EVALUAREA INTREPRINDERII PE BAZA PROFITULUI

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA"

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

CATEDRA MANAGEMENT - MARKETING

SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL FIRMEI

LUCRARE DE LICENTA

EVALUAREA INTREPRINDERII PE BAZA PROFITULUI

INTRODUCERE

CAP.1. EVALUAREA-ACTIVITATE DIN SFERA SERVICIILOR PROFESIONALE

1.1 Definirea, scopul, continutul si necesitatea evaluarii intreprinderii

1.2 Valoarea si teoria evaluarii

1.3 Categorii de valori utilizate in evaluare

1.4 Clasificarea evaluarilor

CAP.2. DIAGNOSTICUL S.C. JATEX S.A.

2.1 Prezentarea societatii

2.2 Semnificatia termenului de diagnostic pentru evaluarea intreprinderii

2.3 Diagnosticul juridic

2.3.1 Infiintarea si functionarea societatii

2.4 Diagnosticul tehnic

2.4.1 Procesul de fabricatie si analiza activitatii de productie

2.4.2 Calitatea produselor

2.4.3 Sistemul informatic

2.5 Diagnosticul comercial si de marketing

2.5.1 Produse si servicii

2.5.2 Delimitarea pietei

2.5.3 Clientii

2.5.4 Concurenta

2.5.5 Distributia si promovarea produselor

2.5.6 Furnizorii

2.5.7 Analiza aprovizionarii

2.6 Diagnosticul resurselor umane

2.6.1 Structura personalului

2.6.2 Calitatea resurselor umane

2.6.3 Motivatia personalului

2.6.4 Sistemul de angajare, promovare, testare si instruire a personalului

2.7 Diagnosticul financiar

2.7.1 Diagnostic pe baza de rezultate

2.7.2 Diagnosticul pe baza bilantului

2.7.3 Diagnosticul pe baza rentabilitatii

2.7.4 Diagnosticul riscurilor firmei

CAP.3. EVALUAREA S.C. JATEX S.A. PE BAZA PROFITULUI

3.1 Caracteristici generale

3.2 Evaluarea pe baza de profit

3.2.1 Calculul si previziunea profitului

3.2.2 Perioada de referinta si rata de actualizare

3.2.3 Calculul valorii intreprinderii

CONCLUZII.

BIBLIOGRAFIE.

INTRODUCERE

"Cel mai mare dintre toate darurile este puterea de a estima lucrurile la adevarata lor valoare" ( La Rochefoucauld).

In acest context "Evaluarea intreprinderii pe baza profitului" are tocmai scopul de a stabili adevarata bogatie a intreprinderii, reflectata sintetic prin valoarea de piata.

Structurata pe trei capitole principale, fiecare capitol din lucrare cuprinde mai multe subcapitole care prezinta conceptele de baza si trateaza metodologic-aplicativ probleme de interes practic.

Capitolul1, "Evaluarea - activitate din sfera serviciilor profesionale" - defineste conceptul de evaluare, prezinta care este scopul si continutul evaluarii intreprinderii; contine valoarea si teoria evaluarii; prezinta care sunt principalele categorii de valori utilizate in evalure; cuprinde un ultim subcapitol care contine clasificarea evaluarilor din mai multe puncte de vedere.

Pentru evaluarea intreprinderii este necesar ca mai intai aceasta sa fie foarte bine cunoscuta, sa i se detecteze punctele slabe si cele forte, sensibilitatea entitatii ca un intreg, la factorii din afara, si asta in urma unei analize diagnostic.

"Fericit cel ce a putut cunoaste cauzele lucrurilor" ( Vergiliu).

Capitolul 2, "Diagnosticul S.C. JATEX S.A." incepe cu prezentarea firmei. Pentru evaluarea unei intreprinderi este necesar efectuarea unui diagnostic complet care presupune mai multe paliere de analiza: diagnosticul juridic, diagnosticul tehnic, diagnosticul comercial si de marketing, diagnosticul resurselor umane si diagnosticul financiar.

Pe baza concluziilor desprinse din analiza diagnostic, capitolul 3 " Evaluarea S.C. JATEX S.A. pe baza profitului" are scopul de a stabili valoarea intreprinderii la un moment dat, masurarea avutiei reale si a potentialului acesteia de a-si mari bogatia in viitor.

Valoarea economica a intreprinderii este data atat de averea actuala- cat si de posibilitatile existente de crestere a acesteia.

Evaluarea intreprinderii pe baza de randament are in vedere tocmai capacitatea intreprinderii, a capitalului investit de a realiza venituri, de a produce profit.

"Orice lucru valoreaza atat cat cumparatorul este dispus sa plateasca pentru el" (PUBLIUS, sec. I. i.e.n.).

CAP.1. EVALUAREA-ACTIVITATE DIN SFERA SERVICIILOR PROFESIONALE

DEFINIREA, SCOPUL SI CONTINUTUL EVALUARII INTREPRINDERII

Evaluarea inseamna determinarea cu aproximatie a marimii care reflecta dimensiunea cantitativa si/sau calitativa a unei entitati care nu este obiectiv masurabila. Se recurge in astfel de situatii la aprecieri, estimari calcule care substituie masurarii obiective, dar care au la baza metode, tehnici teorii si chiar paradigme fundamentate stiintific si larg recunoscute, astfel incat valorile obtinute sa fie percepute ca reprezentari ale realitatii. In economie valoarea raspunde atat nevoii generale de informare si cunoastere, cat si unor cerinte ale functionarii si dezvoltarii organizatiilor.

Evaluarea are tocmai scopul de a stabili valoarea pe care o are un bun sau un sistem economic la un moment dat. Prin evaluare se determina o valoare aproximativa, comparabila ca marime cu valoarea de piata a bunurilor sau intreprinderilor similare care au facut obiectul unor tranzactii de piata recente. Rareori vom putea gasi un element identic sau foarte asemanator si,din acest motiv, trebuie sa recurgem la o serie de metode si tehnici prin care sa ajungem la o valoare aproximativa.

Evaluarea este, prin urmare, o succesiune de operatiuni prin care, cu ajutorul unor metode, tehnici procedee specifice si in baza unor ipoteze credibile se stabileste valoarea unui bun economic sau a unei intreprinderi la un moment dat.

Evaluarea unei intreprinderi este mult mai complexa, deoarece intreprinderea nu este doar o multime de bunuri detinute in patrimoniu ci aceasta inseamna si o marca, o pozitie in cadrul economiei, profesionalitatea oamenilor sai, capacitatea de a produce profit.

Evaluarea unui intreprinderi vizeaza stabilirea valorii afacerii la un moment dat, masurarea avutiei reale si a potentialului acesteia de a-si mari bogatia in perioda urmatoare. Aceasta inseamna ca evaluarea intreprinderii nu reprezinta doar stabilirea valorii unor proprietati sau bunuri din patrimoniul acesteia, ci si determinarea capacitatii firmei de a genera fluxuri (profit, cash-flow) la dispozitia proprietarului sau, avandu-se in vedere ca obiectul evaluat (firma) este un bun care are capacitatea de a crea alte bunuri.

Indiferent de modul cum este definita, evaluarea unei intreprinderi are:

- un pronuntat caracter economico-financiar, adica activitatea de evaluare presupune analiza in detaliu a documentelor financiar-contabile ale intreprinderii supuse evaluarii si folosirea instrumentelor specifice in vedera stabilirii valorii de piata a acesteia;

- un pronuntat caracter subiectiv, adica valoarea stabilita de evaluator reprezinta opinia sa privind conditiile specifice ale intreprinderii si ale mediului in care acestea isi desfasoara activitatea, corelata cu ipotezele si aprecierile cuprinse in raportul de evaluare. Aceasta conduce la mai multe marimi valorice, marimi ce sunt avute in vedere in procesul de negociere dintre parteneri de afaceri.

Situatiile care impun evaluari economice pot fi grupate in doua categorii:

1. Situatii care tin de viata curenta a intreprinderii, si anume: asigurarea conditiilor pentru realizarea functiilor amortizarii; aprecierea corecta a gradului de realizare a obiectivelor; participarea la bursa de valori; garantarea creditelor; aprecierea corecta a unor drepturi de capital; incheierea unor contracte de asigurare; relatii de parteneriat cu alte firme; vanzarea unor bunuri sau active; informarea tertilor.

2. Situatii exceptie, care tin in principal de participarea intreprinderii la acte comerciale si juridice de importanta deosebita, nu apar in mod curent in viata intreprinderii si care produc modificari structurale, organizatorice, patrimoniale sau legate de forma de proprietate.

Intre acestea, mai importantesunt: modificarea capitalului social si schimbarea structurii actionariatului; divizarea intreprinderii; lichidarea intreprinderii; privatizarea intreprinderilor de stat; exproprieri sau nationalizari; tranzactii cu firme.

In operatiunea de evaluare intervin:

- subiectul, cel care realizeaza evaluarea respectiv specialistul evaluator, care poate avea pregatire economica, juridica, tehnica. Un evaluator elaboreaza o lucrare in calitate de consultant, de arbitru, sau de expert neutru.

a) Situatia de consultant, este frecvent intalnita, dar aceasta nu semnifica elaborarea unei lucrari si stabilirea unor valori conform dorintei si precizarilor clientului. Fiind consultant si elaborand o lucrare in interesul clientului, evaluatorul nu trebuie sa incalce obiectivitatea si cerintele standardelor de evaluare. Metodele si tehnicile de evaluare sunt diverse, iar evaluatorul poate stabili pentru aceeasi intreprindere mai multe valori, in functie de metoda utilizata. De preferinta va utiliza toate metodele adecvate si ii va preciza clientului valorile care il avantajeaza.

Ceea ce ii este interzis unui evaluator este sa fie in acelasi timp consultant al unor clienti care negociaza o afacere in calitate de parteneri cu interese opuse.

b) In calitate de arbitru este solicitat evaluatorul pentru a elabora un studiu obiectiv, nepartinitor, in folosul mai multor parti care au anumite interese fata de o intreprindere.

c) Ca expert neutru, evaluatorul poate elabora un studiu la cererea unei instante de judecata, a unei institutii sau a statului pentru care evalueaza elemente ce fac obiectul unor cauze legale, fiscale sau care intra in sfera intereselor statului.

- obiectul supus evaluarii, reprezentat prin prioritati mobiliare sau imobiliare, afaceri sau active intangibile.

VALOAREA SI TEORIA EVALUARII

Teoria evaluarii s-a dezvoltat in legatura cu bunurile destinate consumului sau utilizarii pentru a explica mecanismele schimbului si pretul. Mai tarziu o data cu dezvoltarea organizatiilor productive, apare necesitatea cunoasterii valorii globale a averii proprietarilor, alcatuita din bunuri tangibile si intangibile de de natura diferita care contribuie in comun la realizarea unor obiective. Referirile la primele evaluari de intreprinderi ne trimit cu mii de ani in urma , dar metodologia specifica se dezvolta o data cu evolutia sistemelor de evidenta contabila. Aceasta explica si faptul ca multi ani la rand evaluatile au avut in vedere elementele patrimoniale si nu conditiile pietei.

Alfred Marshal a pus pentru prima data in evidenta trei abordari ale valorii unei proprietati:

valoarea bazata pe comparatia de piata;

valoarea bazata pe costul de inlocuire;

valoarea bazata pe capitalizarea venitului.

Teoria valorii pe baza de venit este dezvoltata de Irving Fishercare considera ca venitul viitor actualizat sau capitalizat da valoarea proprietatii.

Teoria economica prezinta alternative multiple privind elementele care stau la baza valorii bunurilor: munca incorporata, raritatea , utilitatea, moda, momentul schimbului etc. In teoria evaluarii intalnim elemente specifice care tin de obiectivele vanzatorului si cumparatorului, dar si de teorii specifice care stau la baza fundamentarii metodelor de evaluare.

Prin evaluare economica nu se stabilesc preturi ale elementelor patrimoniale, ci valori. Distinctia este nu numai de natura semantica, ci si metodologica si are la baza atat continutul, cat si modalitatile diferite de determinare.

Pretul reprezinta expresia baneasca a unui bun, a unei grupe de bunuri sau a unei intreprinderi, pe cand valoarea reflecta calitati fizice, insusiri ale bunurilor exprimate cumulativ si sintetic in unitati monetare.

Pretul este un element rezultat din negociere si reflecta intelegerea dintre vanzator si cumparator. Acesta rezultadintr-o tranzactie ca o finalizare a confruntarii cererii cu oferta si include consideratii obiective si subiective ale partenerilor de negociere. Valoarea, in schimb, este rezultatul evaluarii sau reevaluarii facute de specialisti prin diferite procedee. Ei lucreaza, de cele mai multe ori, la cererea vanzatorului sau cumparatorului de intreprinderi dar nu stabilesc valori in functie de interesele acestora.

Pretul unei entitati are un nivel unic, cel rezultat din negociere, pe cand valoarea poate avea mai multe niveluri care difera in functie de metoda utilizata si de elementele avute in vedere de evaluator. Valoarea estimata are la baza ipoteze, previziuni si in masura in care metoda de evaluare a fost corect aleasa si utilizata si este adecvata particularitatilor bunului sau intreprinderii, aceasta se va apropia de valoarea reala care va fi recunoscuta de vanzator si cumparator.

Intre valoare si pret, in general, si mai ales atunci cand ne referim la o intreprindere, nu exista o relatie de identitate. Valoarea poate exista in afara schimbului si corespunde un or aprecieri teoretice fundamentate pe conceptul de utilitate, plecand de la caracteristicile elementului de evaluat. Pretul nu este insa o insusire intrinseca a bunului, el depinde de imprejurari si are o expresie numerica acceptata de vanzator si cumparator. Acesta se stabileste pe piata in prezenta unor factori obiectivi si subiectivi, intrinseci si extrinseci, specifici si generali si nu poate exista in afara schimbului.

La stabilirea pretului trebuie sa avem in vedere si strategiile concurentilor. Daca limita minima a pretului este data de costuri, limita maxima este data de cerere si concurenta. De atfel costurile, cererea si concurenta, alcatuiesc " triunghiul magic" al limitelor de pret ( Manfred Bruhn - Marketing, Editura Economica, Bucuresti, 1999. pag.178).

Valoarea nu are decat legatura indirecta cu concurenta in sensuol ca orice producator va urmari imbunatatirea caracteristicilor bunurilor realizate pentru a face fata concurentei. Proprietarii, la randul lor, vor urmari cresterea valorii proprietatii pentru cresterea bunastarii proprii, dar si pentru a fi superiori concurentilor.

Evaluarea nu se poate realiza prin efectuarea unor masuratori concrete si din aceasta cauza se bazeaza atat pe aprecieri obiective cat si subiective. Valoarea obtinuta are caracter aproximativ si este utila partenerilorde afaceri daca acestia si-o insusesc, in sensul ca o considera corect stabilita. Aceasta acceptare presupune existenta unor teorii ale evaluarii larg recunoscute si raspandite, a unor paradigme, in baza carora se realizeaza convertirea unei multimi de caracteristici obiective ale unei entitati intr-o valoare monetara. Din aceasta cauza, orice afirmatie referitoare la valoare trebuie sa precizeze mai intai teoria de evaluare care a fost utilizata. Cum exista mai multe teorii de acest gen, exista si mai multe niveluri ale valorii pentru acelasi bun sau aceeasi intreprindere si mai multe metode prin care se obtin aceste valori.

Teoria evaluarii are in vedere intreprinderi in intregul lor si bunuri de capital sau de folosinta individuala si nu bunuri de consum curent.

Intreprinderile in functiune se afla intr-un proces de transformare continua, fapt ce impune stabilirea pentru valoare a "zilei de referinta", adica a zilei la care se refera valoarea estimata. Cu cat ne vom indeparta de aceasta zi, cu atat valoarea efectiva se va indeparta de cea estimata, fiind necesare reevaluarii.

1.3. CATEGORII DE VALORI UTILIZATE IN EVALUARE

In teoria evaluarii, notiunea generica de valoare este prezenta doar atunci cand se fac unele comparatii cu alte categorii, cum ar fi: pretul, costul, utilitatea.

Mai frecvent intalnite sunt unele categorii sau tipuri concrete de valoare specifice entitatilor de evaluat si scopurile evaluarii (Emil Maxim - Dignosticarea si evaluarea organizatiilor, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004 pag.16):

valoarea de piata;

valoarea bazata pe venit;

valoarea bazata pe costuri;

alte tipuri de valori: valoarea de investitie; valoarea de utilizare; valoarea contabila; valoarea de lichidare; valoarea lichiditativa; valoarea de asigurare; valoarea de inlocuire; valoarea intrinseca.

1.4. CLASIFICAREA EVALUARILOR

Actele economice care au loc intr-o economie concurentiala sunt multiple si in marea lor majoritate se bazeaza pe elemente valorice, fiind exprimate in unitati monetare. Cunoasterea valorilor reale ale bunurilor tangibile si intangibile impune efectuarea unor evaluari. Pentru o mai buna sistematizare, se poate realiza o grupare a evaluarilor dupa mai multe criterii:

I. Dupa obiectului supus evaluarii distingem:

a) evaluari de bunuri tangibile, cum ar fi: active fixe, elemente ale activelor circulante (stocuri,creante);

b) evaluari de elemente intangibile (care nu pot fi percepute prin atingere), care pot sau nu sa fie inregistrate in contabilitate si care contribuie la mentinerea si dezvoltarea activitatii firmei;

c) evaluari de active economice (parti dintr-o intreprindere-fabrici, sectii, ateliere, depozite, magazine) acestea sunt considerate ca fiind parti dintr-o intreprindere care pot functiona independent, fara a perturba activitatea acesteia;

d) evaluari de grupe de bunuri care pot indeplini o functie comuna fara a se constitui in activ distinct;

e) evaluari de intreprinderi in totalitatea lor.

II. Dupa obiectivul sau ascopul urmarit, avem:

a) evaluari administrative, se realizeaza, de regula, in scopuri fiscale (pentru determinarea masei impozabile), avand la baza reglementarile speciale sau baremuri;

b) evaluari economice, vizeaza stabilirea valorii de piata a unei proprietati sau afaceri speciale sau baremuri;

c) evaluari contabile.

III. Din punct de vedere al beneficiarului evaluarii:

a) evaluari pentru proprietarii afacerii sau proprietetii evaluate in vederea stabilirii bazei de negociere pentru vanzare;

b) evaluari pentru institutii financiar-bancare si fiscale in vedere constituirii unor garantii pentru credite, impozitarea unei operatii de vanzare cumparare, fuziune;

c) evaluari pentru institutii sau organisme publice;

d) evaluari pentru instantele judecatoresti, atunci cand apar actiuni sau litigii legate de marimea, miscarea sau lichidarea patrimoniului sau averii unei persoane juridice;

e) evaluri pentru persoane fizice: salariati, mosteniri ai proprietatii sau persoane care doresc sa achizitioneze titluri de valoare sau sa realizeze operatiuni de asociere;

IV. In functie de pozitia evaluatorului fata de intreprindere:

a)      evaluari realizate de evaluatorul-consultant;

b)      evaluari realizate de evaluatorul-arbitru;

c)      evaluari realizate de evaluatorul-expert neutru;

V. Dupa metoda de evaluare folosita, avem:

a) evaluari patrimoniale, care vizeaza exclusiv latura patrimoniala a intreprinderii;

b) evaluari bazate pe capacitatea intreprinderii de a produce rezultate economice utile pentru proprietar;

c) evaluari bursiere;

d) evaluari combinate.

VI. Dupa relatiile evaluatorilor cu intreprinderile, avem:

a) evaluari interne, realizate de specialisti din intreprindere si vizeaza activitatea curenta a acesteia sau unele elemente patrimoniale. O forma esentiala de evaluare interna este evaluarea contabila.

b) evaluari externe, sunt realizate de specialisti sau societati specializate, in baza unor relatii contractuale stabilite cu intreprinderea.

CAP.2. DIAGNOSTICUL S.C. JATEX S.A.

2.1. PREZENTAREA FIRMEI

Denumirea societatii este "JATEX" S.A. BOTOSANI. In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si alte acte emanand de la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau initialele "S.A", din capitalul social si numarul de inregistrare.   

Societatea comerciala JATEX S.A Botosani s-a constituit in baza Legii nr.15/1990 si in conformitate cu HG 1361 / 1990 prin preluarea integrala a patrimoniului fostei Intreprinderi de tricotaje tip lana Botosani.

Societatea este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.

Durata societatii este nelimitata, cu incepere la data inregistrarii la "Camera de comert si industrie".

Intreprinderea de tricotaje tip lana Botosani a fost infiintata ca investitie de stat aprobata prin HG nr 366/23.03.1988. Lucrarile de investitii pentru construirea intreprinderii au inceput la data de 01.12.1988. si au fost finantate din fondurile centralizate ale statului, pana in decembrie 1989. In aceasta perioada s-a realizat cca. 25% din investitie.

In perioada anilor 1990 -1992 investitia a fost creditata de Banca Romana de Dezvoltare Botosani pe baza documentatiei elaborata de IPIU Bucuresti si a cererilor de creditare emise de S.C. JATEX S.A. Botosani. Din creditele contractate pentru investitie s-au realizat cladiri in proportie de 90% si achizitii de utilaje in proportie de 45% fata de prevederile proiectului de executie. Utilajele din import de mare productivitate prevazute in proiectul de executie nu au fost achizitionate datorita lipsei resurselor financiare.

Scopul societatii este producerea si comercializarea de produse, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de tricotaje tip lana, domenii conexe si realizarea de beneficii.

Conform prevederilor din statutul societatii obiectul de activitate al societatii este: producerea si comercializarea de tricotaje tip lana.

Firma a fost proiectata pentru o capacitate de 2000 mii buc/an dar datorita faptului ca nu au fost achizitionate toate utilajele prevazute in proiectul de executie, aceasta capacitate nu poate fi realizata.

Intreprinderea a intrat in functiune cu prima capacitate de productie la data de 01.12.1991. La data de 15.12.1992 a avut loc receptia preliminara pentru o capacitate de 500 mii buc/an tricotaje tip lana.

In prezent S.C. JATEX S.A. Botosani este o societate comerciala cu capital integral privat specializata in producerea de articole tricotate tip lana pentru adulti si copii, ponderea exportului in total vanzari fiind de peste 90%.

Gama de produse este foarte variata fiind compusa din pulovere, jachete, rochii, fuste, pantaloni-tricotate din diverse tipuri de fire ( PNA 100 % ; 45 % PNA si 55 % cotton; 50 % PNA si 50 % lana).

Astfel, daca in anul 1995, JATEX exporta 250.000 bucati, in 2000 exportul a crescut la 1,02 milioane bucati, iar la 31 noiembrie 2001 a ajuns la 1,2 milioane bucati.

In perioada 2000-2001 ,societatea a obtinut locul 7 in topul firmelor de profil din tara, cota de piata fiind de aprox. 5 % din totalul productiei nationale de tricotaje tip lana.

Piata geografica relevanta pentru societatea JATEX cuprinde teritoriul national, Spatiul Economic European si tarile candidate si piata globala.

In anul 2003, vanzarile pentru piata internaerau de 86 mii EURO reprezentand o pondere de aprox. 2% din cifra de afaceri. Diferenta de 98% - 3 750 mii EURO au constituit vanzarile pe piata externa: 3.410 mii EURO vanzari in Spatiul Economic European ( Uniunea Europeana ) si 340 mii EURO vanzari piata globala ( S.U.A.)

Portofoliu actual de clienti semnificativi este: LA REDOUTE - Franta (22%); TEXEUROP - Franta, (17%) si NANEL - S.U.A

In prezent, societatea JATEX S.A. Botosani utilizeaza politica pretului liniei de produse - fiecare linie si articol prezinta un pret diferit, in functie de materia prima utilizata si gradul de complexitate.

Portofoliu actual de furnizori semnificativi este: FIRMELBO Botosani (60%); AECTRA Bucuresti (10%); UTT Franta (20%); PLASTEX Tulcea (10%).

Tehnologia utilizata in cadrul societatii JATEX S.A. se situeaza la nivelul tehnologiei practicate in strainatate: masini cu programare electronica dotate cu 4-6 sisteme de lucru, de mare productivitate, cu selectare electronica individuala a acelor, cu programare electronica a modelelor de contextura si culoare.

Strategia de marketing este eficienta cu efecte notabile in cresterea cifrei de afaceri.

Societatea detine o pozitie pe piata foarte buna, firma fiind competitiva atat tehnic cat si economic cu principalii concurenti - cota de piata fiind de aproximativ 5%.

Volumul total al investitiilor din ultimii ani a fost de peste 3 milioane EURO, cu efecte pozitive in cresterea productivitatii si in atragerea unor clienti de marca. Se poate afirma ca JATEX Botosani "tine pasul cu moda" in domeniul tehnologiei, depasind chiar unele firme concurente (ex. SMIRODAVA Roman).

Activitatea de management reprezinta un corolar al activitatii desfasurate in intreaga intreprindere. Echipa manageriala se caracterizeaza prin experienta, calitate si stabilitate. Personalul este calificat si cu experienta in domeniu. In ceea ce priveste instruirea personalului, exista unele rezultate semnificative in acest domeniu, pentru anumite categorii de personal in formarea si promovarea competentei profesionale.

Relevanta pentru o analiza comparativa prezinta firma SMIRODAVA Roman, care se justifica din urmatoarele motive: localizare in regiunea de dezvoltare Nord-Est si indicatori economici apropiati de firma JATEX (numar salariati, cifra de afaceri, productia fizica, ponderea ecportului in vanzari).

Valorile indicatorilor sunt mai mari in cazul societatii JATEX: activele imobilizate (datorita politicii sustinute de investitii), datoriile (investitiile au fost finantate prin credit bancar), cifra de afaceri si profitul net (ambii indicatori fiind efectul investitiilor)

In ceea ce priveste valorile care se situeaza sub cele ale principalului concurent, se pot mentiona: activele circulante, capitalurile proprii si numarul de salariati.

MNNdatoriitat

e

e

igatare

scadentaPA TERMENELE DE EXIGIBILITATE    Structura actionariatului :

2.2. SEMNIFICATIA TERMENULUI DE DIGNOSTIC PENTRU EVALUAREA INTREPRINDERII

Termenul de diagnostic provine din grecescul "diagnostikos" si a fost preluat din medicina, unde are sensul de concluzie asupra starii de sanatate a unui pacient, formulata de medic pe baza examenului clinic si a informatiilor de laborator.In functie de continutul concluziilor, se stabilesc remedii si se recomanda tratamentul adecvat.

Aprecierea situatiei unei organizatii, identificarea cauzelor care influenteaza negativ performantele si a celor care determina succesul acesteia, au la baza cercetari specifice reunite sub denumirea de "analiza diagnostic", diagnosticare sau diagnoza.

Diagnosticul trebuie sa furnizeze informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care constituie o baza pentru estimarea elementelor si variabilelor "cheie" ce trebuie avute in vederea in cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare.

Pentru evaluarea economica a unei intreprinderi, diagosticul poate fi structurat in: diagnostic juridic; diagnostic tehnic; diagnosticul resurselor umane, diagnostic comercial si de marketing si diagnostic financiar.

DIAGNOSTICUL JURIDIC

Diagnosticul juridic are drept scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei sau a activului de evaluat. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in mai multe domenii.

1. Forma juridica a societatii

Societatea comerciala JATEX S.A. BOTOSANI este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.

2. Statutul societatii

Functionarea societatii comerciale este reglementata prin Statutul societatii care constituie Anexa nr. la Hotararea nr. 1361/1990 a Guvernului Romaniei.

3. Registrele si evidentele contabile ale societatii comerciale

S-au obtinut de la beneficiar si s-au analizat: statutul si contractul de societate, bilanturile contabile la 31.12.2000, 2001, 2002, 2003 si anexele la bilant, planul terenului si cladirilor, inventarele activelor fixe, principalele contracte comerciale.

4.Terenul

S.C. JATEX S.A. Botosani detine Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria MO 3 nr. 0197 emis la data de 26.05.1993 Ministerul Industriilor pentru o suprafata de teren de 9.316,82 mp, situata in municipiul Botosani, Calea Nationala nr. 32.

5. Acte, drepturi de proprietate   

Cladiri si constructii speciale

S-au analizat actele prin care este atestat dreptul de proprietate asupra constructiilor si instalatiilor aflate in patrimoniul S.C. JATEX S.A. Botosani.

Toate cladirile si constructiile speciale din patrimoniul societatii comerciale sunt evidentiate in inventarul mijloacelor fixe.

Utilaje si alte mijloace

S.C. JATEX S.A. are de asemenea, in proprietate mijloace fixe.

Contracte de inchiriere

Din anul 1995 S.C. JATEX S.A. are Contract de asociere in participatiune cu S.C. CONFJOY Italia S.R.L. pentru spatiul disponibil aferent etajului III din Corpul de fabricatie. Ca rezultatal acestei asocieri S.C. JATEX S.A. incaseaza lunar suma de 10.000 euro, venit ce contribuie la imbunatatirea situatiei financiare a societatii si inlesneste rambursarea datoriilor la banci. S.C CONFJOY Italia S.R.L. desfasoara o activitate productiva, respectiv confectionat produse pe utilaje proprietatea firmei.

Marci, embleme

Societatea are marca inregistrata la O.S.I.M.

6. Salariatii

Societatea comerciala detine regulamentul de ordine interioara, contract colectiv si individual de munca.

Salariile sunt platite la zi.

In prezent, nu exista conflicte individuale de munca nesolutionate.

7. Situatia datoriilor

La 31.12.2003 datoriile totale ale S.C. JATEX S.A. sunt in valoare de 94.022.907 mii lei.

8. Aspecte comerciale

Societatea comerciala are ca obiect de activitate producerea si comercializarea tricotaje tip lana pentru adulti si copii.

Comercializarea produselor se realizeaza prin reteaua de distributie formata din clienti semnificativi, pe baza de contracte comerciale.

9. Litigii

S.C. JATEX S.A. nu se afla in litigiu cu nici o institutie bancara.

10. Protectia mediului

Terenurile detinute de societate nu sunt contaminate. Activitatea desfasurata de societate nu este generatoare de noxe ce ar putea polua mediul inconjurator.

Concluzii

Societatea comerciala JATEX S.A. prezinta aspecte de soliditate in ceea ce priveste:

dreptul societatii - are contract si statut de societate;

dreptul de proprietate - are titlu de proprietate asupra terenului; este atestat dreptul de proprietate asupra constructiilor, instalatiilor si a tuturor activelor fixe existente in patrimoniu.

dreptul comercial - are bilanturi contabile proprii, inventar al mijloacelor fixe, contracte comerciale;

dreptul mediului - nu are litigii in ceea ce priveste incalcarea normelor de protectie a mediului.

dreptul fiscal - este inregistrata la circumscriptia financiara avand certificat de inregistrare fiscala;

dreptul social - are incheiate contracte de munca, plateste salariile la zi si nu exista conflicte conflicte individuale de munca nesolutionate.

Puncte slabe rezultate din analiza juridica constau in:

lipsa asigurilor pentru avarii, incendii, calamitati naturale.

2.4. DIAGNOSTICUL TEHNIC

Diagnosticul tehnic presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de productie, a tehnologiilor de fabricatie a produselor, precum si a organizarii productiei si a muncii, ce trebuie realizata de catre evaluatori, care au calitatea de experti tehnici.

1. Procesul de fabricatie si analiza activitatii de productie

1.1. Descrierea infrastructurii

Societatea este amplasata in perimetrul construibil al Municipiului Botosani, cu sediul in Calea Nationala nr. 32.

Societatea detine cladiri de productie, depozite auxiliare, administrative, constructii cu asigurarea cu utilitati.

Aceste cladiri au o suprafata desfasurata totala de 13.553,78 mp si sunt construite pe o suprafata totala de teren 9.316,82 mp.

a)      Caracteristicile cladirilor

Cladirile aflate in patrimoniul societatii sunt realizate in diverse solutii constructive cu regimuri de inaltime si nivele diferite, cu finisaje si instalatii diversificate, in functie de conditiile terenului si a destinatiei tehnologice.

Corpul de fabricatie - este o cladire cu latime avand 3 deschideri (6,0 m - 9,0 m - 6,0 m) iar lungimea 15 travei de cate 6 m cu structura din elemente de beton armat turnat monolit si prefabricat (fundatii, grinzi, stalpi, elemente de planseu si acoperis - tip chesoane).

Datorita diferentei de nivel a terenului, cladirea are o zona cu P+2 nivele si o zona cu S+P+2 nivele, cu un zid de sprijin pe linia de demarcatie a celor doua zone.

Inchiderile exterioare sunt realizate din zidarie panouri din bca, tamplarie metalica si lemn. La interior peretii sunt din zidarie de caramida cu goluri tip GVP, cu tencuieli obisnuite la peretii si tavane, zugraveli simple in culori de apa si vopsitorie in ulei (grupurile sanitare).

Produsele sunt executate din ciment sclivist si mozaic obisnuit.

Acoperisul este tip terasa recirculabila cu izolatie termica si hidroizolatie bituminoasa.

Corpul administrativ - este o cladire P+4 nivele avand deschiderea de 9,0 m si lungimea de 10 travei de 6,0 m, cu structura de rezistenta din elemente de beton armat turnat monolit si prefabricatie.

Inchiderile exterioare sunt din panouri orizontale din bca si zidarie da caramida cu goluri tip GVP, tencuite la exterior cu tencuieli obisnuite zonale vitrate cu tamplarie metalica si geam simplu

Postul trafo - este o constructie parter, avand o structura de rezistenta pe zidarie portanta cu fundatii continue sub ziduri, planseu de acoperis din elemente prefabricate din beton armat cu hidroizolatie bituminoasa, pardoseala din beton si ciment sclivisit.

Gospodaria de apa - se compune din doua parti principale: rezervorul de inmagazinare apa de 300 mc (semiangropat) si camera pompelor (ingropata).

Remiza PSI - este o cladire parter, neterminata si sistata avand executate lucrarile de infrastructura (fundatie si pardoseala armata) si din lucrarile de suprastructura numai peretii de inchidere din zidarie portanta.

Magazin desfacere - este o cladire pe parter cu structura de rezistenta pe zidarie portanta, cu fundatii continue sub ziduri, planseu de acoperis din elemente prefabricate din beton armat. Pardoseala din beton si mozaic.

Drumuri si platforme - sunt realizate din beton simplu rutier, pe un strat din balast.

Imprejmuirile - sunt din beton simplu cu fier forjat ( la fatada ) si cu stalpi metalici si panouri de plasa de sarma intre stalpi, pe celelalte trei laturi.

Starea cladirilor puse in functiune in anii 1991 si 1992 este foarte buna.

b)      Instalatii

Alimentarea cu apa si canalizare

Alimentarea cu apa a societatii comerciale se face din reteua orasului printr-un brasament propriu.

Canalizarea din incinta este in sistem unitar si este executata din tuburi de beton.

Instalatii termice

Alimentarea cu energie termica - abur si apa fierbinte se face de la RAM Botosani printr-un racord propriu.

Condensatul de la utilajele tehnologice ce utilizeaza abur se intoarce in punctul termic intr-un rezevor de condensat.

Starea tehnica a instalatiilor este buna.

Instalatiile de ventilare - conditionare

Sectiile de fabricatie au asigurat microclimatul cu instalatii de conditionarecu uzine care sunt echipate cu agregate tip ACC - ICMA cu camera de amestec, umidificare, ventilatoare de introducere si evacuare si tubulatura din tabla. Instalatiile de conditionare asigura iarna incalzirea sectiilor.

Starea tehnica a instalatiilor este buna.

Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica se face prin doua fidere de la FRE Botosani la postul de transformare din incinta care este echipat cu doua transformatoare de 630 kVA.

Distributia la receptoare se face din tablourile electrice capitonate, prin cabluri ( conducte din aluminiu ) montate pe poduri de cabluri sau console.

c) Echipamente de productie

S.C. JATEX S.A. este dotata cu utilaje tehnologice specifice realizarii tricotajelor din fire    tip lana, care grupate pe segmente ale procesului de fabricatie, pe principalele tipuri si durate normate de functionare ramase, se prezinta astfel:

Tabelul nr. 2.1Principalele echipamente tehnologice

Din analiza dotarii existente a sectiilor productive se constata urmatoarele:

- incepand cu anul 2003 expirata durata normala de functionare pentru majoritatea utilajelor aflate in dotare - 64,2%. Pentru cele 4 masini electronice de tricotat aflate in regim de leasing, contractul de leasing expira in trim. IV 2003.

- desi pentru aprox. 36% din utilaje a expirat durata normala de functionare in 2002, datorita unei politici eficiente de intretinere si reparatii, starea tehnica a echipamentelor tehnologice actuale (uzura) se prezinta la un nivel bun;

- utilajele tehnologice de baza - masini de tricotat - se vor amortiza integral si in proportie de 100% in perioada 2001-2003;

- utilajele tehnologice din sectia croit - confectionat se vor amortiza dupa anul 2003, majoritatea in 2004 si respectiv 2005.

Dotarea tehnica cuprinde urmatoarele: echipamente tehnologige, mijloace de transport si alte mijloace fixe.

Tabelul nr.2.2 Dotarea tehnica actuala a societatii JATEX

Valoarea dotarii tehnice actuale este de: 65.172.323.

Echipamentele tehnologice detin o pondere de 98% in total dotare tehnica.

Principalele echipamente tehnologice aflate in dotarea firmei sunt: Masini de tricotat STOLL - 4 buc., PIF - 1999, VALOARE 523 mii EURO; Masini de tricotat MECMOR - 4 buc., PIF - 1999, valoare 538 mii EURO; Masini de tricotat STOLL - 4 BUC., PIF - 2002, valoare 357 mii EURO; Masini speciale pentru croit confectii si finisat - 72 buc.,valoare - 420 mii EURO.

Avand in vedere specificul productiei de tricotaje, cu un grad mare de adaptare la linia modei, echipamentele tehnologice ale S.C. JATEX S.A. se pot adapta la modificarea si extinderea ofertei de produse tricotate. Comanda electronica a organelor masinii permite diversificarea intr-o gama mare a structurilor de tricot si respectiv a sortimentelor si trecerea rapida de la o comanda la alta, de la un desen la altul ceea ce are ca rezultat o importanta crestere a productivitatii.

Societatea JATEX S.A. nu are probleme cu poluarea mediului.

Activitatea actuala a societatii JATEX: fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau crosetate (cod CAEN 1772), prezinta un impact redus asupra mediului.

In ceea ce priveste amortizarea mijloacelor fixe si duratele normale de functionare ale acestora echipamentele tehnologice mentionate au o durata de viata ( durata normala de functionare ) de opt ani. .

1.2. Procesul de productie si tehnologia

Societatea comerciala JATEX S.A. are un flux tehnologic semi - integrat, cuprinzand fazele de tricotare, croire si confectionare a tricotajelor tip lana.

Fluxul tehnologic este considerat semi - integrat deoarece lipsesc fazele de bobinat, vopsit fire si finisaj chimic al produselor finite, respectiv "curatatul chimic".

Procesele tehnologice sunt de acelasi tip cu cele utilizate in societatile comerciale cu prfil similar din tara .

Comparativ cu procesele tehnologice practicate pe plan mondial nu exista diferente generate de sistemul de masini utilizat si de starea tehnica a acestora.

Procesul tehnologic de realizare a tricotajelor din fire tip lana practicat in cadrul firmei JATEX S.A. cuprinde urmatoarele faze:

- tricotarea firelor pe masini electronice: MECMOR Italia si STOLL Germania si pe masini rectilinii automate tip R50.

- croirea panourilor tricotate pe masini de croit electronice BIEREBI si masini de croit cu banda; aburirea panourilor pe mese de aburit cu absorbtie.

- confectionarea produselor: asamblarea reperelor croite cu ajutorul masinilor de cusut industriale si a masinilor de incheiat tricot Isett.

- finisarea higrotermica a produselor finite pe mese de aburit cu absorbtie.

- controlul si ambalarea manuala a produselor.

Activitatea productiva si de depozitare se desfasoara in cadrul corpului de fabricatie (S+P+2), dupa cum urmeaza: depozit la subsol; sectie de tricotat parter + etajul I; sectia de croit si confectii - etajul II.

Tehnologia utilizata in cadrul JATEX S.A. este tehnologia de realizare a tricotajelor din fire tip lana pe masini electronice de tricotat si masini rectilinii cu selectarea mecanica a acelor.

In general se poate aprecia, ca nivelul tehnologiei de fabricatie la JATEX S.A. se situeaza la nivelul tehnologiei practicate in strainatate: masini cu programare electronica dotate cu 4-6 sisteme de lucru, de mare productivitate, cu selectare electronica individuala a acelor, cu programare electronica a modelelor de contextura si culoare (avand largi posibilitati tehnologice) pentru obtinerea unei game de contexturi).

1.3. Productia fizica

Productia fizica realizata in perioada 2000-2003 si destinatia acesteia se prezinta in tabelul de mai jos:

Tabelul nr.2.3 Dinamica productiei fizice

In urma analizei se observa ca productia de tricotaje tip lana a inregistrat o dinamica ascendenta marcand o crestere semnificativa in anul 2003 fata de anul 2000.

Productiei de tricotaje tip lana a avut o dinamica ascendenta, atat pentru piata interna cat si pe piata externa cunoscand un nivel optim in anul 2003.

Nivelul ridicat al desfacerii de tricotaje tip lana se datoreaza contractelor ferme pe care S.C. JATEX S.A. le are incheiate cu beneficiari interni cat si externi sau prin intermediul comisionarilor fapt ce asigura o buna functionare a firmei.

Dar, aceste cresterea productiei atat la import cat si export se datoreaza si dotarii tehnice existente.

Sub aspect calitativ, produsele realizate de S.C. JATEX S.A. sunt competitive in raport cu cele realizate in strainatate si in tara de ceilalti producatori datorita dotarii tehnice existente.

Tabelul nr2.4 Costul anual de productie

2. Calitate   

Sub aspect calitativ, produsele realizate de S.C. JATEX S.A. sunt competitive in raport cu cele realizate in strainatate si in tara de ceilalti producatori datorita dotarii tehnice existente.

3. Sistemul informatic

Societatea este dotata cu calculatoare PC de diferite generatii si imprimante, echipamente distribuite in diferite compartimente functionale.

Prin sistemul informatic existent se transmit informatii catre nivelele ierarhice care faciliteaza urmarirea activitatii din sectoarele de baza ale societatii.

Concluzii

Diagnosticul tehnic, tehnologic si de productie prezinta urmatoarele puncte tari:

      o infrastructura adecvata desfasurarii in conditii optime a procesului de productie;

      mentinerea echipamentelor de productie la parametri normali de functionare;

      capabilitatea adaptarii productiei la cerintele pietei datorita dotarii tehnice existente;

      calitatea superioara a produselor realizate;

      foarte buna utilizare a sistemelor informatice existente in societate.

Puncte slabe:

      faza de proiectare a modelelor nu dispune de software proiectare (AUTOCAD)

2.5. DIGNOSTICUL COMERCIAL SI DE MARKETING

Diagnosticului comercial consta in abordarea urmatoarelor aspecte: evolutia vanzarilor; analiza structurala a vanzarilor pe produse si piete de desfacere; analiza clientilor intreprinderii; analiza repartitiei vanzarilor in functie de ciclul de viata a produselor; analiza furnizorilor intreprinderii; studierea concurentei.

Produse si servicii

Societatea comerciala JATEX S.A. are ca obiect de activitate conform statutului producerea si comercializarea de tricotaje tip lana.

Gama de produse este foarte variata fiind compusa din pulovere, jachete, rochii, fuste, pantaloni-tricotate din diverse tipuri de fire ( PNA 100 % ; 45 % PNA si 55 % cotton; 50 % PNA si 50 % lana) pentru barbati, femei si copii.

Volumul desfacerilor in ultimii patru ani se prezinta in tabelul de mai jos:

Tabelul nr.2.5 Dinamica desfacerilor

Volumul desfacerilor de tricotaje tip lana a avut o dinamica ascendenta, cunoscand un nivel optim in anul 2003.

Nivelul ridicat al desfacerii de tricotaje tip lana se datoreaza contractelor ferme pe care S.C. JATEX S.A. le are incheiate cu beneficiari interni cat si externi sau prin intermediul comisionarilor fapt ce asigura o buna functionare a firmei.

Dar aceste cresteri se datoreaza si datorita dotarii tehnice existente.

Sub aspect calitativ, produsele realizate de S.C. JATEX S.A. sunt competitive in raport cu cele realizate in strainatate si in tara de ceilalti producatori datorita dotarii tehnice existente.

Pretul produselor are si el un rol important in cresterea nivelului al desfaceiide tricotaje. In prezent, firma utilizeaza politica pretului liniei de produse - fiecare linie si articol prezinta un pret diferit, in functie de materia prima utilizata si gradul de complexitate.

Piata firmei

S.C. JATEX S.A. activeaza in domeniul productiei de tricotaje tip lana din fire PNA si PNA amestec bumbac si lana. Segmentul de piata pe care societatea actioneaza este: tricotaje tip lana pentru adulti si copii.

Pozitia pe piata este foarte buna, firma fiind competitiva atat tehnic cat si economic cu principalii concurenti - cota de piata a societatii comerciale fiind de 6%.

Volumul desfacerilor pe piata interna si externa realizat in perioada 2000 - 2003 se prezinta in urmatoarele tabele:

Tabelul nr.2.6 Vanzarile pe piata interna si externa

Productia realizata este destinata pietei interne in care veniturile inregistreaza un procent de 0.5%, dar in cea mai mare parte productia este realizata pentru export, unde veniturile externe fiind de 24,9%.

Cresterea veniturilor se datoreaza contractelor ferme pe care S.C. JATEX S.A. le are incheiate cu beneficiari interni cat si externi sau prin intermediul comisionarilor fapt ce asigura o buna functionare a firmei.

Dar aceste cresteri se datoreaza si dotarii tehnice existente.

Clientii

Societatea comerciala are relatii atat pe piata interna cat si pe cea externa cu diferiti beneficiari, societati comerciale de stat sau particulare.

Pe piata externa, societatea comerciala are relatii cu diferiti clienti traditionali, reprezentanti ai unor firme cu renume in domeniul tricotajelor.

Tabelul nr.2.6 Portofoliu actual de clienti semnificativi

Nu exista relatii de dependenta fata de clientii externi ai firmei (pondere mai mare de 60% din cifra de afaceri), portofoliul fiind echilibrat pe categorii de clienti, dar usor dezechilibratpe categorii de tari ( Franta detine o pondere de 39-47% in total vanzari).

Prin magazinul propriu deschis in Calea Nationala nr.32 se comercializeaza produsele societatii catre clientii individuali care ocupa o pondere mica ( 2% ) in total vanzari.

4. Concurenta

In prezent, piata tricotajelor din Romania este o piata fragmentata, nici o firma nu detine o cota de piata mai mare de 40%. Totusi, in afara de foarte multe IMM-uri care activeaza pe piata, se contureaza un "nucleu" de firme mari, ce formeaza TOP-3 al industriei tricotajelor din Romania (firme ce detin impreuna o cota de piata de aprox. 15%). In aceasta categorie, se pot include urmatoarele firme: JATEX Botosani, SMIRODAVA Roman si TRIMOND Bucuresti.

S.C. JATEX S.A. se afla angajata intr-o lupta concurentiala atat pe piata interna cat si pe cea externa.

Pe piata interna concurentii cei mai importanti pentru acest segment de piata sunt:

AGNITEX S.A. Sibiu, CRINUL S.A. Bucuresti, MEROPA S.A. Hunedoara, SIRETUL S.A. Pascani, SMIRODAVA S.A. Roman, TRICOTAJE S.A. Fetesti, TRIMOND S.A. Bucuresti.

Pe piata externa principalii concurenti sunt exportatorii de tricotaje din Tarile Uniunii Eorupene, China, Coreea, India, Turcia, Maroc.   

Principalele avantaje ale S.C. JATEX S.A. fata de concurenti sunt: calitatea superioara a produselor realizate,capacitate mare de productie (peste 2 milioane buc.tricotaje / an), respectarea termenelor de executie si livrare.

5. Organizarea distributiei, promovarea produselor

Desfacerea produselor societatii se desfasoara astfel:

2% din vanzari pe piata interna - direct prin magazinele proprii din Botosani si vanzari la poarta fabricii ("franco-fabrica")

98% din vanzari pe piata externa - indirect prin firme comisionare, distribuitori si reprezentanti.

In prezent, societatea JATEX S.A. utilizeaza ca instrumente de promovare: reclama in ziar, reclama in reviste, reclama de radio, stimulentele de vanzare (reduceri de pret si mostre gratuite in cadrul magazinului propriu), relatiile publice - participarea la targuri si expozitii de profil, reclama pe INTERNET si recuzite pentru desfacere.

6. Furnizorii

Principalii furnizori care aprovizioneaza firma sunt urmatorii:

Tabelul nr.2.7 Portofoliul actual de furnizori ai societatii JATEX

Se observa ca exista relatii de dependenta fata de FIRMELBO S.A. Botosani - pondere de 60% in total aprovizionari.

Analiza aprovizionarilor societatii JATEX S.A. se prezinta astfel:

Tabelul nr.2.8

Concluzii

Din analiza activitatii comerciale a agentului economic se desprind urmatoarele puncte tari:

      preocupari pentru cresterea ponderii productiei destinate exportului;

      lipsa reclamatiilorlegate de calitate sau termene de livrare;

      capacitatea de a satisface exigentele sporite ale partenerilor externi

      dispune de capacitatea de prospectare a pietei;

      mentinerea beneficiarilor externi traditionali si patrunderea pe noi segmente de piata;

      pentru piata interna, societatea are un magazin propriu de desfacere.

Puncte slabe:

      desfacerea redusa pe piata interna, datorita pe de o parte a scaderii puterii de cumparare a populatiei si pe de alta parte a concurentei declansate cu produse similareautohtone si din import;

      utilizarea agentilor economici de tip comisionari, pentru vanzarea produselor pe piata externa.

2.6. DIAGNOSTICUL AL RESURSELOR UMANE

In cadrul acestui tip de diagnostic se urmareste cunoasterea resurselor umane din punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii lor, precum si al echipei de conducere a intreprinderii.

1. Structura personalului

Structura organizatorica a societatii comerciale JATEX S.A. este de tip ierarhic- functional si este reprezentata in organigrama generala a societatii

Potrivit structurii organizatorice se disting urmatoarele nivele de conducere:

Conducerea strategica, reprezentata de Adunarea Generale a Actionarilor;

Echipa manageriala a societatii JATEX este formata din:

Tabelul nr.2.8 Descrierea managementului societatii JATEX S.A

Structura de management se analizeaza prin prisma a trei criterii: experienta, calitate si stabilitate:

- Experienta in activitate: 23 ani pentru dl. AROSOAIE ALEXANDRU, 17 ani pentru dna CRETU CRISTINA si 28 de ani pentru dna BOICU STEFANIA.

- Calitatea echipei manageriale: implementarea proiecte de investitii cu finantare bancara, dezvoltare firma si cresterea cifrei de afaceri, abordare management modern bazat pe colaborare cu specialisti din diferite domenii, evaluarea calitatii produselor,gestiunea financiar - contabila a firmei.

- Stabilitatea: echipa manageriala din cadrul societatii JATEX S.A. Botosanieste in functie din 1995 si respectiv 1997.

Persoanele ce presteaza servicii profesionale - cenzori, avocati, contabili, consultanti sunt: ALBU CEZAR- cenzor, CIUBOTARU GHEORGHE- cenzor, TABARCEA LUCICA- cenzor, DODITA STEFAN- jurist.

Coordonarea principalelor functiuni ale firmei: FUNDUIANU COSTEL- functiunea comerciala; CRETU CRISTINA STELA- productie, BOICU STEFANIA- functiunea financiar- contabila, ICHIM NICU- personal.

Efectivul de salariati

Societatea comerciala avea la sfarsitul anului 2003 un personal total de 603 salariati ceea ce o incadreaza in grupa agentilor economici de marime mijlocie.

Efectivul de salariati cuprinde persoanele cu contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata ,existente in evidentele unitatilor economico- sociale la sfarsitul perioadei de referinta. Analiza efectivului de salariati se realizeaza pe categorii de personal si pe niveluri de calificare.

Tabelul nr.2.9 Analiza efectivului de salariati pe categorii de personal

Latura cantitativa se intregeste cu cea calitativa, care se concretizeaza in performantele muncii ca factor de productie.

Analiza calitativa a personalului trebuie sa evidentieze urmatoarele aspecte: evolutia gradului de calificare pe forme de scolarizare sau perfectionare; analiza concordantei / discordanteidintre gradul de calificare si gradul de complexitate a lucrarilor executate.

Tabelul nr. 2.10 Analiza efectivului de salariati pe niveluri de calificare

Din analiza situatiei pregatirii profesionale a personalului rezulta ca 87.5% din personal este cu pregatire de specialitate, 70% din personalul de conducere, administrativ si tehnic productiv de specialitate este absolvent al unei institutii de studii superioare.

Un rol important in mentinerea unor resurse umane de calitate prezinta nivelul salarizarii si implicit al motivatiei personalului. Acest indicator trebuie corelat cu ponderea cheltuielilor cu personalul in cifra de afaceri. Evolutii puternic ascendente si care depasesc un prag critic (in functie de tipul activitatii) indica in general, dificultati financiare pe termen scurt.

Tabelul nr.2.11 Analiza cheltuielilor cu personalul si a ponderii acestora in cifra de afaceri

Analiza eficientei utilizarii resurselor umane se realizeaza cu ajutorul productivitatii muncii si indicelui de corelatie dintre dinamica productivitatii medie a muncii si dinamica cheltuielilor totale cu personalul/salariatul.

Tabelul nr.2.12 Analiza productivitatii muncii si indicelui de corelatie

2. Sistemul de angajare, promovare, testare si instruire a personalului

In cadrul metodelor actuale de recrutare predomina recrutatrea externa (din exteriorul firmei): anunturi presa locala, baza de date a AJOFM Botosani.

Metodele de selectie cele mai utilizate in cadrul firmei JATEX sunt: curriculum vitae, interviul si testarea (de aptitudini, cunostinte si indemanare).

Promovarea personalului se bazeaza pe rezultatele activitatii individuale de la locul de munca.

Exista unele rezultate semnificative in ceea ce priveste sistemele actuale de instruire a personalului, pentru anumite categorii de personal in formarea si promovarea competentei profesionale.

In domeniul testarii si instruirii se utilizeaza metode si echipamente moderne, cu apel la institutii / firme specializate in training.

Concluzii

Puncte tari

      managementul firmei se realizeaza pe baza de obictive si programe reale;

      echipa manageriala fexibila, cu o buna pregatire profesionala, cu mobilitate si forta in actiune;

      87.5% din personal este cu pregatire de specialitate;

      70% din personalul de conducere, administrativ si tehnic productiv de specialitate este absolvent al unei institutii de studii superioare.

      94,2 % din total personal se incadreaza in intervalul optim de varsta;

      nu exista conflicte de munca nesolutionate.

Puncte slabe:

      supraincarcarea activitatii managerului general;

2.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

In functie de beneficiari, diagnosticul financiar difera ca structura si complexitate, putand contine:

diagnostic pe baza de rezultate;

diagnostic pe baza de bilant;

diagnosticul rentabilitatii;

diagnosticul riscurilor firmei.   

DIAGNOSTICUL PE BAZA DE REZULTATE

1. Diagnostic pe baza contului de rezultate

Performantele economico- financiare ale S.C. JATEX S.A. sunt exprimate prin veniturile, cheltuielile si rezultatele obtinute in intervalul de timp 2000-2003 asa cum rezulta din contul de profit si pierdere

Contul de rezultate sintetizeaza fluxurile economice, respectiv cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultatele obtinute din activitatea de exploatare, financiara si exceptionala.

Cheltuielile si veniturile se grupeaza in:

-cheltuieli si venituri din exploatare ;

-cheltuieli si venituri financiare;

-cheltuieli si venituri exceptionale.

Veniturile din exploatare sunt alcatuite in principal din: productia exercitiului (PE) si vanzari de marfuri (VM). Productia exercitiului rezulta din insumarea productiei vandute (PV) cu productia stocata (PS) si productia de imobilizari (PI).

PE = PV + PS + PI

Veniturile financiare se obtin din dividende aferente titlurilor de participare, din dobanzi la obligatiuni, din creante imobilizate, din diferente de curs valutar etc. Acestea trebuie tratate cu multa atentie deoarece au caracter fluctuant si pot conduce la concluzii eronate.

Veniturile din activitatea exceptionala pot fi obtinute pe mai multe cai: din operatii de gestiune; din operatii de capital; din provizioane.

In categoria cheltuielilor exceptionale se includ cheltuieli referitoare la: operatii de gestiune; operatii de capital; amortizari si provizioane exceptionale.

Tabelul nr. 2.13. Veniturile si cheltuielile ultimelor exercitii

In urma analizei se observa ca in anul 2003 veniturile au inregistrat o crestere cu 34% fata de perioada precedenta, iar cheltuielile au crecut cu 37%, fapt datorat cresterii cheltuielilor financiare cu 42% in anul 2003.

Tabelul nr. 2.14. Dinamica veniturilor din exploatare

In anul 2003 societatea comerciala a inregistra o crestere a veniturilor din exploatare cu 35 % fata de perioada anterioara, datorita cresterii productiei vandute cu 34% si a productiei exercitiului cu 35%.

Tabelul nr. 2.15. Analiza cheltuielilor de exploatare

Diferenta dintre veniturile si cheltuielile fiecarei activitati reprezinta rezultatele economico- financiare ale acesteia.

Contul de profit si pierdere explica modalitatea de determinare a rezultatului (profit sau pierdere) prin intermediul urmatoarelor rezultate intermediare:

Tabbelul nr.2.16. Dinamica rezultatelor intreprinderii

2. Diagnostic pe baza soldurilor intermediare de gestiune

Pe baza contului de profit si pierdere se pot determina o serie de indicatori valorici, care poarta numele de solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, care completeaza gama indicatorilor de apreciere a performantelor intreprinderii.

In tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG) vom intalni mai multi indicatori utilizati si in diagnosticul financiar: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata bruta, excedentul brut al exploatarii, rezultatul din exploatare, rezultatul curent al exercitiului, rezultatul net.   

Tabelul nr.2.17. Evolutia si dinamica marjei comerciale

Marja comerciala a inregistrat o usoara tendinta de scadere in ultimul an datorita reducerii veniturilor din vanzarea marfurilor intr-un ritm mai lent fata de reducerea cheltuielilor privind marfurile. In ultimul an, activitatea comerciala a inregistrat o crestere a eficientei masurate prin rata marjei comerciale de 2% in anul 2003 fata de anul anterior si prin profitabilitatea cheltuielilor, dupa ce pe intreaga perioada a inregistrat o tendinta de reducere.

Evolutia marjei comerciale in preturi comparabile indica o tendinta descendenta in anul 2003 unde s-a inregistrat o reducere de 23%.

Tabelul nr.2.18. Evolutia si dinamica cifrei de afaceri

Ponderea cifrei de afaceri in total venituri din exploatare inregistreaza valori foarte bune si prezinta o tendinta permanenta de crestere, ceea ce confirma o realizare normala a obiectului de activitate. De asemenea si ponderea indicatorului in venituriloe totale este corespunzatoare. Nivelul sau permite acoperirea cheltuielilor din exploatare si obtinerea de profit.    Tendinta crescatoare a cifrei de afaceri in ultima perioada de analiza se inregistreaza in conditiile: cresterii productiei vandute, ceea ce confirma viabiliatea activitatii de baza pe piata, cu efect pozitiv asupra CA si reducerii veniturilor din vanzarea marfurilor, ceea ce confirma restrangerea activitatii cu caracter strict comercial, avand efect negativ asupra indicatorului.

In anul 2003 cifra de afaceri exprimata in preturi reale prezinta o tendinta de revenire fata de anul precedent sporind cu 28%.

Tabelul nr.2.19. Evolutia si dinamica productiei exercitiului

Indicatorul a sporit cu 24% in 2003 fata de anul precedent in conditiile: cresterii productiei vandute, avand efect pozitiv asupra evolutiei indicatorului si cresterii productiei stocate.

Firma nu dispune de productie imobilizata pe intreaga perioada de analiza, ceea ce se explica prin obiectul ei de activitate.

Tabelul nr.2.20. Evolutia si dinamica valorii adaugate

Valoarea adaugata inregistreaza o permanenta tendinta de crestere pe intreaga perioada.In ultimul an sporeste cu 12% fata de anul precedent reflectand o buna crestere a bogatiei create pe seama utilizarii mai ales a resurselor umane si tehnice ale firmei. Acest fapt s-a datorat, pe de o parte ritmului de crestere superior al elementelor de natura veniturilor fata de cele de natura cheltuielilor; sporirii cu 24% a productiei exercitiului avand efect pozitiv asupra indicatorului; sporirii cu 35% a consumurilor intermediare, avand efect negativ asupra indicatorului; pe de alta parte cresterii eficientei activitatii firmei datorita sporirii cu 28% a cifrei de afaceri.

Tabelul nr.2.21. Evolutia si dinamica excedentului brut de exploatare   

In anul 2003 excedentul brut de exploatare a inregistrat o crestere de 13% fata de anul precedent, reflectand o crestere de 1,13 ori a capacitatii brute de finantare a investitiilor de exploatare. Acest fapt s-a datorat pe de o parte, ritmului de crestere superior al elementelor de natura veniturilor fata de natura cheltuielilor: sporirii cu 12% a valorii adaugate, sporirii cu 11% a sumei dintre cheltuielile cu personalul si impozite, taxe si varsaminte.Pe intreaga perioada firma nu a benebiciat de subventii de exploatare. Pe de alta parte , cresterii eficientei activitatii, datorita sporirii cu 1% a efectului de regenerare a Ebe din valoarea adaugata, cu efect pozitiv asupra indicatorului si datorita sporirii valorii adaugate cu 12% avand de asemenea un efect pozitiv asupra evolutiei indicatorului.

Tabelul nr.2.21. Evolutia si dinamica rezultatului brut al exploatarii

Pe intreaga perioada rezultatul brut al exploatarii inregistreaza in general o tendinta de crestere ceea ce este un aspect pozitiv, insemnand, cresterea potentialului brut de castig din activitatea de exploatare. In ultimul an sporeste cu 14% reflectand o semnificativa crestere a profitabilitatii activitatii de exploatare, acest fapt datorandu-se, pe de o parte, ritmului de crestere superior al elementelor de natura veniturilor fata de cele de natura cheltuielilor, adica sporirii cu 23% a veniturilor din exploatare avand efect pozitiv asupra indicatorului, pe de alta parte, cresterii eficientei activitatii: sporirii cu 28% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra evolutiei indicatorului.

Tabelul nr.2.22. Evolutia si dinamica rezultatului brut al exercitiului

Evolutia favorabila a rezultatului brut al exercitiului s-a datorat cresterii veniturilor intr-un ritm superior cheltuielilor; modificarii structurii veniturilor, respectiv a cheltuielilor; imbunatatirii eficientei, activitatii masurate prin profitabilitatea veniturilor, respectiv a cheltuielilor.

Tabelul nr.2.23. Evolutia si dinamica rezultatului net al exercitiului

In ultima perioada rezultatul net a inregistrat o scadere vizibila datorita reducerii rezultatului brut, care are un efect pozitiv asupra indicatorului.

APRECIEREA GLOBALA A REZULTATELOR FINANCIARE

Tabelul nr. 2.24. Sinteza principalelor rezultate

Puncte forte:

Pentru veniturile firmei: firma se afla in expansiune deoarece cifra de afaceri a prezentat o tendinta de crestere permanenta pe parcursul intregii perioade de analiza; intarirea importantei activitatii productive de baza, deoarece creste ponderea productiei vandute in structura cifrei de afaceri; cresterii eficientei gestiunii resurselor si activitatilor firmei pe seama efectelor generate de cresterea cifrei de afaceri; cresterea veniturilor pe total si pe principalele elemente componente.

Principalele realizari sunt: cresterea valorii reale a productiei realizate pe total; reducerea riscului de nevandabilitate prin diminuarea ponderii productiei stocate in structura productiei exercitiului; cresterea bogatiei reale (valoarea adaugate) create de firma, rezultata din utilizarea resurselor peste consumurile intermediare de la terti.

De natura rezultatelor: cresterea masurii absolute a rentabilitatii exploatarii (rezultatul brut al exploatarii) si a ponderii acesteia in excedentul brut de exploatare; cresterea capacitatii de autofinantare a activitatii, atat pe ansamblu , cat si pe elemente componente.

De natura acumularilor pentru autofinantare: cresterea acumularii brute din exploatare, atat pe ansamblu cat si pe inteaga perioada de analiza; cresterea capacitatii de autofinantare a activitatii, atat pe ansamblu , cat si pe elemente componente. Societatea foloseste o politica financiara corespunzatoare de construire a resurselor reale de autofinantare.

Puncte slabe:

Pentru veniturile firmei: reducerea ponderii veniturilor de exploatare in favoarea celor finaciare.

Principalele realizari: remunerarea deficitara pe seama valorii adaugata a participantilor la realizarea activitatii firmei.

De natura rezultatelor: reducerea rezultatului net; presiunea fiscala exagerata a statului cu impact in diminuarea rezultatului net si a remunerarii participantilor la realizarea activitatii firmei; politica deficitara in ceea ce priveste repartizarea dividendelor;

De natura acumularilor pentru autofinantare: scaderea autofinantarii, ceea ce inseamna reducerea surselor proprii alocate finantarii activitatii firmei.

Performantele financiare ale ale societatii comerciale S.C. JATEX S.A. indica o tendinta de crestere a eficientei globale a activitatii, a capacitatii de dezvoltare a firmei.

DIAGNOSTICUL PE BAZA BILANTULUI

Situatia patrimoniala a unei societati comerciale este reflectata in bilantul contabil al fiecarui exercitiu financiar, care pune fata in fata pe de o parte bunurile acesteia, creantele si lichiditatile, iar pe de alta parte, capitalurile proprii si datoriile.

Patrimoniul net se determina ca diferenta intre activele totale si datoriile totale, reflectand activele firmei negrevate la un moment dat. Patrimoniul net reflecta avera intreprinderii la o anumita data (are un caracter static).

Pentru determinarea patrimoniului net informatiile din bilantul contabil se structureaza in urmatorul tabel :

Bilant contabil simplificat

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestionare eficienta a resurselor proprii.

Situatia neta = Activ total - Datorii total

Tabelul nr.2.26. Situatia neta

Pe tot parcursul perioadei de analiza se observa ca situatia neta a societatii este pozitiva si crescatoare de la un an la altul ceea ce inseamna o gestionare eficienta a resurselor proprii.

1. Structura financiara a intreprinderii

Prin structura financiara a unei intreprinderi, intr-un sens larg, intelegem raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung.

Performantele intreprinderii depind in mare masura de structura financiara a acesteia reflectata de structura capitalului permanent si structura datoriilor. Capitalul permanent este alcatuit din capitaluri proprii si datorii sau alte resurse exigibile pe termen lung, mai mare de un an, avand caracterde stabilitate in timp. Alaturi de capitalul permanent, in pasivul bilantului intalnim si datoriile pe termen scurt (mai putin de un an), care completeaza resursele necesare finantarii.

Ratele de structura financiara permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin evidentierea unor aspecte privind stabilitatea financiara, autonomia financiara, respectiv gradul de indatorare.

Plecand de la cele doua componente, putem calcula indicele structurii capitalului:

Isc =

Tabelul nr.2.27. Indicele structurii capitalului

Se apreciaza ca o valoare mai mica de 0,5 a indicelului de structura reflecta o situatie buna a intreprinderii.

Tabelul nr.2.28

In urma analizei se observa ca rata rentabilitatii economice este mai mare decat rata dobanzii, ceea ce inseamna ca structura este corespunzatoare cand capitalul imprumutat este mai mare decat capitalul propriu.

Tabelul nr.2.29. Principalele rate de indatorare

Firma dispunea de stabilitate financiara pe intreaga perioada de analiza. Tendinta ei de sporire este semnificativa si se datoreaza sporirii capitalurilor proprii pe seama rezultatului net al exercitiului si sporirii datoriilor pe termen mediu si lung. De mentionat este faptul ca firma are contractatedatorii pe termen mediu si lung reprezentand credite bancare pentru finantarea investitiilor.

Autonomia financiara a sporit semnificativ fata de perioada precedenta, ajungand sa aiba o valoare de 23% in anul curent, dar nu ajuns la un nivel ce sa reflecte un grad mare de autonomie financiara.

Capitalul propriu inregistreaza valori mult mai mici fata de datoriile financiare pe termen lung ceea ce inseamna ca rata autonomiei financiare la termen inregistreaza valori mici, de unde rezulta ca structura financiara a firmei nu este chiar atat de buna.

Rata indatorarii globale scade in ultimul an dar, in practica valoarea maxim admisibila a acestui indicator este de 66%.

In cazul ratei de indatorare pe termen lung, se poate observa ca pe intreaga perioada indicatorul inregistreaza valori corespunzatoare normelor bancare care impun pentru acest coeficient o valoare de 0,5.

2. Echilibrul financiar

Elementele bilantului financiar permit o analiza a echilibrului financiar prin utilizarea unor indicatori referitori la: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezorerie, lichiditate solvabilitate.

Cresterea trezoreriei nete in decursul unui exercitiu financiar reprezinta cash flow-ul perioadei.

CF = TNt - TNt-1

CF-ul pozitiv reflecta o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, motiv pentru care in exercitiul urmator, in functie de necesitati, intreprinderea poate sa-si propuna un volum mai mare de alocari cu aceasta destinatie.

Rezultatele sunt evidentiate in urmatorul tabel:

Tabelul nr.2.30.

Fondul de rulment a inregistrat o tendinta de crestere la inceputul perioadei de analiza, sporind excedentul de resurse permanente ce pot fi folosite pentru finantarea activelor circulante. Situatia se datoreaza maririi decalajului intre capitalurile permanente si cele imobilizate. A avut loc o sporire a capitalurilor permanente cu efect de sporire asupra indicatorului si o sporire a valorii activelor imobilizatenete cu efect de diminuare a indicatorului. Acest lucru reflecta sporirea solvabilitatii si lichiditatii firmei, pe seama realizarii echilibrului dintre resurselesi alocarile permanente. Capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, ceea ce evidentiaza faptul ca se realizeaza echilibrul pe termen lung iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

Incepand cu anul 2000 pana in 2003 fondul de rulment inregistreaza valori negative deoarece activele imobilizate detin valori mai mari decat capitalul permanent.

Resursele temporare finanteaza nevoi permanente, situatie ce genereaza dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare:nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.

In concluzie, intreprinderea se confrunta cu un deficit (insuficienta) de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment scade in ultimii ani ceea ce inseamna o degajare de surse atrase si nu o nevoie de fond de rulment.

Trezoreria firmei este pozitiva inregistrand o crestere vizibila in anul 2003 fata de perioada precedenta si reflecta o situatie favorabila concretizata intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat intreprinderea dispune de lichiditati care ii permit atat rambursarea datoriilor pe termen scurt cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente pe piata monetara sau financiara. Dar nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este semnul unei situatii favorabile, deoarece scopul intreprinderii este antrenarea resurselor in activitati eficiente. Pe termen scurt trezoreria pozitiva inseamna realizarea echilibrului financiar, dar pe termen lung ar putea semnifica insuficienta utilizarii lichiditatilor cu efecte negative in remunerarea capitalului.

Cash flow-ul este pozitiv in ultimul an ceea ce inseamna o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.

Echilibrul financiar al unei intreprinderi reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare. El reprezinta o premisa, dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectul sau de activitate.

Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul financiar se folosec o multime de indicatori calculati in tabelul urmator:

Tabelul nr.2.31 Ratele de echilibru economico- financiar

Lichiditatea, reflecta capacitatea intreprinderiide a-si transforma activele in bani si de a-si achita la termen obligatiile fata de terti (datoriile).

Tabelul nr.2.32. Lichiditatea generala-apreciere globala

In anul 2003, cei doi indicatori inregistreaza valori foarte mici, fata de perioada precedenta deoarece datoriile pe termen scurt sunt mult mai mari decat activele circulante.

Situatia intreprinderii este riscanta, ea fiind in situatia de a inregistra plati restante cu influenta asupra fluxurilor banesti si financiare ale intreprinderii.

Valorile inregistrate in anul 2003 pentru Cl1 0.89 respectiv 0.19 pentru Cl2 sunt mici, reflectand o lichiditate scazuta, dar si o gestionare corecta a fondurilor fara a detine lichiditati inutile.

Tabelul nr 2.33. Lichiditatea - apreciere analitica

In ceea ce priveste viteza de rotatie a stocurilor, se observa ca numarul de zile in care se rotesc acestea a crescut in anul 2003 fata de perioada precedenta, nedand posibilitatea eliberarii de resurse financiare imobilizate in stocuri.

Durata medie a creditului client a scazut in anul 2003 fata de anii trecuti, ceea ce inseamna ca intreprinderea se afla intr-o situatie favorabila deoarece nu s-a depasit 30 de zile si viteza de rotatie a creditului client este mai mica decat viteza de rotatie a creditului furnizor, iar lichiditatea este mai mare.

Firma se afla in limite favorabile, pe ultima perioada prezentand o tendinta de apreciere considerabila, insemnand un decalaj favorabil in incasarea creantelor de la clienti fata de perioada precedenta, cu impact pozitiv asupra trezoreriei degajate din exploatare.

Creditul furnizor reprezinta pentru intreprindere o sursa de finantare pe termen scurt, care contribuie la cresterea soliditatii financiare a intreprinderii. In anul 2003 numarul de zile scade fata de perioada precedenta, relectand o stare nefavorabila pentru intreprindere, cu influente asupra capacitatii de plata a acesteia.

Pentru ultimul an durata incasarii creantelor de la clienti este mai mica fata de cea de plata a datoriilor fata de furnizori, insemanand o relaxare financiara asupra trezoreriei de exploatare. Situatia din acest punct de vedere reflecta un real avantaj.

Solvabilitatea intreprinderii reflecta capacitatea acesteia de a-si respecta angajamentele asupra ansamblului resurselor care constituie patrimoniul sau activul acesteia. Se calculeaza de regula ca raport intre total pasiv si total datorii, sau capitaluri proprii si total datorii.

Rezultatele sunt evidentiate in tabelul urmator:

Tabelul nr 2.34 Solvabilitatea patrimoniala

In anul 2003 coeficientul de solvabilitate inregistreaza o crestere a valorilor din pasiv fata datoriile cu 1,29 in comparatie cu perioada precedenta unde se inregistreaza un procent de 1,26.

In cazul celui de-al doilea coeficient de solvabilitate, capitalurile proprii sunt mai mari decat datoriile intreprinderii cu un procent de 0,29 fata anii trecuti unde se inregistreaza o valoare de 0,26.

2.7.3. DIAGNOSTICUL PE BAZA RENTABILITATII

Rentabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a desfasura o activitate eficienta, generatoare de profit. Pentru aprecierea cantitativa a acestui indicator de eficienta se calculeaza o serie de rapoarte (rate de rentabilitate) intre efectele economico-financiare si eforturile depuse pentru realizarea acestor efecte:

      rata rentabilitatii comerciale;

      rate de rentabilitate economica;

      rate de rentabilitate financiara;

      rate de rentabilitate de exploatare.

Tabelul nr.2.35. Rata rentabilitatii comerciale

In anul 2003 indicatorul a inregistrat un nivel de 12%, ceea ce inseamna ca la 100 de lei cifra de afaceri revin 12 lei de profit brut de exploatare. Nivelul este destul de redus ( fata de 25% care este nivelul recomandat). Fata anul 2002, nivelul indicatorului a scazut cu 1%. Rezervele cele mai importante pentru cresterea ratei sunt legate mai ales de cresterea volumului fizic al desfacerilor si accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor aferente activitatii de exploatare.

Tabelul nr.2.36. Rata rentabilitatii economice

In anul 2003 rata rentabilitatii economice inregistreaza o scadere de 22% fata de perioada precedenta. Nivelul indicatorului din ultimul an de analiza arata ca la 100 lei capitaluri investiteau revenit doar 14 lei de profit brut.

Fata de anul anterior indicatorul a scazut in valori absolute cu 3% datorita scaderii ratei rentabilitatii comerciale cu 4%.

Tabelul nr.2.37. Rata rentabilitatii economice brute

Nivelul ratei economice brute din ultimul an de analiza arata ca la 100 de lei capitaluri investite au revenit 35 de lei de excedent brut din exploatare. In ultimul an indicatorul manifesta o tendinta de scadere.

Tabelul nr.2.38. Rata rentabilitatii economice nete

Nivelul ratei rentabilitatii economice nete din ultimul an de analiza arata ca in cadrul exploatarii la 100 lei capitaluri investite au revenit doar 25 lei de profit brut.

Acest nivel este mai mare decat rata medie a dobanzii.

Rata rentabilitatii economice reale inregistreaza o valoare de 10% in anul 2003, dupa ce in perioada precedenta nu a reusit sa acopere rata inflatiei.

Rata rentabilitatii economice poate fi descompusa pe rate explicative.Un model de analiza factoriala poate fi urmatorul:

Tabelul nr.2.39. Evolutia principalilor indicatori

In ultimul an de analiza rentabilitatea economica a scazut cu 2% fata de anul 2002, scadere realizata pe seama descresterii rentabilitatii comerciale, reducerii rotatiei capitalurilor investite cu 0,79 rotatii fata de perioada precedenta. In schimb rotatia activelor totale a crescut foarte putin cu 0,01 rotatii avnd o influenta pozitiva asupra indicatorului, aceasta sporire putandu-se explica prin: sporirea rotatiei activelor totale cu 0,01 rotatii, fapt ce a avut influenta pozitiva asupra indicatorului, sporind rentabilitatea economica. Sporirea rotatiei activelor totale s-a datorat cresterii rotatiei activelor circulante in valori absolute cu 0.23 rotatii si reducerea rotatiei activelor imobilizate nete cu 0.81 rotatii.

Tabelul nr.2.40. Rata rentabilitatii financiare

In anul 2003 rata rentabilitatii financiare a inregistrat o scadere de 42% fata de perioada precedenta, deoarece rezultatul net al exercitiului a inregistrat si el o scadere in ultima perioada.

Nivelul inregistrat in ultimul an arata ca la 100 lei capitaluri proprii reveneau 34 de lei de profit net.

Fata de anul precedent, valoarea indicatorului a scazut cu 25% modificare datorata: reducerii vitezei de rotatie a capitalurilor proprii cu 1,2 rotatii care a avut efect negativ asupra indicatorului si reducerii rentabilitatii comerciale nete cu 2%.

Rata rentabilitatii financiare poate fi descompusa pe rate explicative. Un model de analiza factoriala poate fi urmatorul:

Tabelul nr.2.41. Evolutia principalilor indicatori

In ultimul an de analiza rentabilitatea financiara a scazut cu 30% fata de perioada precedenta ( de la 64% in anul 1999 la 34% in 2003) datorita reducerii marjei nete cu 3%, aceasta din urma fiind influentata de reducerea profitului net in excedentul brut de exploatare, fapt negativ din punct de vedere economic ce inseamna cresterea ponderii alocarii din Ebe care diminueaza partea destinata remunerarii capitalurilor proprii, avand o influenta negativa asupra indicatorului.

Reducerea marjei brute in valori absolute cu 4% fata de anul 2002, fapt negativ ce reflecta reducerea rentabilitatii comerciale brute, avand o influenta negativa asupra indicatorului.

Reducerea rotatiei capitalurilor proprii, in valori absolute cu 1,2 rotatii, fapt ce reflecta scaderea eficientei gestiunii fondurilor proprii, fapt datorat sporirii rotatiei activelor totale cu doar 0,1 rotatii, si cresterea autonomiei financiare cu 4% fata de anul 2002.

Rata rentabilitatii de exploatare reflecta eficienta valorificarii resurselor si indirect pozitia firmei fata de concurenta:

Tabelul nr.2.42. Rata rentabilitatii de exploatare

Eficienta resurselor consumate precum si eficienta in ansamblu a veniturilor privita prin capacitatea lor de a genera profit este redusa atat pe ansamblul firmei, cat si la nivelul activitatii de exploatare, insa prezinta o tendinta de imbunatatire.

Eficienta comercializarii produselor firmei este medie dar prezinta un trend crescator.

Remunerarea bruta a capitalurilor investite privita prin prisma rentabilitatii economice asigura refacerea capitalurilor si depasirea randamentului minim pe economie, prezentand o tendinta de crestere vizibila.

Remunerarea neta a capitalurilor proprii privita prin prisma rentabilitatii financiare asigura refacerea capitalurilor, dar nu si depasirea randamentului minim pe economie, prezentand o tendinta de crestere sanatoasa.

DIAGNOSTICUL RISCURILOR FIRMEI   

Riscul, intr-o acceptiune generala, semnifica variabilitatea rezultatului obtinut sub presiunea factorilor proveniti din mediul intern sau extern al firmei; reprezinta prejudiciul potential la care este expus patrimoniul si activitatea agentului economic. Asumarea riscului este strans corelata de rentabilitatea activitatii, firmele nu- si auma un risc decat in functie de rentabilitatea la care se asteapta, deci rentabilitatea trebuie sa compenseze riscul asumat.

Formele pe care le imbraca riscul sunt diverse, putandu-se manifesta mai intens sau mai putin intens la nivelul firmei.

In practica evaluarii, estimarea riscurilor activitatii viitoare presupune urmarirea: riscului exploatarii, riscului financiar si a riscului de faliment.

Tabelul nr.2.43. Riscul de exploatare

In urma analizei se observa ca firma se afla intr-o situatie confortabila in ceea ce priveste riscul de exploatare deoarece indicatorul de pozitie este mult superior valorii de 20%. De asemenea valoarea mica a coeficientului de elasticitate indica o situatia confortabila.

Aceasta situatie favorabila se datoreaza in primul rand nivelului ridicat al marjei cheltuielilor variabile care realizeaza o buna acoperire a cheltuielilor fixe si asigura obtinereaunui nivel substantial al profitului din exploatare.

Pe intreaga perioada de analiza riscul de exploatare a inregistrat valori confortabile.

Riscul financiar poate fi estimat in mai multe moduri:

- pe baza pragului de rentabilitate global;

- pe baza efectului de levier.

Tabelul nr.2.44. Pragul de rentabilitate ( risc financiar)

In ultimul an firma se afla intr-o situatie confortabila, in ceea ce priveste riscul financiar, deoarece indicatorul de pozitie creste de la 32,52% in anul precedent la 38,42% in anul curent. De asemenea, valoarea mica a coeficientului de elasticitate indica o situatie confortabila.

Tabelul nr. 2.45. Efectul de levier financiar

In urma analizei observam ca rata economica de rentabilitate care exprima rentabilitatea capitalului investit este superioara costului mediu al capitalului imprumutat ceea ce inseamna ca apelarea la credite va conduce la imbunatatirea ratei rentabilitatii economice.   

Concluzii

Puncte forte de natura rezultatelor

Societatea se afla in expansiune datorita cifrei de afaceri care a prezentat o tendinta de crestere permanenta pe parcursul intregii perioade de analiza. Activitatea productiva de baza s-a intarit deoarece creste ponderea productieivandute in structura cifrei de afaceri. A crescut si eficienta gestiunii resurselor si activitatilor firmei pe seama efectelor generate de cresterea cifrei de afaceri. Au crescut veniturile pe total si pe principalele elemente componente.

Principalele realizari inregistrate de societatea comerciala S.C. JATEX S.A.sunt: cresterea valorii reale a productiei realizate pe total; reducerea riscului de nevandabilitate prin diminuarea ponderii productiei stocate in structura productiei exercitiului.

De natura rezultatelor: cresterea masurii absolute a profitabilitatii exploatarii si a ponderii acesteia in excedentul brut de exploatare; cresterea masurii absolute a rentabilitatii brute a capitalurilor investite; cresterea masurii absolute a rentabilitatiinete a capitalurilor proprii.

De natura acumularilor pentru autofinantare: cresterea acumularii brute deexploatare, atat pe ansamblu cat si pe elemente componente pe intreaca perioada de analiza; politica financiara corespunzatoare de constituire a resurselor reale de autofinantare.

Puncte forte privind structura financiara :

Societatea are o structura corespunzatoarede formare pe termene si pe surse de provenienta a resurselor financiare. Gradul de indatorare globala si gradul de indatorare la termen este relativ redus. Firma are o stabilitate financiara ridicata. Autonomia financiara globala este medie, iar autonomia financiara la termen fiind buna.

Structura finantarii corespunde in mare masura nevoilor activitatii.

Puncte forte privind echilibrul financiar:

Din punct de vedere al echilibrului intre resursele si alocarile permanente exista un echilibru financiar sanatos . Firma are o structura acceptabila de formare pe surse de provenienta a fondului de rulment. In urma analizei se constata ca patrimoniul net este in crestere.

Puncte forte privind randamentul financiar

In cazul randamentului resurselor consumate se inregistreaza o situatie buna.

Din punct de vedere comercial, in urma analizei se observa ca rata rentabilitatii comerciale, a marjei brute si nete, inregistreaza valori satisfacatoare.

Nivelul rentabilitatii economice satisface cerintele economice de eficienta.

Nivelul rentabilitatii financiare indeplineste cerintele de refacere a capitalurilor.

Puncte forte privind riscurile:

In cazul riscului de exploatare, acesta este redus, situatie confortabila caracterizata printr-un coeficient de elasticitate redus, indicator de pozitie foarte bun.

Riscul financiar foarte redus, situatie confortabila caracterizata printr-o tendinta de imbunatatire; efect favorabil al indatorarii si tendinta efectului de levier.

Puncte slabe privind rezultatele financiare:

Presiunea fiscala exagerata a statului cu impact in diminuarea rezultatului net si a remunerarii participantilor la realizarea activitatii firmei.

Firma are o politica deficitara in ceea ce priveste repartizarea dividendelor.

Puncte slabe privind structura financiara :

Privind structura resurselor se observa deprecierea lenta a structurii datoriilor prin cresterea in cadrul lor a creditelor bancare pe termen scurt.

Odata cu cresterea datoriilor pe termen scurt se remarca deprecierea autonomiei financiare globale, si deprecierea lenta a gradului de indatorare globala.

In cazul structurii utilizarilor se observa: reducerea gradului de lichiditate a activelor circulante pe seama reducerii duratei medii de incasare a creantelor; reducerea gradului de lichiditate a activelor circulante pe seama cresterii ponderii stocurilor; pondere redusa a disponibilitatilor in total active circulante.

Puncte slabe privind echilibrul financiar:

In urma analizei, fondul de rulment inregistreaza valori negative, ceea ce inseamna ca resursele temporare finanteaza nevoi permanente, situatie ce genereaza dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare: nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.

Puncte slabe privind randamentul financiar:

In acest caz, firma inregistreaza un nivel destul de redus al indicatorilor, in ceea ce priveste rentabilitatea resurselor consumate, din punct de vedere comercial dar si financiar.

Puncte slabe privind riscul:

Siguranta redusa in posibilitatea acoperirii datoriilor curente pe seama disponibilitatilor banesti si acoperirii creditelor de trezorerie pri disponibilitati din conturi bancare si casierie.

CAP.3 EVALUAREA S.C. JATEX S.A. PE BAZA PROFITULUI

3.1. CARACTERISTICI GENERALE

Evaluarea unui sistem economic - bun economic, activ economic sau intreprindere - este o activitate complexa care necesita antrenarea unor resurse umane materiale si financiare si trebuie realizata intr-o perioada de timp determinata, stabilita de regula prin contractul de evaluare.

Evaluarea unei intreprinderi presupune parcurgerea mai multor faze fiecare faza cuprinzand mai multe etape (Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark - Evaluarea intreprinderii Editura Marineasa, 2001, p. 30):

Faza initiala presupune o perioada de acomodare cu specificul intreprinderii si cuprinde:

a)cunoasterea preliminara, cand: se intra in contact cu factorii decizionali ai intreprinderii si se primesc de la acestia informatiile si documentele necesare activitatii de evaluare;

In aceasta etapa evaluatorul isi formeaza o vedere de ansamblu asupra intreprinderii, a problemelor cu care se confrunta aceasta, cunoaste conducatorii si problemele pe care le     au acestia de rezolvat in cadrul politicii generale a intreprinderii.

b)pregatirea actiunii, cand isi planifica activitatea de evaluare, se viziteaza intreprinderea si de asemenea se verifica datele si informatiile care vor fi folosite in activitatea de evaluare;

Faza de realizare cuprinde:

a) diagnosticarea starii intreprinderii, cand are loc identificarea punctelor "forte", care mentin intreprindere in mediul concurential, precum si a punctelor "slabe" care pot conduce la faliment.

b) evaluarea care consta in aplicarea unui set de metode de evaluare care sa conduca la o valoare cat mai reala a intreprinderii.

Faza concluziilor de refera la utilizarea activitatii de evaluare si cuprinde:

a) intocmirea raportului de evaluare cu motivarea metodelor de evaluare folosite si a valorilor obtinute si exprimarea opiniei evaluatorilor;

b) intocmirea documentatiei de prezentare a intreprinderii care cuprinde informatiile necesare oricarui investitor.

In functie de obiectul si scopul evaluarii si luand in considerare concluziile analizei diagnostic, evaluatorul va trece la selectarea metodelor de evaluare si determinarea valorilor corespunzatoare. Valorile determinate vor fi analizate si justificate, luand in considerare si scopul pentru care este facuta evaluarea.

Prin metoda, in general, intelegem o modalitate, un procedeu sau ansamblu de procedee utilizate in cercetarea, analiza descrierea si transformarea realitatii obiective.

Metodele de evaluare sunt utilizate pentru agregarea nivelurilor unor caracteristici cantitative ale organizatiilor si obtinerea uneia sau sau a mai multor valori numerice care estimeaza valoarea intreprinderii la un moment dat si intr-un anumit context economico-social.

Plecand de la cele trei alternative de abordare a evaluarilor (evaluarea pe baza de active, evaluarea pe baza de venit sau rezultate, evaluarea prin comparatii), ( Maxim E. - Diagnosticarea si evaluarea organizatiilor, Editura Sedcom Libris Iasi, 2004, p. 342) s-au dezvoltat mai multe metode de evaluare. In urma analizei diagnostic evaluatorul isi contureaza o anumita imagine asupra sistemului de evaluat si isi definitiveaza bazele de date pentru a trece apoi la previziuni si la aplicarea modelelor de evaluare. Unrol deosebit il are in aceasta etapa experienta evaluatorilor sau a echipei de evaluatori intrucat la stabilirea valorii alaturi de calculele statistice esentiale sunt reflexia si judecata.

Principalele grupe de metode utilizate in evaluarea intreprinderilor sunt:

metode de evaluare pe baza de active;

metode de evaluare bazate pe venit: dividende; profit; cifra de afaceri;

metode de evaluare bazate pe comparatii;

metode combinate (goodwill);

alte metode,utilizate in anumite cazuri particulare.

3.2 EVALUAREA PE BAZA DE PROFIT   

Denumita si metoda de determinare a valorii de rentabilitate, aceasta metoda pleaca de la premisa ca profitul este rezultatul principal al unui sistem economic in functiune.

Metodele de evaluare pe baza de randament au in vedere in esenta, tocmai capacitatea intreprinderii, a capitalului investit de a realiza venituri, de a produce profit, acordarea de dividende. In functie de modul de exprimare a "randamentului" se practica diferite procedee de stabilire a valorii de randament, baza calculului constituind-o rezultatele pe care le poate astepta, in mod rezonabil, un cumparator, tinand seama de situatia existenta si viitoare, in conditiile specifice ale intreprinderii.

Evaluarea intreprinderii in functie de profitul pe care il poate realiza are la baza urmatoarele elemente de calcul:

      estimarea profitului;

      stabilirea ratei de actualizare sau capitalizare;

      delimitarea perioadei de previziune.

3.2.1.Calculul si previziunea profitului

Profitul estimat pentru viitor a rezultat atat pe baza unei analize diagnostic a activitatii anterioare cat si pe baza unor elemente strategice propuse pentru activitatea viitoare.

Pentru societatea comerciala JATEX S.A. s-a adoptat drept capacitate beneficiara media profiturilor nete viitoare.

= mii lei

Rezultatul net al exercitiului

Tabelul nr3.1. Rezultatul net al exercitiului in perioada 1999-2003

Figura 1. Evolutia rezultatului net al exercitiului in perioada 1999-2003 si tendinta pana in anul 2008

Rezultatul net al exercitiului evolueaza dupa un model de trend liniar, asa cum reiese din figura.

Ecuatia modelului de trend este:

,

unde a si b sunt parametrii modelului de trend si se calculeaza dupa relatiile:

Dupa efectuarea calculelor (tabelul nr. 3.2.), valorile parametrilor de trend sunt:

Ecuatia de trend are acum forma:

Tabelul nr. 3.2. Elemente de calcul

Se observa din tabel ca modelul liniar ales este bun (), deci putem efectua prognoza pentru urmatorii 5 ani.

Pentru perioada 2004-2008, nivelele care vor fi atinse de indicator sunt:

Se observa ca pentru aceasta perioada, indicatorul inregistreaza o tendinta de crestere.

3.2.2. Perioada de referinta si rata de actualizare

Perioada de referinta poate fi infinita sau finita, in functie de natura intreprinderii si de obiectivele avute in vedere de evaluator.

De cele mai multe ori perioada de referinta seimparte in doua subperioade:

- perioada previziunilor explicite ( 5-10 ani) pentru care se stabilesc valori anuale distincte;

- perioada previziunilor neexplicite care incepe la finalul primei perioade si dureaza la infinit. Pe baza acesteia se calculeaza valoarea reziduala a intreprinderii.

Orizontul de timp adoptat este de 5 ani (2004-2008)

Rata de actualizare exprima costul capitalului investit (permanent), care poate fi: capital propriu capital imprumutat sau o com binatie intre cele doua tipuri de capitaluri. Daca firma analizata functioneaza atat cu capital propriu cat si cu capital imprumutat, rata de actualizare exprima costul mediu ponderat al capitalului (cmpc). Determinarea ponderii capitalului propriu si imprumutat pe termen mediu si lung, in total capital permanent:

Determinarea costului capitalului propriu (ccp) si a costului capitalului imprumutat (cci):

3.2.3. Calculul valorii intreprinderii

Valoarea intreprinderii pe baza de profit, numita si valoare de rentabilitate poate fi calculata in mai multe moduri in functie de felul in care a fost previzionat profitul : pe baza unui profit anual previzionat constant numit si profit anual reprductibil:; pe baza unui profit viitor diferit de la un an la altul si previzionat explicit pentru un anumit numar de ani.

Valoarea de profitabilitate

Aceasta valoare are la baza capitalizarea veniturilor si consta in corectarea profitului mediu cu un coeficient multiplicator (km), care reprezinta rata de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.

V = P x km

Km =

=

In acest fel se exprima termenul de recuperare a investitiei facute de cumparator, care produce anual in medie un venit de 15.532.724,4 mii lei.

Vp = 15.532.724,4= 103.551.496 mii lei

In urma acestui calcul se observa ca achizitionarea intreprinderii presupune o cheltuiala care va fi recuperata in aproximativ 7 ani (1: 0.15), din profitul net care va fi obtinut in medie pe an.

2. Valoarea de profitabilitate continua

Stabilirea valorii societatii se poate face prin determinarea profitabilitatii continue ca o medie a profiturilor estimate, careia i se aplica un coeficient de actualizare.

Se calculeaza pe baza relatiei:

Vpc = +

Vpc = 15.532.724,4 + = 15.532.724,4 + 103.551.496 = 119.084.220,4 mii lei

2. Valoarea de profitabilitate limitata la un numar de ani

Profitabilitatea sau rentabilitatea unui agent economic decurge din modul eficient de utilizare a resurselor materiale , financiare si umane analizate pe o perioada de timp limitata. Intrucat numarul de ani poate influenta sensibil valoarea, se ia in calcul si asa- numita valoare reziduala.

Valoarea de profitabilitate limitata se calculeaza cu relatia:

Vpl =

Vr = = 103.551.496 mii lei

Vpl =

Vpl = 11.692.195 + 10.956.049 + 10.213.018 + 9.477.425 + 8.759.968 = 51.098.655 mii lei

Vpl = 51.098.655 + 103.551.496 = 154.650.151 mii lei

Vpl = 154.650.151 mii lei

Valoarea de profitabilitate continua a societatii comerciale JATEX S.A. este de 119.084.220,4 mii lei, iar valoarea de profitabilitate limitata inregistreaza o valoare de 154.650.151 mii lei.

CONCLUZII FINALE

Pentru evaluarea intreprinderii este necesar sa se cunoasca diagnosticul pentru evaluare, care presupune acoperirea tuturor pieselor de diagnostic al intreprinderii si precizarea concluziilor rezultate in urma analizei diagnostic.

Din punct de vedere juridic societatea comerciala JATEX S.A. prezinta aspecte de soliditate in ceea ce priveste: dreptul societatii - are contract si statut de societate; dreptul de proprietate - are titlu de proprietate asupra terenului; este atestat dreptul de proprietate asupra constructiilor, instalatiilor si a tuturor activelor fixe existente in patrimoniu; dreptul comercial - are bilanturi contabile proprii, inventar al mijloacelor fixe, contracte comerciale; dreptul mediului - nu are litigii in ceea ce priveste incalcarea normelor de protectie a mediului; dreptul fiscal - este inregistrata la circumscriptia financiara avand certificat de inregistrare fiscala; dreptul social - are incheiate contracte de munca, plateste salariile la zi si nu exista conflicte conflicte individuale de munca nesolutionate.

Din punct de vedere al diagnosticul tehnic, tehnologic si de productie analiza diagnostic prezinta urmatoarele caracteristici: o infrastructura adecvata desfasurarii in conditii optime a procesului de productie; mentinerea echipamentelor de productie la parametri normali de functionare; capabilitatea adaptarii productiei la cerintele pietei datorita dotarii tehnice existente; calitatea superioara a produselor realizate; foarte buna utilizare a sistemelor informatice existente in societate.

Din analiza activitatii comerciale a agentului economic se desprind urmatoarele puncte tari: preocupari pentru cresterea ponderii productiei destinate exportului; lipsa reclamatiilor legate de calitate sau termene de livrare; capacitatea de a satisface exigentele sporite ale partenerilor externi; dispune de capacitatea de prospectare a pietei; mentinerea beneficiarilor externi traditionali si patrunderea pe noi segmente de piata; pentru piata interna, societatea are un magazin propriu de desfacere.

In ceea ce priveste diagnosticul resurselor umane, principalele caracteristici ce se desprind de aici sunt: managementul firmei se realizeaza pe baza de obictive si programe reale; echipa manageriala fexibila, cu o buna pregatire profesionala, cu mobilitate si forta in actiune; personalul este cu pregatire de specialitate; personalul de conducere, administrativ si tehnic productiv de specialitate este absolvent al unei institutii de studii superioare; personalul se incadreaza in intervalul optim de varsta; nu exista conflicte de munca nesolutionate.

Performantele financiare ale S.C. JATEX S.A. indica o tendinta de crestere a eficientei globale a activitatii, a capacitatii de dezvoltare a firmei. Se observa atat niveluri, cat si structuri, respectiv tendinte corespunzatoare pentru majoritatea indicatorilor, fie ca sunt de natura veniturilor, de natura realizarilor , sau de natura rezultatelor, respectiv de tipul acumularilor brute sau nete.

Structura financiara din punct de vedere a ratelor de structura ale pasivului care reflecta formarea, sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, este caracterizata printr-un grad ridicat de autonomie financiara, grad redus de indatorare si o siguranta ridicata. Tendintele care se manifeste evidentiaza, insa, deprecierea permanenta a situatiei. Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete, putem conchide ca firma se afla intr-o situatie mediocra, caracterizata, printr-un grad relativ redus de lichiditate si un nivel relativ normal de alocare pe termene a resurselor financiare. Tendinta generala care se manifesta este insa de depreciere.

Echilibrul financiar al societatii manifesta o depreciere considerabila. Aceasta stare se poate explica printr-un dezechilibru financiar in ceea ce priveste resursele si utilizarile permanente.

Ratele generale de gestiune a elementelor de pasiv privite dupa sursele de provenienta evidentiaza sporirea eficientei utilizarii resurselor proprii si reducerea eficientei utilizarii resurselor imprumutate si atrase. Daca privim pasivul dupa termenele de exigibilitate, rotatia principalelor elemente evidentiaza sporirea eficientei folosirii utilizarilor permanente si reducerea eficientei utilizarii resurselor curente. Ratele generale de gestiune a elementelor de activ, privite dupa termenele de alocare si lichiditatea lor, evidentiaza sporirea eficientei folosirii utilizarii permanente si reducerea eficientei folosirii utilizarilor ciclice.

Viteza de rotatie a stocurilor, durata medie a creditului client si durata medie a creditului furnizor, inregistreaza valori bune, generand efecte pozitive asupra trezoreriei.   

Randamentul financiar prezinta un bun potential in cazul societatii JATEX.

Eficienta resurselor consumate precum si eficienta in ansamblu a veniturilor, privite prin capacitatea lor de a genera profit , sunt reduse atat pe ansamblul firmei, cat si la nivelul activitatii de exploatare, insa prezinta o tendinta de imbunatatire. Eficienta comercializarii produselor firmei este ridicata. Remunerarea bruta a capitalurilor investite, privita prin prisma rentabilitatii economice, asigura refacerea capitalurilor si depasirea randamentului minim pe economie, prezentand o tendinta de crestere sanatoasa. Remunerarea neta a capitalurilor proprii, privita prin prisma rentabilitatii financiare, asigura refacerea capitalurilor, dar nu si depasirea randamentului minim pe economie, prezentand insa o tendinta de crestere sanatoasa.

Riscul masurat prin coeficientul global de risc asociat activitatii este acceptabil. Firma este bine protejata impotriva riscurilor de exploatare si financiare, riscul de faliment estimat fiind mediu

Situatia financiara a firmei S.C. JATEX S.A. este destul de buna prezentand un bun potential de dezvoltare viitoare.

In urma concluziilor desprinse din analiza diagnostic, metoda pe baza careia se face evaluarea firmei, este cea bazata pe profit numita si metoda de determinare a valorii de rentabilitate, aceasta metoda plecand de la premisa ca profitul este rezultatul principal al unui sistem economic in functiune.

Evaluarea societatii comerciale JATEX S.A, presupune stabilirea valorii afacerii la momentul de fata, a bogatiei reale si a potentialului acesteia de a-si mari bogatia in perioada urmatoare.

La stabilirea valorii intreprinderii sunt luate in considerare veniturile viioare pe care le va genera exploatarea acesteia si o anumita rata de actualizare. Veniturile viitoare sunt cele fundamentate pe baza analizei dignostic si previzionate luand in considerare estimatiile privind conditiile viitoare ale pietei. Rata de actualizare are in vedere costul capitalului si este influentata de factorii care actioneaza pe piata.

Dupa identificarea factorilor de influenta s-a obtinut nivelul anual ala profitului pentru un orizont de timp care de cinci ani din anul 2004 si pana in anul 2008.

Valoarea intreprinderii pe baza de profit a fost calculata in functie de modul cum a fost previzionat profitul obtinandu-se urmatoarele valori: valoarea de profitabilitate continua; valoarea de profitabilitate limitata la un numar de ani.

Valoarea de profitabilitate limitata la un numar de ani, calculata pentru S.C JATEX S.A. are un nivel mai ridicat, fata de valoarea de profitabilitate continua, deoarece pentru cea dintai s-a luat in considerare si valoarea reziduala ce poate insemna valoarea materialelor rezultate din scoaterea din functiune a unui mijloc fix prin casarea lui, sau exprima valoarea posibila de realizat dupa incheierea duratei de viata a investitiei.

In operatiunea de evaluare, valoarea reziduala are o semnificatie mai complexa si marimea ei este data de momentul in care se face evaluarea pe durata de viata a intreprinderii.

Determinarea cat mai corecta a valorii reziduale prezinta deosebita importanta , deoarece vanzatorul este interesat de o valoare reziduala cat mai mare, iar cumparatorul intr-o valoare mai mica, pentru a reduce efortul pe care-l face odata cu cumpararea intreprinderii.

BIBLIOGRAFIE   

Bailesteanu, Gh. - Diagnosticul si evaluarea firmei, Editura Mirton, Timisoara, 1995

Buglea, A., Lorant Eros-Stark - Evaluarea intreprinderii.Teorii si studii de caz, Editura Marineasa, Timisoara 2001

Claude Jean, Tournier Baptiste Jean - L'evaluation d'entreprise, les Editions d' Organisation, 1997

Deaconu, A. - Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 1998

Dragota, V., Dumitrescu D. - Evaluarea intreprinderii, Lucrari aplicative si studii de caz, Editura Economica, Bucuresti, 2000

Dumitrescu, D., Dragota V. - Evaluarea intreprinderilor, Editura Economica, Bucuresti, 2000

Dumitrescu, D., Dragota, V., Ciobanu, A. - Evaluarea intreprinderilor, Editura Economica Bucuresti, 2002

Guatri Luigi - The Valution of Firms, Blackwell Publishers, Cambridge, Massachusetts, 1994

Horomnea, E., - Bazele contabilitatii, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003

Isfanescu, A., Robu, V., Anghel, I. - Evaluarea intreprinderii, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 2001

Isfanescu, A., si colectiv - Ghid practic de evaluare a intreprinderii, Editura Tribuna Economica, 2001

Ionita, I., Banacu, C., Stoica, M. - Evaluarea organizatiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2004

Kotler, Ph. - Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2002

Maxim, E. - Gestiunea previzionala a intreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1996

Maxim, E. - Diagnosticarea si evaluarea organizatiilor, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004

Mereuta (coord.) - Analiza diagnostic a societatilor comerciale in economia de tranzitie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994

Margulescu, D., Niculescu, M., Robu, V., - Diagnostic economico-financiar. Concepte, metode si tehnici. Editura Romcart, 1994

Mihai, I., Buglea, A., Stefea, P. - Analiza financiara a intreprinderii, Editura Marineasa, Timis 1999

Mironiuc, M. - Analiza performantelor economico-financiare ale intreprinderii, Editura Junimea, Iasi, 1999

Morosan, I., - Diagnostic, analiza si previziune economica financiara, Editura Ankarom, Iasi, 1998

Niculescu, M. - Diagnostic economic, vol. 1, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Petrescu, S., Mironiuc, M. - Analiza economica-financiara.Teorie si aplicatie, Iasi, 2002

Robu, V., Anghel, I., Serban, C., Tutui V. - Evaluarea intreprinderii, Editura ASE, 2002

Sighicea , N., Berceanu, D., Dracea, M., Ciurezu, T. - Evaluarea intreprinderii, Editura Universitatii, Craiova, 2001

Stan, S. - Evaluarea intreprinderilor. Metode si uzante, Editura Teora, Bucuresti, 1999

Stan, S. - Evaluarea intreprinderilor necotate, Editor Tribuna Economica, Bucuresti 2000

Stan, S., si colectiv - Evaluarea intreprinderii, Editura IROVAL, 2003

Stancu, I. - Finante, Editura Economica, Bucuresti,1996

Toma, M., Chivulescu, M. - Ghid pentru diagnostic si evaluarea intreprinderii, CECCAR,

30. Trasca, M. - Evaluari contabile patrimoniale, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 1998

31. Tutu, A. - Evaluarea intreprinderii, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

32. Verboncu, I., Popa, I. - Diagnosticarea firmei - teorie si aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti,2001

33. Zait, D., - Fundamentele economice ale investitiilor, Editura Sanvialy, Iasi, 1996