Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Elemente pentru fundamentarea costului creditelor in finantele firmei
Trimite pe WhatsApp


Elemente pentru fundamentarea costului creditelor in finantele firmei




Elemente pentru fundamentarea costului creditelor in finantele firmei.


Pentru gestiunea ciclului de exploatare, costul creditelor reprezinta un criteriu important in procesul de selectare a tipului de credite pe termen scurt.Optimizarea costurilor procurarii capitalurilor circulante si negocierea diferitelor surse de proveni fundamentale pentru strategia si tactica firmei.

Este necesar mai intai sa facem distinctie intre rata de creditului solicitat si costul total al acestuia, cost implicit ce cuprinde toate platile pe care debitorul trebuie sa le faca pentru credit, inclusiv dobanda, comisioanele, si alte cheltuieli. Rata de dobanda, desi complexa si destul de incarcata cu elemente de remunerare a capitalului imprumutat si a riscului asumat, este totusi mai mica decat costul total al creditelor.


Rata de dobanda este formata din:

rata dobanzii de referinta a bancii centrale (BNR) sau rata interbancara la creditele reciproce dintre banci (ROBOR = Romanian Interbank Operating Rate, in engleza);

• prima de risc de tip de credit: creditele de trezorerie prezinta un risc mai mare de nerambursare decat creditele de scont. In caz de insolvabilitate a debitorilor din credite scont, acestia pot fi urmariti si pe calea judecatoreasca a dreptului cambial.  

• prima de risc de firma, in functie de marimea patrimoniului,  de afaceri realizata de acestea si de bonitatea acesteia.

Ca urmare a comisioanelor si a tehnicii de calcul a dobanzilor (privind dobanda proportionala, ziua de operare, numarul zilelor dintr-un an), creditele au intotdeauna un cost total mai mare decat cel explicit (rata de dobanda). Costul total (implicit) al creditelor este mai mare din cel putin patru motive:

1.costul suplimentar al comisioanelor bancare si al cheltuielilor administrative;

2.ziua de decontare este intarziata fata de ziua de operare;

3.anul este luat in calcul cu 360 zile si nu cu 365 zile, cat se ia efectiv in calculul dobanzii;

4. operarea cu o dobanda proportionala si nu cu una echivalenta.

1° Cea mai mare majorare a costului efectiv este determinata de comisioanele pentru riscuri si cheltuieli administrative. In marea lor majoritate, acestea sunt variabile, stabilite in raport cu marimea creditului sau cu marimea riscului (de depasire a plafonului aprobat). Cheltuielile administrative, cu manipularea mijloacelor de plata (cecuri, efecte comerciale etc.) si cu indosarierea lor, sunt remunerate prin comisioane fixe (o taxa forfetara fixa pe fiecare titlu).





Marimea dobanzii (D) este in continuare determinata de volumul creditului (C) si de numarul de zile efective de creditare (Nr): D = C·Rd·Nr

360x100

Rd=rata dobanzii;D=nivelul dobanzii;C=volumul creditului;Nr.=nr. de zile

In ceea ce priveste numarul de zile de creditare, apare important pentru trezorierul firmei sa faca distinctie intre ziua de decontare, ca zi efectiva de primire a creditului, si ziua de operare in documentele bancare (contract de credit, extras de cont), ca zi efectiva de calcul a dobanzii. Intre operatiile de virament in contul bancar al firmei si inregistrarile contabile privind aceste operatii apar decalaje de timp, cu implicatii asupra trezoreriei firmei si asupra dobanzii calculate. La operatiile de plati, ziua de decontare este anterioara celei de operare in extrasul de cont, iar la operatiile de incasari, ziua de decontare este posterioara zilei de operare in extrasul de cont.

3° Deoarece numarul de zile calendaristice (365 sau 365,25 avand in vedere ca la patru ani unul este bisect, cu 366 zile) este mai mare decat numarul de zile luat in calcul oficial de catre banci (cel de 360), apare o majorare a costului efectiv al dobanzii proportional cu raportul 365/360 = 1,0139. Mai mult, numarul de zile lucratoare este cu mult mai mic decat cel al zilelor calendaristice ceea ce determina, de asemenea, un cost total cu mult mai mare decat cel nominal.


Costul creditelor de trezorerie utilizat in finantele firmei

Costul creditelor acordate prin contul curent cuprinde dobanda si comisioanele aplicate asupra soldurilor debitoare inregistrate zilnic pe intreaga perioada a unui trimestru. Decontarea acestuia se face deci trimestrial, pe baza calculului de dobanda si de comisioane rezultat prin intocmirea a doua documente: scara dobanzilor si decontul de dobanzi si comisioane.

Scara dobanzilor reprezinta de fapt un tablou al platilor si incasarilor zilnice, in functie de care se determina soldurile zilnice debitoare si creditoare. De remarcat ca, in general, bancile percep dobanzi la soldurile debitoare fara niciun scazamant pentru soldurile creditoare. In vederea calculului dobanzii, banca selecteaza zilele care au acelasi sold si le inscrie in scara obanzilor.



Decontul de dobanzi si comisioane

Costul total al creditelor de trezorerie cuprinde dobanda si doua categorii de comisioane:

• de risc si

• cheltuieli administrative.

Comisioanele de risc pot fi percepute pentru riscuri de repercusiune a impozitului si pentru depasiri de plafoane de credit aprobate:

(1) Comisionul de credit este perceput pentru repercusiunea unui impozit platit de banci ca taxa pentru creditele acordate si in curs de rambursare.

(2) Comisionul de imobilizare se percepe la firmele debitoare care, in tot cursul trimestrului, nu au inregistrat niciun sold creditor, deci la firmele care au ramas, in mod constant, in pozitiile debitoare fata de banca.


Comisioanele de cheltuieli administrative pot fi percepute pentru:

(1) Comisionul de decontare (de rulaje) se aplica, intro cota redusa, asupra rulajelor debitoare (platile) inregistrate in trimestrul respectiv, care privesc debitarea cecurilor, debitarea prin scontarea de efecte comerciale; viramente bancare catre tertii firmei etc. Unele operatii in debitul contului curent sunt exonerate de plata acestui comision: viramente intre mai multe conturi ale firmei deschise la aceeasi banca, plata biletelor de trezorerie, debitarea costului creditelor etc.

(2)Spezele si cheltuielile de intocmire a documentelor bancare si inaintate firmei se factureaza cu o suma fixa.

Scara dobanzilor si decontul de dobanzi  si comisioane reprezinta pentru firma instrumente excelente de analiza a gestiuni creditelor de trezorerie din fiecare trimestru. Prin aceste documente se pot face urmatoarele operatii de control al gestiunii creditelor:

Aceasta rata majorata poate face obiectul unei negocieri cu banca in vederea reducerii comisioanelor.

c.verificarea operatiilor de debitare bancara exonerate de la plata comisionului de decontare si negocierea altor operatii in vederea exonerarii lor;

d.verificarea costului total (ktotal) anual in functie de toate dobanzile si comisioanele aplicate creditelor de trezorerie



e.verificarea zilelor de decontare si compararea lor cu zilele de operare in extrasele de cont ale cecurilor si efectelor comerciale de incasat, a cecurilor si efectelor comerciale de platit, a viramentelor bancare etc;

Costul real al creditelor de trezorerie este, in continuare, majorat datorita urmatoarelor tehnici bancare de calcul al dobanzii:                

1.numarul total al soldurilor debitoare (23.930) s-a calculat in functie de numarul total de zile calendaristice dintr-un an (365 zile). In calculul dobanzii si al unor comisioane se are in vedere insa numarul redus de zile calendaristice dintr-un an (360 zile), ceea ce conduce la o majorare a costului total al creditului cu un factor (disimulat) de 365/360 - 1 = 0,0139;

2.in fiecare trimestru, prin raportarea numarului de zile de acordare de credite la 360, rata anuala a dobanzii se transforma intro rata trimestriala proportionala (90/360 = 1/4). Asa cum am aratat anterior rata proportionala este mai mare decat rata echivalenta (ca urmare a capitalizarii de catre banca a dobanzii).

3. daca firma are deschise mai multe conturi la aceeasi banca, ar trebui sa ceara formarea, in vederea calculului dobanzilor si comisioanelor, a unui cont unic (fictiv) care ar permite compensarea, intre conturi, a soldurilor debitoare cu cele creditoare. Aceasta s-ar putea aplica in cazul firmelor care au mai multe filiale cu conturi deschise la aceeasi banca.


Costul creditelor de scont si arbitrajul acestora cu creditele de trezorerie

Costul creditelor de scont este determinat de rata dobanzii, de comisioanele aferente si de perioada de la scontare a efectelor comerciale la banci (sau andosarea lor la terte persoane) pana la scadenta. Ca si in cazul creditelor de trezorerie, exista o distorsiune (chiar mai mare) intre rata de dobanda si costul total al creditelor de scont.

Rata dobanzii se intemeiaza pe aceleasi elemente componente:

•rata dobanzii de referinta a BNR;

•majorarea specifica creditelor de scont (mai mica decat in cazul creditelor de trezorerie, riscul fiind mai mic) si

•majorarea specifica tipului si marimii firmei.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate