Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» IMPRUMUTURILE PUBLICE:CONTINUT SI TRASATURI CARACTERISTICE


IMPRUMUTURILE PUBLICE:CONTINUT SI TRASATURI CARACTERISTICE


IMPRUMUTURILE PUBLICE:CONTINUT SI TRASATURI CARACTERISTICE

Pe masura evolutiei lor si sub constrangerea a numeroase necesitati economico-sociale, statele si-au asumat sarcini si atributii din ce in ce mai ample si complexe, care au generat o crestere apreciabila a volumului resurselor banesti necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice impuse de realizarea acestor sarcini si atributii.

In acest context, veniturile ordinare (obtinute de stat din impozite si taxe, precum si cele de la intreprinderile si proprietatile sale) au devenit insuficiente in raport cu necesitatile curente de resurse banesti ale statelor. Astfel, a aparut un deficit bugetar, a carui acoperire a impus apelul statelor la alte resurse. Pe acest fond, in cadrul cuprinzator al creditului, s-a conturat creditul public, prin intermediul caruia statele au inceput sa-si procure complementul de resurse de care au nevoie.



Ca forma specifica a creditului, creditul public reprezinta expresia ansamblului operatiilor prin care statul isi procura o parte din resursele publice necesare acoperirii cheltuielilor publice, in conditiile platii de dobanzi si acordarii altor avantaje in favoarea subscriitorilor, precum si ale unei rambursari viitoare.

In definitia de mai sus, statul nu este reprezentat ca un subiect singular, ci trebuie inteles in pluralitatea determinarilor sale, fiind personificat prin intermediul guvernului, regiilor publice autonome, intreprinderilor sau institutiilor publice, consiliilor locale.

Bazat pe increderea in solvabilitatea statului, creditul public se angajeaza prin doua forme distincte, respectiv:

pe calea contractarii directe de catre stat (si asimilatele acestuia) a imprumuturilor ce urmeaza a fi angajate de la persoanele fizice sau/si juridice, dispuse sa ofere o parte din mijloacele lor banesti disponibile temporar;

prin intermediul unor institutii specializate - banci, case de economii, case de asigurari sociale, case de pensii, societati de asigurari si reasigurari etc. - care colecteaza o parte din disponibilitatile banesti de pe piata si le pun la dispozitia statului (si asimilatelor sale) pe o perioada de timp determinata si in conditii expres precizate.

Intr-o economie, in afara de autoritatile publice - centrale si locale - apel la resurse de imprumut mai fac intreprinderile private, publice si mixte, organizatiile cooperatiste, anumite categorii ale populatiei, pentru:

asigurarea desfasurarii normale a activitatii lor (credite pe termen scurt);

efectuarea unor investitii (credite pe termen mediu si lung);

satisfacerea unor nevoi ale populatiei (credite de consum).

Prin urmare, cererea de credit - public si privat - este formata din solicitarile autoritatilor publice, unitatilor economice, populatiei, iar oferta de resurse de imprumut este alcatuita din capitalurile si rezervele libere ale bancilor si altor institutii financiare, veniturile rentierilor, economiile banesti ale populatiei.

Avand aceleasi surse de formare, creditul public intra in competitie cu creditul privat, resursele banesti temporar disponibile fiind puse la dispozitia acelor solicitanti care accepta conditiile de acordare a creditului, respectiv garantii, termene de rambursare, rate ale dobanzii s.a.

Sub raport juridic, creditul public este expresia unei intelegeri intervenite intre o persoana fizica sau juridica, pe de o parte, si stat, pe de alta parte, prin care prima consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa o restituie la termenul stabilit si sa achite dobanda si alte costuri aferente.     Imprumuturile publice prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

    1. are caracter contractual, fiind expresia acordului de vointa al partilor;
    2. are caracter rambursabil;
    3. asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa rambursarea sumei imprumutate si o anumita contraprestatie.

Spre deosebire de impozit, care este o prelevare obligatorie, stabilita unilateral de catre stat in sarcina unei persoane fizice sau juridice, creditul public are caracter contractual si exprima acordul de vointa al partilor implicate. Cu toate acestea, acest acord de vointa prezinta o specificitate a sa, deoarece, fara sa se realizeze o consultare prealabila a subscriitorilor potentiali, organele competente ale statului sunt cele care stabilesc:

conditiile de emisiune si de rambursare a imprumutului;

forma si marimea venitului pe care il asigura;

alte avantaje acordate pe care le acorda subscriitorilor.

In acest context, persoanele interesate pot sa accepte sau sa respinga in bloc conditiile stabilite de autoritatile publice, dar nu pot cere sa li se asigure un tratament preferential fata de ceilalti subscriitori.

De regula, imprumuturile de stat au la baza principiul facultativitatii. Practica internationala a cunoscut, insa, si imprumuturi publice fortate, cand subscrierea nu a fost lasata la latitudinea subscriitorilor, ci a avut un caracter obligatoriu.

Statele au recurs la imprumuturile fortate in imprejurari exceptionale, respectiv atunci cand independenta nationala si integritatea teritoriala a statului au fost amenintate grav.

De asemenea, sunt cunoscute si cazuri de imprumuturi publice contractate pentru pregatirea si ducerea de razboaie, refacerea economiei distruse de calamitati naturale, inlaturarea urmarilor unor crize economice de amploare s.a., cand libertatea de actiune a subscriitorilor este mult ingradita prin masurile luate de autoritatile publice. Chiar daca prospectul de emisiune si conditiile de rambursare ale unor asemenea imprumuturi sunt mai putin atractive, subscriitori apreciaza interesul national si isi fac datoria patriotica de a subscrie.

Ca modalitate de procurare a resurselor banesti de care statul are nevoie, imprumutul se caracterizeaza prin aceea ca se restituie, la scadenta, persoanelor fizice si juridice care l-au acordat. De aceea, in momentul plasarii unui imprumut public, statul fixeaza termenul de rambursare a acestuia, care poate fi mai indepartat sau mai apropiat, in functie de evolutia previzibila a veniturilor si cheltuielilor publice.

De la aceasta regula, fac exceptie imprumuturile perpetue, la emiterea carora statul se angajeaza doar sa plateasca anumite dobanzi creditorilor sai, pe perioade de timp nedeterminate, fara sa se precizeze termenele de restituire a imprumuturilor propriu-zise. Totusi, in timp, daca prezinta convenienta economica, statul poate sa-si rascumpere la bursa inscrisurile imprumutului respectiv.

Imprumuturile publice nu se acorda cu titlu gratuit, ci in schimbul unor contraprestatii directe la care autoritatile statale se obliga solemn. "Pretul' dreptului de folosinta temporara a sumelor imprumutate poate imbraca forma dobanzii, forma castigului sau ambele forme, dupa caz, la care se adauga, des, si alte avantaje materiale, inclusiv de natura unor facilitati fiscale.

In anumite situatii, avantajele oferite de stat la lansarea unui imprumut sunt restranse. Astfel, in perioada de criza sau depresiune economica, in conditiile scaderii ratei dobanzii pe piata capitalului de imprumut, statul poate preschimba inscrisurile unui imprumut vechi cu o dobanda ridicata cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai scazuta printr-o operatiune de conversiune. De asemenea, datorita deprecierii accelerate a monedei nationale, statul poate diminua anumite avantaje materiale oferite initial creditorilor sai.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate