Intreprinderile mici si mijlocii - catalizatorul dezvoltarii mediului de afaceri din Romania

Intreprinderile mici si mijlocii - catalizatorul dezvoltarii mediului de afaceri din Romania

Mediul de afaceri din Romania trebuie sa se constituie intr-o atractie pentru investitorii straini, fara a face insa uz de practicile daunatoare ale concurentei fiscale. La o privire de ansamblu, numarul agentilor economici, indiferent de forma de organizare si dimensiune a inregistrat o crestere semnificativa. Din punct de vedere structural, IMM-urile detin o pondere covarsitoare, fiind cel mai mare performer in realizarea PIB-ului Romaniei.

Dupa cum se poate observa si din figurile 2.1., 2.2. si 2.3. ponderile IMM-urilor s-au ridicat la niveluri ridicate, de peste 95%, dar problema care se ridica este daca acestea sunt cu adevarat performante in termeni de profitabilitate si rentabilitate. Microintreprinderile se constituie intr-o sursa permanenta de venituri fiscale, dar extinderea lor este mult incetinita de factorii exogeni, care transforma dorinta lor de expansiune, si nu ma refer neaparat la cea transfrontaliera, intr-un deziderat greu de atins.

Figura 2.1. Ponderea diferitelor tipuri de intreprinderi din economia romaneasca, la nivelul anului 2004[1]

Figura 2.2. Ponderea diferitelor tipuri de intreprinderi din economia romaneasca, la nivelul anului 2005[2]

Figura 2.3. Ponderea diferitelor tipuri de intreprinderi din economia romaneasca, la nivelul anului 2006[3]

Importanta IMM-urilor a fost relevata si de oamenii politici, insusi presedintele Romaniei apreciind : "Consolidarea sistemului patronal se poate constitui intr-o organizatie, o asociatie care ar putea lua loc la masa puterii in mod legitim si corect, servind nu numai interesele patronilor, dar servind interesele milioanelor de salariati din micile intreprinderi, servind nevoia de dezvoltare economica rapida a Romaniei".

Factorii politici isi pun pregnant amprenta asupra IMM-urilor, nu rare fiind situatiile in care comunitatea economica considera ca se acorda un tratament special acestora. Chiar si in acest caz nu trebuie uitat ca orice decizie politica la nivel global, daca este redactata in termeni similari pentru toate companiile indiferent de dimensiunea lor, ii va afecta preponderent pe linie fiscala, pe cei mai mici. Astfel ca tratamentul initial despre care discutam are suport in practica.

Armonizarea impozitelor directe porneste de la premisa conferirii unui cadru unitar de investitii tuturor statelor membre avute in vedere. În definitiv este bine cunoscut ca fluxurile de capital sunt directionate pe criterii fiscale, mobilitatea lor ridicata determinand autoritatile statelor membre sa incerce adoptarea unor conditii comune.

Chiar daca sistemul gandit la nivelul IMM-urilor, privind impozitarea in statul mama nu are drept scop final armonizarea, ci doar gasirea unor tehnici fiscale comune favorabile extinderii agentilor economici care desfasoara sau intentioneaza sa desfasoare activitati transfrontaliere, problemele pe care le genereaza lipsa acestei conduite comune sunt similare in cazul ambelor categorii (IMM-uri si companii mari) si anume dubla impunere a profiturilor si lipsa posibilitatii de consolidare a pierderilor.

În acest sens, al dezvoltarii IMM-urilor, Comisia Europeana a subliniat necesitatea aplicarii unor metode fiscale, si nu numai, care sa faciliteze accesul pe diferite piete si cresterea potentialului economic. Printre acestea se numara:

un proiect pilot "Impozitarea in statul mama";

sistemul "One Stop Shop"[4], aplicabil in cazul taxei pe valoarea adaugata, in vederea simplificarii obligatiilor si cresterii comertului intracomunitar. Conceptul va fi agreat de catre IMM-uri, acestea urmand sa profite din plin, deoarece extinderea in cadrul Uniunii Europene va fi mult usurata, aceste intreprinderi urmand sa solutioneze toate spetele legate de TVA in cadrul unui singur birou de inregistrare ;

regandirea impozitarii directe, in scopul eliminarii taxarii excedentare;

imbunatatirea retelei EIC[6], astfel incat IMM-urile sa beneficieze de acces la pietele internationale si in plus dezvoltarea unei interfate a IMM-urilor prin intermediul acestei retele, astfel incat datele sa fie la dispozitia tuturor celor interesati de acest sector, cu alte cuvinte o mai mare transparenta;

simplificarea procedurilor care trebuie respectate pentru participarea la programe comunitare;

revizuirea si simplificare regulilor referitoare la ajutorul de stat.

Definirea IMM-urilor la nivelul Uniunii Europene

I. Întreprinderile mijlocii se caracterizeaza prin:

• un numar de angajati de maximum 250, exclusiv;
• cifra de afaceri nu mai mare de 50 milioane euro si/sau total bilantier de maxim 43 milioane euro;

II. Întreprinderile mici

• un numar de angajati de maximum 50, exclusiv;
• cifra de afaceri nu mai mare de 10 milioane euro si/sau total bilantier de maxim 10 milioane euro;

III. Microintreprinderile

• un numar de angajati de maximum 10, exclusiv;
• cifra de afaceri nu mai mare de 2 milioane euro si/sau total bilantier de maxim 2 milioane euro.