza in mod regulat toate materialele necesare pentru productia de vase emailate si teflon.

Cu o saptamana inainte de inceperea productiei de serie, conform programului contractului, cumparatorul va expedia vanzatorului materialele necesare realizarii seriei sau stabilirii consumului. In caz contrar, vanzatorul nu va incepe productia si timpul care nu a fost folosit in timpul acestei perioade va fi luat in discutie de catre parti in scopul rezolvarii situatiei pe cale amiabila.

La sfarsitul stabilirii consumului real, inainte ca fiecare model sa intre in productie, se vor face probele de consum pentru fiecare articol utilizand o cantitate de proba stabilita de catre fabrica impreuna cu tehnicienii de la ALMUS TRADIN.

Acest consum va fi confirmat de ambele parti contractuale si va fi utilizat drept baza pentru controlarea consumurilor realizate in timpul productiei.

Vanzatorul se angajeaza sa plateasca toate materialele utilizate in plus fata de consumul stabilit si anexat la prezentul contract.

Vanzatorul nu trebuie sa foloseasca in interesul altor clienti sau pietii interne echipamentul tehnologic si elementele de pregatire a productiei vaselor emailate furnizate de catre cumparator, fara un acord prealabil scris si anexat contractului.

4. DATALIVRARII

Vanzatorul se angajeaza sa livreze marfa in acord cu datele de livrare specificate in comenzi, cu conditia ca cumparatorul sa furnizeze toate materialele necesare cu cel putin 5 zile inainte de inceperea productiei.

5. PRET

Pretul stabilit pentru articolele care trebuie sa fie produse este specificat in comenzile anexate contractului. Pretul este FRANCO - fabrica.

6. RECLAMATII PRIVIND CALITATEA

Vanzatorul va produce si livra marfa in acord cu mostrele acceptate si semnate de catre cumparator, pentru fiecare articol.

Fie vanzatorul, fie cumparatorul va stabili fiecare o bucata din fiecare mostra omologata in functie de care va fi controlata productia.

Vanzatorul nu poate fi considerat responsabil pentru orice defect cauzat de materialul inadecvat furnizat de catre cumparator.

In cazul in care materialele furnizate de catre cumparator sunt stricate in timpul procesului de fabricate din cauza unei executii eronate, vanzatorul insusii se angajeaza sa suporte costul marfii defectuoase.

Cumparatorul accepta in procent de 2% din marfa de calitatea a doua care ii va fi pusa la dispozitie.

MODALITATI DE PLATA

Plata marfii trebuie sa fie facuta prin virament in Lire it., de catre firma ALMUI TRADIN direct la firma ALMUIS TRADIN SA, dupa cum urmeaza: in fiecare zi de 15 ale fiecarei luni (pentru marfa ajunsa in Italia intre 1-14 ale lunii), si in fiecare zi de 30 (pentru marfa ajunsa in Italia intre 15 si 29 ale lunii).

Pentru fiecare comanda vanzatorul trebuie sa emita urmatoarele documente: factura, aviz de expediere, documente de transport, EUR 1.

Pentru fiecare plata, cumparatorul se angajeaza sa trimita prin fax o copie a documentului care sa ateste transferul banilor.

Plata marfii fabricate si livrata de catre vanzator este garantata prin materialele si de echipamentul furnizat de catre cumparator care se gasesc la momentul respectiv in custodia vanzatorului.

ARBITRAJ

Toate disputele rezultand din definitia, executia si interpretarea prezentului contract care nu pot fi rezultate pe cale amiabila, vor fi supuse Comisiei de arbitraj de la Camera de Comert Romana din Bucuresti.

9. FORTA MAJORA

Ar trebui sa intervina in orice circumstanta care sa impiedice indeplinirea completa sau partiala a sarcinilor contractuale de catre ambele parti. Cel caruia ii va fi imposibil sa-si mentina sarcinile, va fi eliberat de responsabilitati. Aceasta scutire este valabila numai in cazul neputintei de amanare din partea fortei majore a realizarii obligatiilor contractuale si doar pentru durata sa.

Proba va fi facuta in termen de 5 zile pe baza documentelor atestate de Camera de Comert din tara celui care a invocat forta majora.

10. DISPOZITII FINALE

Modificarea sau anularea prezentului contract este posibila numai dupa acordul scris de catre ambele parti contractuale.

Capitolul 3

Sistemul vamal si tehnica vamuirii

Codul vamal al Romaniei si implicit Regulamentul Codului Vamal se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu, cu aceeasi forta juridica, atat a persoanelor fizice cat si juridice, pe intreg teritoriul in care statul roman isi exercita suveranitatea.

3.1. Structura institutionala a sistemului vamal in Romania

Codul vamal reglementeaza in cuprinsul sau, prin norme precise, limitele si interferentele dintre diverse organe care actioneaza in punctele de control de la frontiera, si ulterior, in cadrul operatiunilor de vamuire. Principiul aplicabil in vederea identificarii organului competent este cel al prioritatii sesizarii. Astfel, pentru efectuarea multiplelor operatiuni prevazute de Codul Vamal si celelalte reglementari vamale, exclusivitatea apartine autoritatii vamale. In cazul in care faptele care au generat dintr-o operatiune vamala au si caracter infractional, exclusivitatea anchetei va apartine organului de politie juridica, care va avea ca baza de pornire procesul verbal de constatare preliminar incheiat de autoritatea vamala.

Data fiind complexitatea acestor operatiuni, pentru desavarsirea lor, sunt organizate birouri vamale in interiorul tarii. Ansamblul operatiunilor efectuate de autoritatea vamala incepand de la prezentarea mijloacelor de transport si a altor bunuri in vama si pana la acordarea liberei de vama, constituie operatiunea de vamuire.

Autoritatea vamala isi desfasoara activitatea in sedii proprii sau atunci cand acest lucru nu este posibil, in spatii puse la dispozitie fara plata de catre alti destinatori care, potrivit legii sunt autorizati sa functioneze in punctele de control pentru trecerea frontierei sau la birourile vamale din interior.

Autoritatea vamala isi exercita atributiile conform reglementarilor vamale, operatiunile vamale efectuandu-se, in general, direct la birourile vamale (puncte vamale) sub indrumarea si controlul ierarhic administrative al directiilor regionale vamale si al Directiei Generale a Vamilor.

La cererea titularilor, autoritatea vamala se poate aproba ca operatiunea de vamuire sa fie efectuata pe cheltuiala acestora si in alte locuri decat birourile si punctele vamale infiintate in acest scop, inclusiv in afara programului de lucru normal. La introducerea si scoaterea din tara a marfurilor si a mijloacelor de transport, autoritatea vamala este imputernicita legal sa efectueze controlul acestora, inclusiv din proprii initiative si fara acordul titularului. Acest control este absolut necesar pentru realizarea completa a operatiunilor de vamuire.

Stabilirea regimului vamal nu se face din proprie initiative de catre autoritatea vamala, ci la solicitarea titularului operatiunii comerciale. Autoritatea vamala va verifica insa daca elementele furnizate prin documente prezentate justifica acoperirea regimului vamal solicitat, in caz contrar, avand dreptul sa refuze acordarea regimului respectiv.

Regimurile vamale acordate de autoritatea vamala pot fi definitive sau suspensive, in functie de natura marfii si scopul operatiunii comerciale.

In categoria regimurilor vamale definitive fac parte importul, exportul, introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinand persoanelor fizice.

Marfurile sau bunurile plasate sub regim vamal definitive, in cazul introducerii in tara, capata dupa vamuire acelasi caracter ca si marfurile sau bunurile indigene, iar autoritatea vamala nu mai exercita nici un fel de actiuni de supraveghere vamala a acestora, dupa ce s-a acordat liberul de vama.

In categoria regimului vamal suspensiv face parte tranzitul marfurilor si bunurilor, antrepozitarea marfurilor si bunurilor, perfectionarea activa a marfurilor, transformarea sub control vamal a marfurilor, admiterea temporara a marfurilor si bunurilor si perfectionarea pasiva a marfurilor.

In aceasta categorie mai pot fi plasate marfuri si bunuri care intra sau ies din tara pentru anumite perioade de timp in scopul efectuarii unor transformari! sau prelucrari.

Conform Ordonantei Guvernului nr.26/1993 privind Tariful vamal de import al Romaniei, este scutit de taxe vamale importul la urmatoarele categorii de bunuri:

ajutoare si donatii, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii sau asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partile politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorate sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala;

bunuri straine care devin proprietatea statului;

mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare;

alte bunuri prevazute in legi sau hotarari de guvern.

De asemenea, sunt scutite de plata taxelor vamale bunurile din import provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate Romaniei de guverne straine.

Conditiile necesare pentru ca bunurile enumerate sa beneficieze de scutirea taxelor vamale sunt:

sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de plata;

sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti;

sa nu fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice.

Organele de control financiar si ale Garzii Financiare sunt obligate sa urmareasca destinatia data acestor bunuri si sa sesizeze organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc si se urmaresc pe o perioada de 5 ani de la data intrarii in tara a bunurilor.

Principalele prevederi asa cum reies din Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei sunt:

taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege;

taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor exprimata in lei;

prin lege se stabilesc cazurile in care se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri;

Directia Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata;

In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii: marfuri produse in intregime intr-o tara si marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara;

Aplicarea criteriilor mai sus mentionate se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile Internationale la care Romania este parte componenta;

Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei;

Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979;

La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pret, se includ: cheltuielile de transport pana la frontiera romana, cheltuielile de incarcare, descarcare si manipulare conexe transportului, ale marfurilor de import aferente parcursului extern si costul asigurarii pe parcursul extern;

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei;

In cazul in care, in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documentele concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerate incheiata;

Valoarea in vama se determine si se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia;

Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autoritatii vamale dupa expirarea termenului, pot fi acceptate, daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea termenului este datorata unor circumstante exceptional;

Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor, daca termenul de prescriptie a datoriilor statului nu a fost indeplinit, iar marfurile respective au fost prezentate autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii inainte de expirarea termenului.

Regimul vamal al importurilor si exporturilor

a.      Regimul vamal aplicabil importurilor in sens strict, importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine destinate introducerii lor in circuitul economic.

Caracterul definitiv al regimului vamal al importului decurge din urmatoarele doua aspecte: - marfurile nu sunt introduse in tara temporar ci definitiv fiind destinate folosirii in economia nationala ca bunuri de productie, de investitie sau de consum; Autoritatea Vamala efectueaza procedura de vamuire in forma completa aplicand toate masurile de politica comerciala si incasand datoria vamala.

Dintre principalele instrumente prin care este instituit regimul vamal al importurilor, rolul cel mai important il au taxele vamale inscrise in tariful vamal. In cadrul acestui regim, procesul de vamuire se deruleaza in forma cea mai completa parcurgandu-se toate etapele de la prezentarea marfii in vama pana la acordarea liberului de vama;

b.      Regimul vamal aplicat exporturilor - in sens strict, exporturilor presupun scoaterea definitiva a marfurilor din teritoriul vamal al tarii respective din circuitul economic intern. Prima conditie ca marfurile sa poata fi exportate este ca ele sa dispuna de libera circulate, adica sa nu faca obiectul unor restrictii sau prohibitii.

Sunt considerate prohibite toate marfurile ale caror export este interzis sub orice titlu prin reglementarile legale. Restrictionarile presupun doar indeplinirea unor conditii sau a unor formalitati speciale in vederea exportului cum ar fi prezentarea de autorizatii speciale sau de licente etc. In cazul neindeplinirii acestor conditii sau formalitati, marfurile sunt tratate ca prohibite. Potrivit Hotararii de Guvern numarul 215/1992 , in principiu exportul marfurilor din Romania este liber realizat.

Fac exceptie insa marfurile supuse unor restrictii cantitative, marfurile supuse regimului de control in conformitate cu angajamentele international asumate de Romania privind neproliferarea armelor de distrugere in masa si a rachetelor purtatoare de incarcatura nucleara precum si orice alte marfuri supuse controlului si marfurile restrictionate cantitativ, temporar prin Ordinul Ministerului Industriei si Comertului in scopul asigurarii echilibrului pietei locale sau nationale, securitatii generate, protectiei patrimoniului cultural si artistic, precum si conservarii resurselor naturale epuizabile.

Marfurile exportate sunt supuse unor proceduri de vamuire complete dar mai simplificate comparativ cu importurile. Incadrarea tarifara se face in acelasi sistem de denumire si codificare al marfurilor prevazut pentru import. De asemenea, exportatorul este obligat sa depuna declaratia vamala de export al Biroului Vamal in raza caruia isi are sediul la locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate sau in cazul temeinic justificate la Biroul Vamal de frontiera. Valorile in vama a marfurilor exportate inscrisa in Declaratia Vamala se exprima intr-o valuta agreata a BNR si se considera franco-frontiera romana. Procedura de vamuire la export nu presupune de regula determinarea cuantumului taxei vamale. Operatiunile de vamuire se finalizeaza tot prin acordarea de Autoritatea Vamala a liberului de vama la export , care genereaza obligatia exportatorului de a scoate marfurile din tara in starea, respectiv cantitatea si calitatea in care se aflau in momentul incheierii vamuirii.

3.3. Tehnica vamuirii marfurilor la import

Tehnica vamuirii consta din intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.

Aceasta precizare este necesara pentru a putea fi deosebite marfurile de import introduse definitiv in tara in scopul utilizarii lor in cadrul economiei nationale pentru productie si consum, de marfurile de import introduse cu caracter temporar in tara si cu obligatia de a fi reexportate.

La importul marfurilor in regim vamal de import definitive, autoritatea vamala este obligata sa efectueze integral procedura de vamuire si sa incaseze taxele vamale prevazute in 'Tariful vamal de import al Romaniei', inainte de a acorda liberul de vama care sa permita introducerea marfurilor in cauza in circuitul economic national pentru productie si consum.

Cu ocazia indeplinirii procedurii de vamuire, autoritatea vamala este in drept sa aplice si alte masuri legale de politica comerciala privind importul unor marfuri, cum sunt masurile de protectie a mediului si sanatatii publice, de protejare a economiei si a resurselor nationale si altele. Normele de detaliu privind desfasurarea operatiunilor de import a marfurilor sunt prezentate in Regulamentul Vamal, iar taxele vamale de import ce trebuie achitate se determina pe baza tarifului vamal de import al Romaniei, aprobat prin lege.

Tariful vamal de import al Romaniei este elaborat pe baza 'Nomenclaturii combinate a marfurilor', taxa vamala fiind exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama declarata a marfurilor, transformata in lei.

Denumirea si codificarea marfurilor in tariful vamal de import al Romaniei reprezinta detalierea la nivel de opt cifre a nomenclaturii combinate, avand la baza codurile de 6 cifre al Nomenclaturii Sistemului Armonizat.

Deoarece taxele vamale nu pot suferi variatii ca urmare a alinierii acestora la anumite interese economice nationale sau la intelegeri Internationale (taxe vamale preferentiale), se precizeaza ca taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import, care este documentul juridic intocmit de operatorul economic sau reprezentantul sau si depus la autoritatea vamala in vederea declansarii operatiunii de vamuire.

Exceptarile si reducerile de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri, se acorda in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau beneficiari. Pentru marfurile exceptate, in aprobarile respective va fi indicat expres si codul tarifar al acestora. Prevederile amintite se aplica importatorilor care beneficiaza de facilitati acordate in functie de o anumita utilizare care le va fi atribuita. Orice schimbare in destinatia declarata initial trebuie sa fie adusa imediat la cunostinta autoritatii vamale, in vederea aplicarii unui nou regim vamal corespunzator noii destinatii care se va da marfurilor importate in cauza. Noul regim tarifar se va aplica de la data schimbarii destinatiei initiale a marfurilor si va fi solicitat de importatori sau beneficiari inainte de producerea de schimbari in ceea ce priveste destinatia.

3.4. Tehnica vamuirii marfurilor la export

Tehnica vamuirii la export se aplica acelor marfuri care parasesc teritoriul Romaniei si care sunt destinate sa ramana definitiv in afara acestuia, exceptand marfurile care fac obiectul unei activitati de perfectionare pasiva si care sunt trimise temporar in strainatate.

Marfurile care sunt exportate definitiv trebuie sa poata circula liber si sa nu faca obiectul unor restrictii sau prohibitii determinate de politica comerciala a statului la momentul exportului.

Conform legislatiei romanesti, exportul marfurilor din Romania este liberalizat, exceptand unele marfuri opuse unor restrictii cantitative si regimului de control, in conformitate cu angajamentele internationale asumate de Romania. De asemenea, in scopul asigurarii unui echilibru general sau local al pietei interne, a protectiei patrimoniului cultural si artistic si a conservarii resurselor naturale epuizabile, Ministerul Industriilor si Comertului poate sa stabileasca restrictii cantitative temporare pentru unele marfuri destinate exportului.

De retinut este faptul ca pentru determinarea felului si naturii marfurilor in documentele vamale privind acordarea regimului de export, se va utiliza sistemul de denumire si codificare al nomenclaturii tarifare prevazut la importul de marfuri.

In scopul scoaterii definitive sau temporare din tara, exportatorul marfurilor respective este obligat sa le declare in scris, prin depunerea unei declaratii vamale de export, pe un model stabilit de autoritatea vamala, la biroul vamal cel mai apropiat de sediul exportatorului sau de locul in care se incarca sau se afla depozitate marfurile.

In cazuri temeinic justificate, daca felul marfurilor permite indeplinirea procedurilor si tehnicilor de control vamal, declaratia vamala de export poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera.

Cu ocazia efectuarii controlului marfii la incarcarea acesteia in mijloacele de transport utilizate In expedierea la export, autoritatea vamala va efectua si controlul vamal al acestuia, in scopul verificarii respectarea normelor Internationale de tranzit vamal.

La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale.

Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export.

Mijloacele de transport si coletele ce contin marfurile pentru export se sigileaza de catre autoritatea vamala imediat dupa efectuarea controlului. Acestea nu vor mai fi supuse controlului vamal fizic la frontiera, unde vor fi verificate doar numarul, seria si integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.

Daca sigiliile sunt lipsa sau nu corespund, iar mijlocul de transport va prezenta urme de violare, atunci autoritatea vamala din frontiera este in drept sa efectueze controlul vamal.

Cand vamuirea la export se efectueaza la birourile vamale din interiorul tarii, marfurile se vor prezenta acestora fiind insotite de documentele de transport cu cel putin 24 de ore inaintea expedierii.

Valoarea in vama a marfurilor de export inscrisa in declaratia vamala de export se exprima in valuta agreata de BNR. Transformarea in lei se efectueaza la cursul utilizat pentru operatiunile de import.

3.5. Determinarea si plata datoriei vamale

Datoria vamala reprezinta obligatia unei persoane de a plati drepturile de import sau export. Aceasta apare in toate cazurile in care marfurile provenite din import intra pe teritoriul Romaniei si sunt introduse in circuitul economic.

In cazul formalitatilor de import, datoria vamala apare in momentul inregistrarii declaratiei vamale de import sau in momentul in care s-a produs incalcarea normelor prevazute in Codul Vamal.

Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate. Solidar cu acestea, poate fi persoana care, din culpa, a furnizat date nereale, inscrise in acea declaratie si care au determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale.

Datoria vamala ia nastere si in cazurile in care marfurile au fost introduse in tara (inregistrate) dar nu au respectat indrumarile biroului vamal de frontiera sau au incalcat reguli de introducere si depozitare intr-o zona libera. In aceasta situatie devine debitor persoana care a introdus in tara marfa.

Datoria vamala mai poate lua nastere si in cazurile:

neexecutarea obligatiilor pentru pastrarea marfurilor in depozit temporar necesar;

neindeplinirea uneia din conditiile stabilite prin regimul vamal sub care marfurile au fost plasate;

utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele in baza carora s-a beneficiat de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale;

disparitia, consumul sau utilizarea marfurilor intr-o zona libera, in alte conditii decat cele prevazute in reglementarile vamale aplicate in acea regiune economica.

In aceste situatii, datoria vamala se naste din momentul in care s-au produs faptele de mai sus, debitor fiind titularul depozitului necesar cu caracter temporar sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa. Solidar cu acesta raspunde si persoana care se dovedeste ca a recunoscut faptul ca nu a respectat reglementarile vamale aplicate.

In principiu, pentru marfurile susceptibile de a genera o datorie vamala, autoritatea vamala are dreptul de a solicita persoanei care detine bunurile, aflate in situatia de a fi vamuite sau plasate in regim suspensiv de taxe vamale, se constituie o garantie care sa asigure plata datoriei vamale.

De regula cuantumul garantiei trebuie sa reprezinte suma exacta a datoriei vamale. In cazul cand acest cuantum nu poate fi determinat in momentul cand este gata garantia, se va lua in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale care putea rezulta in urma operatiunilor vamale.

Capitolul 4

Fundamentarea preturilor de tranzactie

4.1. Prezentarea si analiza costurilor unitatii si/ sau a preturilor pe piata interna

In 2005 din totalul productiei de vase emailate de 500 de exemplare, 68,6% au fost livrate pietii interne. Productia destinata pietii interne va scadea in perioada 2006 - 2008, urmand a se stabiliza la 33 - 38% din total.

Desfacerea produselor pe piata interna se face prin reteaua magazinelor de stat, a clientilor privati din intreaga tara.

Totalitatea materialelor este formata din materiile prime si materialele auxiliare. Cheltuielile de aprovizionare se aplica la valoarea materiilor prime fiind calculat in cuantum de 10%.

Costul unui produs este calculat in felul urmator: 70% materie prima (tabla - cu aprovizionare de la ISPAT SIDEX GALATI + emailare), 10% energii, 10% manopera, iar 10% alte costuri. Preturile sunt in functie de piata, cu cat relatiile de colaborare se soldeaza mai mult se poate recurge la oferte promotionale, reduceri de pret, iar in cazul unei piete noi, la inceput se practica preturi mici.

Cheltuielile de regie se calculeaza in procent de 100% la manopera la care se cumuleaza Cheltuielile conferite consumului de energie, apa, gaz, salariatii indirecti si cei productivi intr-un cuantum de 80%.

Toti acesti factori enumerati mai sus: analiza preturilor, totalul de materiale, Cheltuielile de aprovizionare, manopera, precum si Cheltuielile de regie formeaza pretul de cost.

Pretul de productie se obtine prin cumularea la pretul de cost a profitului, acesta fiind limitat la o limita maxima de 10%.

La vanzare acestuia i se mai adauga taxa pe valoare adaugata, adica TVA 19%. La vanzarea cu amanuntul se mai calculeaza adaosul comercial, indicator ce variaza in functie de cerere si oferta.

Prezentarea si analiza preturilor de referinta pe piata externa

Pretul este negociat impreuna cu partenerul extern, in prezenta caruia se intocmeste un contract pe stagiuni. Acestea sunt limitate la perioade de 6 luni.

Pretul pe produs se calculeaza pe fiecare sortiment in parte. Pentru fiecare sortiment se calculeaza norma de timp care se inmulteste cu tariful mediu. Acesta din urma se obtine in functie de salariile angajatilor ce lucreaza la respectiva faza.

La materia prima primita de la partenerii externi nu se percep taxe vamale, daca aceasta este din Comunitatea Europeana.

Produsul finit se factureaza printr-o factura externa insotita de o declaratie vamala de export.

Productia de vase emailate exportata a crescut de la 11,7% in 2005 la 30,1% in 2007 pentru ca in 2004 sa atinga un nivel probabil de 63%. Calitatea, receptivitatea si promptitudinea in onorarea contractelor au determinat consolidarea relatiilor cu partenerii externi, in special din Germania, astfel incat societatea comerciala dispune de perspective propice dezvoltarii.

Strategia societatii prevede continuarea acestui tip de export din considerente legate de penetrarea pietei externe si acumularea de experienta in design si in cadrul activitatilor promotionale.

4.3 Stabilirea pretului in functie de costuri

In practica, pentru stabilirea preturilor se utilizeaza procedee ca: negocierea preturilor.

In cadrul S.C. VEF S.A. pentru produsele ce fac obiectul operatiunilor de import-export preturile se stabilesc prin negocieri intre vanzator si cumparator. In acest caz, vanzatorul isi face niste calcule urmarind anumite obiective legate de profit, cifra de afaceri, cota de piata. Vanzatorul isi estimeaza sansele de realizare a unor astfel de obiective si pe aceasta baza isi stabilesc pretul de oferta.

Pot fi utilizate in acest scop mai multe metode care au la baza:

costul produselor;

profitul dorit sau anticipat;

calitatea si valoarea oferite clientului;

preturile practicate de concurenta;

metodologia de adjudecare a ofertelor la licitatii.

Firma doreste sa obtina un surplus peste ceea ce a cheltuit, motiv pentru care utilizeaza metode ce au la baza costurile. De fapt, exista mai multe metode ce au la baza costurile:

metoda adaosului la cost: cunoscand pretul unitar, producatorul urmareste sa obtina un pret cel putin egal cu aceasta pentru a nu inregistra pierderi.

metoda pragului de rentabilitate: producatorul poate stabili cantitatea pe care trebuie sa o vanda la un anumit pret pentru a nu lucra cu pierderi;

recuperarea investitiei: firmele isi propun recuperarea investitiei din venitul net care poate fi realizat prin functionarea acestuia. Atunci cand riscul recuperarii capitalului investit este mai mare, investitorul poate fixa pretul astfel meat sa-si poata recupera investitia intr-un timp cat mai scurt, daca va putea vinde produsul la acest pret, obiectivul este pe deplin realizat.

In cazul exportului se utilizeaza pretul de revenire la export. Acesta este egal cu pretul comercial de desfacere pe piata interna, majorat cu cheltuielile speciale de export.

Principalele elemente de cost care intra in structura cheltuielilor de export sunt:

Cheltuieli de conditionare

Costul ambalajului

Cheltuieli de marcarea ambalajului

Marcajul cuprinde si MADE IN ROMANIA

Costul transportului

Cheltuielile accesorii

Cheltuielile de trecere in vama - sunt de mentionat:

o      Onorariul expeditorului care declara marfurile in vama

o      Eventuale taxe de iesire

o      Taxe de intrare in tara de destinatie

o      Cheltuieli pentru obtinerea facturii consulare si certificatul de origine

o      Costul asigurarii marfurilor

o      Cheltuieli financiare

4.4. Stabilirea pretului in functie de concurenta

Cerintele actuale ale functionarii mecanismului de piata sunt prestigioase si sunt invocate ca prioritati chiar de catre statele ale caror economii de piata sunt deja traditionale situandu-le pe locuri de prim ordin, mai recent si in viziunea integrarii continentale sau mondializarii economiilor nationale.

Pe piata externa de vase emailate principalii concurenti sunt producatorii germani si polonezi, ei fiind cei care dicteaza preturile ce se pot practica pe pietele pe care actioneaza. Principalul lor avantaj este in primul rand pretul de achizitie al materiilor prime si forta de munca numeroasa si ieftina.

Strategii de pret utilizate de catre SC VEF S.A.

In cadrul SC VEF SA la elaborarea strategiei de pret care vizeaza piata interna se iau in considerare o serie de factori care actioneaza asupra pretului produselor realizate:

Pretul materiilor prime a caror pondere in costuri ajunge pana la 70% functie de sortimente;

Pretul energiei

Gradul de utilizare a capacitatii de productie si numarul de opriri si reporniri.

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie depinde mai ales de asigurarea pietelor de desfacere a productiei de vase emailate, dependenta si ea in principal de 2 factori majori: capacitatea slaba de cumparare a pietei interne si capacitatea de a concura pe piata externa, in principal pentru a exporta ceea ce piata interna nu este capabila sa absoarba.

De aceea societatea comerciala are in vedere dezvoltarea departamentului de management promotional care are rolul de promovare a imaginii marcii de fabrica VEF, participarea la actiuni de contractare, actiuni de reclama direct in publicatii de circulate internationala, programe de relatii cu clientii, utilizarea canalelor publicitare, sponsorizari.

Capitolul 5

Conditiile si schema de plata in contractele de comert - exterior

5.1. Elaborarea inscrisului documentului de plata folosit ( acreditiv, ordin de plata)

Acreditivul documentar

a.      Definirea si functiile acreditivului documentar

Acreditivul documentar reflecta un angajament scris prin care o banca se obliga sa efectueze plata in favoarea unui tert, sau la ordinul acestuia sa plateasca, sa accepte sau negocieze efecte de comert pe baza documentelor care dovedesc expedierea marfurilor conform contractului comercial international. Mecanismul de derulare a platilor prin acreditivul documentar este reglementat prin brosura ,,Reguli si uzante uniforme cu privire la acreditivele documentare' elaborate de Camera de Comert International din Paris si difuzata sub numele de Publicatia nr. 500. Participantii la decontarea prin acreditiv documentar sunt:

ordonatorul, respectiv importatorul care cere unei banci sa se angajeze in efectuarea platii;

banca emitenta reprezentata de o banca comerciala care se angajeaza fata de importator sa plateasca in anumite conditii exportatorului contravaloarea marfurilor livrate conform contractului;

beneficiarul acreditivului respectiv societatea comerciala ce livreaza marfurile la export;

banca confirmatoare care adauga angajamentul propriu la cel al bancii emitente cu privire la plata marfurilor din contractul comercial international;

banca avizatoare ce se angajeaza sa anunte exportatorul asupra deschiderii unui acreditiv documentar;

banca negociatoare poate fi o alta banca decat cea emitenta ce este autorizata sa primeasca documentele privind marfurile livrate de la exportator si sa le achite;

banca trasa este acea banca asupra careia au fost trase cambii pe care le va achita la scadenta.

Acreditivul documentar exprima un angajament ferm al bancilor la efectuarea platilor independent de contractul comercial international. Independenta acestui mecanism de plata rezulta din faptul ca obligatiile bancilor participante la decontarea prin credit documentar provin din clauzele inscrise in acreditiv si nu din tranzactia comerciala.

Denumirea acestei modalitati de plata se explica prin faptul ca banca este acreditata de catre client sa efectueze plata pe baza documentelor care dovedesc livrarea marfurilor conform contractului international. Denumirea de acreditiv documentar se mai justifica prin faptul ca bancile pot acorda credite participantilor la schimburile Internationale care au prevazut acest mecanism de plata in contracte.

Acreditivul documentar sau scrisoarea de credit stand-by reprezinta dupa Regulile si uzantele uniforme ale Camerei de Comert International din Paris ,,orice angajament, oricum ar fi denumit sau descris prin care o banca (banca emitenta), actionand la cererea si dupa instructiunile unui client (ordonatorul) sau in nume propriu ca sa efectueze o plata catre sau la ordinul unei terte parti (beneficiarul), sau sa accepte si sa plateasca efecte de comert trase de catre beneficiar, sau autorizeaza o alta banca sa efectueze plata, sau sa accepte si sa plateasca asemenea efecte, sau autorizeaza o alta banca sa negocieze contra documentelor stipulate cu conditia ca termenii si conditiile acreditivului sa fie respectate. Esenta unei scrisori de credit consta in promisiunea unei banci emitente de a plati in schimbul unor documente specifice.

Din definirea acreditivului documentar rezulta urmatoarele trasaturi:

acreditivul documentar reprezinta o tranzactie separata de vanzari sau alte contracte pe care se bazeaza;

bancile nu sunt in nici un fel implicate sau obligate la contracte, chiar daca in acreditiv se includ referiri la contracte;

angajamentul unei banci sa plateasca, sa accepte, sa plateasca trate, sa negocieze documente si/sau sa indeplineasca orice obligatii prin acreditiv nu poate fi subiectul unei reclamatii sau invocari a ordonatorului rezultand din relatiile sale cu Banca emitenta sau cu beneficiarul;

beneficiarul nu se poate prevala de relatiile contractuale existente intre banci sau intre ordonator si banca emitenta;

In operatiile de acreditiv, partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile, serviciile sau alte prestatii la care se refera documentele. Aceasta necesita ca instructiunile pentru emiterea acreditivului, acreditivul sau instructiunile de modificare sa fie complete si precise.

Prima functie a acreditivului documentar consta in a asigura derularea schimburilor economice Internationale, prin garantarea platii de catre importatori.

Acreditivul documentar reprezinta un mecanism de siguranta deoarece ii garanteaza exportatorului incasarea contravalorii marfurilor livrate, iar importatorului ii ofera certitudinea efectuarii platii pe masura indeplinirii prevederilor din contractul comercial international.

A doua functie a acreditivului documentar consta in facilitatea oferita exportatorului de a primi un credit de la banca locala pe baza unui acreditiv irevocabil deschis pe numele sau, care ii permite cumpararea sau pregatirea marfurilor destinate 'exportului.

Plata efectiva in favoarea beneficiarului se efectueaza pe masura ce documentele prevazute in acreditiv se depun la ghiseele bancii platitoare.

In principiu, acreditivul documentar se acopera in momentul deschiderii prin rezervarea sumei intr-un cont bancar la banca emitenta.

b.      Clauzele acreditivului documentar

Acreditivul documentar cuprinde urmatoarele clauze:

denumirea si adresa bancii emitente din strainatate care deschide acreditivul sau la ordinul careia se deschide acreditivul;

denumirea si adresa bancii care confirma sau deschide acreditivul la ordinul unei banci;

numarul de ordine al acreditivului;

numele si adresa importatorului;

numele si adresa exportatorului;

conditiile pe baza carora beneficiarul acreditivului poate primi un credit documentar;

suma in valuta care reprezinta obiectul acreditivului;

termenele intermediare si finale de valabilitate a acreditivului;

descrierea marfii pentru care se deschide acreditivul si pretul in valuta al marfurilor

enumerarea documentelor de expeditie care se vor prezenta de catre exportator dupa livrarea marfurilor sau prestarea serviciilor.

Criteriul esential pe care se bazeaza acreditivul documentar stabileste ca documentele prezentate de exportator trebuie sa fie intocmite in stricta concordanta cu prevederile din contract si din documentul de deschidere a acreditivului.

Potrivit prevederilor din ,,Regulile si uzantele uniforme' instructiunile pentru emiterea unui acreditiv, acreditivul, instructiunile de modificare si modificarea trebuie sa fie complete si precise.

In vederea evitarii confuziei si a neintelegerii bancile au obligatia sa actioneze in urmatoarele directii:

sa descurajeze incercarile de a include detalii excesive in acreditiv sau la modificarea acestuia;

sa descurajeze incercarea de a da instructiuni de emitere, avizare sau confirmare a unui acreditiv anterior, daca el a fost subiectul unor modificari acceptate sau neacceptate;

instructiunile pentru emiterea unui acreditiv, acreditivul precum si instructiunile de modificare sa specifice in mod clar documentele contra carora se face plata, acceptarea sau negocierea.

c.      Tipuri de acreditive

Acreditivele trebuie sa indice daca sunt utilizabile prin plata la vedere, plata diferata, prin acceptare sau prin negociere.

Daca acreditivul nu stipuleaza ca este utilizabil numai la banca emitenta, in celelalte cazuri, trebuie sa nominalizeze banca care este autorizata sa plateasca, sa-si asume un angajament pentru plata diferata, sa accepte trate sau sa negocieze documente. Documentele se prezinta la banca emitenta, la banca confirmatoare sau la o banca desemnata. Negocierea inseamna achitarea valorii tratelor si/sau documentelor de catre banca autorizata sa negocieze;

In afara cazului in care banca desemnata este banca confirmatoare, desemnarea de catre banca emitenta nu constituie nici un angajament al bancii desemnate sa plateasca, sa-si asume angajamentul ca va plati la termen, sa accepte trate sau sa negocieze. Cu exceptia acordului expres al bancii desemnate, primirea sau examinarea si/sau trimiterea documentelor de catre banca desemnata nu obliga in nici un fel aceasta banca sa plateasca, sa se angajeze la plati diferate, sa accepte trate sau sa negocieze;

Desemnarea altei banci, ori, autorizarea unei banci de a negocia sau prin selectarea sau autorizarea altei banci de a-si adauga confirmarea, banca emitenta autorizeaza banca sa plateasca, sa accepte trate sau sa negocieze contra documente si se angajeaza sa ramburseze acea banca.

5.1.2. Ordinul de plata

Ordinul de plata este dispozitia data de o persoana (ordonator) unei banci, de a plati o suma determinate de bani, in favoarea unei alte persoane (beneficiar), in vederea stingerii unei obligatii banesti care provine dintr-o relatie existenta intre ordonator si beneficiar.

Luand in considerare definitia ordinului de plata si avandu-se in vedere si practica utilizarii sale, se pot desprinde anumite caracteristici ale ordinului de plata, si anume:

relatia de plata apare ca urmare a asumarii unei obligatii intre ordonator si beneficiar;

operatiunea este initiata de ordonator (in calitate de platitor), acesta fiind cel care stabileste regulile necesare derularii operatiunii; ordinul de plata are un caracter revocabil, care consta in dreptul ordonatorului de a-si retrage sau modifica instructiunile de plata, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost executat (prin efectuarea platii catre beneficiar);

plata prin intermediul ordinului de plata necesita in mod obligatoriu existenta unui cont bancar deja constituit de ordonator la banca sa; din punct de vedere al modalitatii de incasare, se pot distinge doua categorii de ordine de plata:

o      ordin de plata simplu, a carui incasare nu este conditionata de prezentarea vreunui document sau explicatii privitoare la scopul sau motivul platii;

o      ordin de plata documentar, a carui incasare este conditionata de obligatia beneficiarului de a prezenta anumite documente justificative, indicate in mod expres de catre ordonator, bancile care intervin in derularea operatiunii au rolul de prestatoare de servicii, unica lor raspundere constand in manevrarea corecta a fondurilor si a documentelor, iar in cazul ordinului de plata documentar au si obligatia de a solicita de la beneficiar documentele necesare platii, conform instructiunilor primite de la ordonatorul platii.

Modalitatea de plata prin ordin de plata presupune utilizarea documentului intitulat,,Ordin de plata', care este un formular tipizat, pus la dispozitie de banca si care trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;

numele sau denumirea beneficiarului si, dupa caz, numarul contului acestuia deschis la societatea bancara destinatara;

numele sau denumirea platitorului, numarul contului acestuia deschis la societatea bancara ordonatoare;

denumirea societatii bancare ordonatoare;

denumirea societatii bancare destinatara (banca beneficiarului);

suma ce va fi platita, cu indicarea valutei in care se va face plata;

modul de plata: letric, telegrafic, SWIFT;

semnaturile autorizate ale bancii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de catre firma ordonatoare.

Transmiterea ordinului de plata de catre banca ordonatoare bancii platitoare se poate face:

letric, cand plata se face pe baza formularului tipizat sau a unei scrisori ce contine elementele ordinului de plata;

telegrafic, cand plata se face pe baza instructiunilor primite printr-o telegrama;

prin telex sau SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunications).

SWIFT este o retea de comunicare interbancara ce asigura acceptarea, validarea, stocarea si transmiterea mesajelor pe suport electronic.

5.2. Mecanismul efectuarii platilor Internationale

5.2.1 Mecanismul efectuarii platilor Internationale prin acreditiv documentar

Aceasta modalitate de plata presupune ca importatorul sa dea ordin bancii sale sa tina la dispozitie si sa plateasca exportatorului contravaloarea marfurilor livrate pe baza documentelor de expeditie.

Principalele momente ale efectuarii platilor prin acest mecanism de plata sunt:

partile stabilesc in contractul comercial international sa se efectueze plata prin acreditiv documentar (1);

importatorul ordona unei banci locale sa deschida un acreditiv in favoarea exportatorului (2)

din cont sau din creditul acordat de o banca la nivelul sumei necesare pentru achitarea la termen a acreditivului si comunica bancii avizatoare deschiderea acreditivului (3);

banca avizatoare anunta exportatorul asupra deschiderii acreditivului prin predarea textului integral. Exportatorul verifica concordanta clauzelor din documentul de deschidere a acreditivului cu cele din contractul comercial international (4);

exportatorul livreaza marfurile cumparatorului strain in conformitate cu prevederile contractului comercial international (5);

exportatorul prezinta documentele de expediere a marfurilor conform contractului unei banci locale care verifica sub aspect numeric si al fondului documentele si in masura in care corespund clauzelor acreditivului achita contravaloarea lor (daca acreditivul este domiciliat in tara exportatorului) (6);

banca exportatorului remite bancii importatorului documentele care au stat la baza platii, debiteaza contul acesteia cu suma prevazuta in acreditiv sau cere sa fie creditata in cont cu valuta care a fost platita (7);

banca importatorului prezinta documentele privind marfurile livrate, solicita plata acestora la nivelul sumei deschise in acreditiv si crediteaza contul bancii importatorului (8).

Confirma ca este de

acord cu clauzele

Mecanismul acreditivului documentar scoate in evidenta principiul potrivit caruia bancile trateaza pe baza de documente privind marfurile livrate. Pornind de la acest principiu bancile raspund pentru verificarea documentelor, pentru erorile produse din neatentie sau incompetent, precum si pentru intarzierile produse din neglijenta sau organizare. Tinand seama de acest principiu bancile nu raspund daca marfa nu corespunde clauzelor contractuale sau daca intr-un document s-a produs un fals.

5.2.1.1. Documentele pe baza carora se efectueaza platile prin acreditiv

Documentele pentru plata, acceptarea sau negocierea acreditivului se stabilesc in momentul deschiderii de catre partile contractului comercial international. Documentele de decontare se grupeaza astfel: factura externa, documente de incarcare si expediere, documente de asigurare, documente de receptie calitativa si alte documente. Documentele de transport pot fi reprezentate de: conosamentul maritim/oceanic, scrisoarea de transport ne-negociabila, conosamentul charter-party, documentul de transport multimodal, recipise de curier si postale, documente de transport emise de tranzitari, documente de transport aerian, documente de transport rutier, feroviar sau pe cale fluviala, pe punte (on deck greutatea si numarul declarate), documente de transport curate, documente de transport cu mentiunea ,,navlu' platibil/platit in avans.

Daca nu sunt alte prevederi in acreditiv, facturile comerciale trebuie sa raspunda urmatoarelor exigente:

sa prezinte aparenta de a fi emise de beneficiarul desemnat in acreditiv;

sa fie intocmite pe numele ordonatorului;

descrierea marfii din factura comerciala sa corespunda cu descrierea marfii din acreditiv.

a.      Ambiguitatea in privinta emitentilor documentelor

In acreditive se recomanda a nu se utiliza termeni cum sunt: ,,prima clasa', ,,binecunoscut', ,,calificat', ..independent', ,,oficial', ,,competent', ,,local'. In masura in care termenii mentionati sunt inclusi in acreditive, bancile vor accepta documentele asa cum au fost prezentate, daca sunt in mod aparent conforme cu termenii si conditiile acreditivului.

Daca nu sunt precizari in acreditiv, bancile accepta drept document original documentul intocmit sau care apare a fi intocmit prin sistem de reproducere grafica automata sau computerizata, ca exemplare pe hartie de carton, daca sunt marcate ca original si daca este necesar sa fie semnate.

Bancile pot accepta drept copii documentele marcate copii sau nemarcate a fi original, copiile nu trebuie semnate.

Daca acreditivul stabileste prezentarea mai multor documente cerinta se poate satisface prin original si copii.

In unele cazuri acreditivul poate sa mentioneze ca un document sa fie autentificat, validat, legalizat, vizat, certificat, ceea ce se poate face prin semnatura, marca, stampila sau eticheta.

b.      Emitenti sau continut al documentelor nespecificate (altele decat cele de transport, asigurari si facturi)

Acreditivul stabileste cine emite documentele, denumirea si continutul lor. Daca nu sunt precizari in acest sens, documentele se accepta, dar sa nu contina date incompatibile cu cele din alte documente.

c.      Data emiterii documentelor fata de data acreditivului

Data emiterii documentelor trebuie sa fie in concordanta cu data acreditivului. Bancile vor accepta documentele care poarta o data anterioara celei emiterii acreditivului, daca documentele se prezinta in limitele de timp stabilite.

5.2.2 Mecanismul efectuarii platilor Internationale prin ordin de plata

Mecanismul de efectuare al platilor prin ordin de plata conditional cuprinde urmatoarele momente:

ordonatorul respectiv debitorul cere bancii la care are contul sa plateasca o suma in valuta unei persoane fizice sau juridice (1);

ordonatorul comunica beneficiarului ordinul de plata (2);

banca ordonatorului debiteaza contul ordonatorului cu suma in valuta inscrisa in ordinul de plata (3);

banca ordonatorului dispune transferul sumei sau crediteaza contul bancii corespondente (4);

beneficiarul sumei remite bancii sale documentele cerute prin ordinul de plata (5);

banca beneficiarului inregistreaza suma in valuta in contul beneficiarului (6);

banca beneficiarului remite documentele primite de la beneficiar bancii ordonatorului (7);

beneficiarul confirma ordonatorului incasarea sumei in valuta din ordinul de plata (8).

In cazul decontarii unei sume prin ordin de plata simplu nu se mai solicita prezentarea si/sau remiterea unui document.

Ordinul de plata poate fi neconditionat (simplu) daca nu contine explicatii cu privire la scopul partii si conditionat (documentar) in cazul in care se solicita prezentarea unui document comercial sau de alta natura.

Ordinul de plata se caracterizeaza prin faptul ca initiative in efectuarea platii revine debitorului, nu presupune un angajament bancar fata de debitor si poate fi revocabil pana in momentul in care se vireaza suma beneficiarului. Caracterul revocabil al ordinului de plata este o expresie a vointei ordonatorului si nu este insotit de un angajament bancar privind virarea sumei catre beneficiar.

In principiu, ordinul de plata se poate utiliza pentru platile Internationale, in cazul in care intre creditor si debitor exista creanta certa formata inainte de momentul in care se da dispozitia de plata sau obligatie de plata a debitorului. De asemenea, ordinul de plata se mai foloseste daca raporturile comerciale intre creditor si debitor se bazeaza pe increderea si pe respectarea obligatiilor reciproce.

Dupa modul in care se transmite, ordinul de plata poate fi: letric, telegrafic, telex sau telefonic, swift.

Prin intermediul ordinului de plata se deconteaza cheltuielile de transport, navlu, comisioane, contrastatii, bonificatii, taxe vamale, asistenta tehnica, rate la importurile de masini si utilaje primite pe credit comercial si avansurile din contractele comerciale internationale.

BIBLIOGRAFIE

1. Popa loan, - Tranzactii de comert exterior, Editura Economica, Bucuresti, 2002

2. Paraschivescu Radu, Dumitriu Marius, - Concepte si modele contabile in activitatea de comert exterior, Editura TEHNOPRESS, Iasi, 2005

3. https:// www.vef.ro

4. https:// www.mfinante.ro

Anexa 1

CONTRACT DE CONSIGNATIE

Nr..Data.

Societatea comerciala avand sediul in., inregistrata la Registrul Comertului sub nr.., reprezentata legal prin.. (denumita in cele ce urmeaza CONSIGNANT) si

Societatea comerciala avand sediul in., inregistrata la Registrul Comertului sub nr.. , reprezentata legal prin . (denumita in cele ce urmeaza CONSIGNATAR)

convin urmatoarele:

Art.1. Obiectul contractului

Consignatarul va incheia in numele sau propriu, din imputernicirea consignantului, contracte de vanzare catre terti, din marfurile depuse de consignant potrivit Anexei 1.

Marfurile depuse de consignant in depozitul sau in spatiile de vanzare ale consignatarului raman in proprietatea consignantului pana la vanzare si incasare.

Detaliile de comercializare, inclusiv preturile de vanzare, raman un atribut si drept unilateral al consignantului si sunt prevazute in Anexa 2.

Consignantul are dreptul sa-si retraga oricand doreste marfurile din consignatie sau sa modifice preturile ori alte conditii de comercializare.

Art.2. Obligatiile si drepturile consignantului

a) Consignantul preda consignatarului bunurile mobile care urmeaza a fi vandute. Livrarea se face .. potrivit INCOTERMS-2006. Predarea bunurilor se face pe baza facturii comerciale si a documentului de transport in virtutea caruia se confera consignatarului dreptul de posesiune temporara asupra marfurilor livrate.

b) Consignantul ramane titular al dreptului de proprietate asupra marfurilor, daca acestea nu au fost vandute si platite consignatarului, sau nu au fost retrase de acesta din consignatie.

c) Consignantul poate relua si ridica oricand de la consignatar marfurile incredintate, independent de prevederile Art. privind in Alegerea de principiu referitoare la durata prezentului contract.

d) Consignantul isi rezerva dreptul sa verifice oricand marfurile incredintate consignatarului, putand proceda la inventarierea lor si sa controleze situatia vanzarilor si platilor.

e) Consignantul, in virtutea dreptului sau de proprietar al marfurilor depuse in consignatie, are dreptul unilateral de a proceda, oricand, la modificarea conditiilor de vanzare, in functie de schimbarea conditiilor conjuncturale, a preturilor, cursurilor valutare, climatului concurential etc..

f) Consignantul va plati consignatarului un comision de .% din pretul franco-fabrica (franco locul de livrare al consignantului) al marfurilor, prevazut in ANEXA 2.

Acest pret va fi evident diferit de pretul de livrare in baza caruia se stabileste pretul de vanzare catre terti, prin consensul partilor la prezentul contract. Comisionul va fi transferat lunar la marfurile vandute, incasate de consignatar si platite integral consignantului. Comisionul transferabil va fi diminuat cu impozitul cuvenit statului roman, potrivit prevederilor din ,,Acordul de evitare a dublei impuneri' dintre Romania si ..(tara consignatarului).

g) Consignantul va restitui consignatarului cheltuielile facute de acesta pentru indeplinirea insarcinarii primite, care se refera la conservarea si desfacerea (vanzarea) marfurilor predate in consignatie.

Art.3. Obligatiile si drepturile consignatarului

a) Consignatarul va lua toate masurile necesare pentru pastrarea si conservarea marfurilor primite spre vanzare, in starea in care au fost primite (ambalaje originale, etichete, marci intacte etc.). Marfurile vor fi depozitate la locurile convenite, care vor fi prevazute cu conditiile specifice de conservare (temperatura, dezinsectie, deratizare, nepoluare, cu sisteme adecvate de eliminare a riscului de incendiu, inundatie sau alte calamitati). Consignatarul raspunde de orice lipsa, pierdere sau deteriorare a marfurilor depuse in consignatie, din culpa ori neglijenta sa, ori a prepusilor sai.

b) Consignatarul va comunica consignantului, in max. doua zile de la primire, viciile aparente ale marfurilor incredintate. In caz de necomunicare, potrivit legii se prezuma ca marfurile au fost primite in consignatie in stare buna. Viciile ascunse vor fi comunicate in maximum doua zile de la descoperirea lor. In cazul nerespectarii termenelor precizate mai sus, Consignatarul nu va fi exonerat de raspundere pe temeiul existentei viciilor.

c) Cheltuielile de conservare a marfurilor sunt suportate de consignatar si acoperite din comision. Pentru protejarea marfurilor incredintate, Consignatarul le va asigura la societatea Asigurarea se va face la pretul de vanzare al marfurilor, convenit prin ANEXA 2, plus cheltuielile si riscurile apreciate in comun de consignatar si consignant. Asigurarea se incheie in favoarea consignantului ca parte indreptatita la despagubire. Daca Consignatarul nu face asigurarea si nu plateste la timp primele de asigurare, el devine de drept culpabil si va raspunde de orice pagube produse prin caz fortuit sau de forta majora.

d) Consignatarul va vinde tertilor marfurile ce i-au fost incredintate, pe baza de contracte de vanzare/cumparare, daca vanzarea este en gros, sau simplu cash, daca este in detaliu, in conditiile prevazute in prezentul contract de consignatie si in Anexele sale, indeplinind mandatul dat de consignant.

e) Consignatarul instiinteaza pe consignant asupra posibilitatilor de vanzare pe credit, daca aceasta ar facilita vanzarea unei cantitati insemnate, de peste. in asemenea situatii consignantul si Consignatarul vor conveni conditiile de creditare, cu respectarea legilor romanesti (limitarea creditului la maximum 90 de zile, dobanda pietei la valuta contractuala, garantarea platii la scadenta prin acreditiv irevocabil, cu tragerea de trate si respectarea dreptului cambial etc.).

f) Consignatarul are obligatia de a raporta si a da socoteala consignantului asupra indeplinirii mandatului primit. Lunar, acesta va inainta consignantului rapoartele continand toate vanzarile facute catre terti, din care cash si pe credit. Pentru vanzarile pe credit se vor mentiona: numele si adresa debitorului, sumele datorate cu scadentele lor de plata si cambiile sau garantiile primite de la cumparator.

g) Marfurile primite in consignatie fund vandabile pe seama consignantului, Consignatarul are obligatia sa remita consignantului, saptamanal, pretul incasat al tuturor marfurilor vandute contra numerar, cat si toate sumele rezultate din incasarea creantelor provenite din vanzarea acestor marfuri pana la concurenta preturilor lor, precum si cambiile si garantiile primite de la cumparatori in saptamana anterioara.

h) Asupra sumelor de bani sau a valorilor rezultate din vanzarea marfurilor primite in consignatie, consignatarul nu poate face nici un fel de acte de dispozitie pana la remiterea lor catre consignant. Potrivit legi consignatarul se constituie in simplu depozitar al sumelor si valorilor mentionate.

i) Consignatarul are obligatia sa restituie consignantului marfurile incredintate in consignatie, daca acestea nu au fost vandute in termenele convenite prin ANEXA 2 la prezentul contract. In cazul nepreluarii marfurilor la care se refera alineatul precedent, consignantul este obligat la plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat.

j) In caz de faliment al consignatarului, consignantul are dreptul sa revendice marfurile incredintate sau pretul lor neachitat.

Art.4. Raspunderea partilor contractuale.

Nerespectarea obligatiilor asumate prin acest contract de consignatie atrage raspunderea partii in culpa, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii romane.

Art.5. Legile care guverneaza contractul.

Prezentul contract este guvernat de legile romane.

Art.6. Arbitrajul

Pentru orice neintelegere sau disputa care apare in executarea prezentului contract, partile contractante vor depune toate diligentele pentru rezolvare pe cale amiabila. In caz de imposibilitate, partile se vor adresa Comisiei de Arbitraj .. din.. Sentinta arbitrala va fi definitiva si executorie.

Art.7. Durata si intrarea in vigoare a contractului.

Prezentul contract este valabil pe o perioada de 360 de zile si intra in vigoare la data semnarii lui.

Art.8. Incetarea contractului.

Incetarea prezentului contract de consignatie poate avea loc in urmatoarele imprejurari:

a) consignatarul nu-si respecta obligatiile, iar comitentul revoca contractul;

b) consignantul nu-si respecta obligatiile, iar consignatarul renunta la imputernicirea

primita;

c) intervine disparitia fizica a uneia din parti;

d) una din parti este interzisa judecatoresti;

e) una din parti intra in incetare de plati, insolvabilitate sau faliment.

Consignantul are oricum dreptul de revocare a contractului, in orice moment, in virtutea titlului
de proprietate pe care il detine asupra marfurilor aflate in consignatie.

Art.9. Dispozitii finale.

a) Nici una din parti nu va actiona pentru cesionarea prezentului contract vreunei terte parti.

b) Partile pot conveni extinderea prezentului contract prin Addendum-uri, precum si prelungirea valabilitati prin intelegere scrisa.

Art.10. Prezentul contract s-a incheiat la astazi .. 200,
in limbasi limba.. in cate doua originale, toate fiind autentic egale.

CONSIGNANT CONSIGNATAR