Caracteristicile produselor si serviciilor bancare

1. CARACTERISTICILE PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

Caracteristicile produselor si serviciilor bancare surprind atit elemente specifice sectorului serviciilor in general, cit si elemente strict legate de activitatea bancara.

Caracteristicile generale ale sectorului serviciilor, particularizate la nivelul produselor si serviciilor bancare privesc:

Caracterul intangibil (intangibilitatea). Utilizarea unui cont bancar nu poate fi apreciata fizic (pipait, vazut) si nici verificata sau probata, inainte de a se proceda la deschiderea contului la o bancasi, prin utilizare, se constata avantajele (sau dezavantajele) pe care le prezinta pentru client.In prezentarea produselor bancare, din aceste considerente, se pune accentul pe beneficiile si avantajele pe care le prezinta banca in relatia cu clientela-increderea, siguranta si seriozitate.In unele cazuri sunt prezentate produse fizice (bunuri de folosinta indelungata) care se pot cumpara cu credite oferite de banca sau distributia retelei de bancomate, ca ilustrare a accesului rapid si la orice ora pentru retrageri de numerar.

Individualitatea are in vedere faptul ca pentru un produs bancar dat(cont bancar, credit bancar) exista posibilitatea individualizarii sale corespunzator nevoilor cerintelor fiecarui client.Produsul in sine, in principui, este acelasi, dar, prin dobinda, termene, operatiuni corelate sau polarizate in jurul acestuia poate fi adaptat nevoilor fiecarui client.Acesta caracteristica a determinat o permanenta si puternica diversificare a produselor bancare.

Caracterul inseparabil(inseparabilitatea)al producerii produsului bancar de cel al comercializarii.Produsele bancare nu pot fi create intr-o etapa si vindute in alta etapa si de accea nici nu pot fi stocate.Pentru a obtine un produs sau serviciu bancar, clientul participa direct, alaturi de lucratorul bancar, indiferent daca acest contact este realizat in ghiseul bancar, prin Internet(i-banking) sau alt mediu electronic(e-banking).

Din aceste caracteristici generale deriva si alte aspecte asociate serviciilor bancare, cum sunt:caracterul lor perisabil, respectiv nu exista decit atita timp cit exista solicitare pentru ele;varietatea si permanenta innoire a produselor bancare in preocuparea bancilor de satisfacere a nevoilor clientelei;caracterul nestandardizat, prin implicarea si stradania bancilor de a adapta fiecare produs nevoilor fiecarui client.

Caracteristici specifice ale produselor bancare deriva din "materia prima" care formeaza obiectul lor, banii, averea, economiile, salariul, veniturile etc.clientelei si, de aici, o suita de implicatii psihologice si comportamentale care le definesc:

Confidentialitatea are in vedere responsabiliteatea bancilor de a pastra secretul operatiunilor bancare, protectia si integritatea fondurilor depuse de clienti, controlul stric al accesului la fonduri numai persoanele autorizate de client, iar, in unele cazuri, numai de anumiti lucratori bancari(pentru unele operatiuni efecuate in favoarea anumitor clienti, denumiti clienti importanti).

Profesionalismul se constituie ca o caracteristica aparte, determinata de suspiciunea, reticenta, in general, a oamenilor de a da cuiva spre pastrare sau administrare banii.Depunind bani la banca sau apelind la servicii bancare, clientii se asteapta ca oparatiunile sa fie realizate cu profesionalism.Responsabilitatea profesionalismului bancar are in vedere asigurarea unor operatiuni de inalta calitate, efectuate rapid, fara greseli sau pierderi financiare, administrarea fondurilor potrivit unor standarde cunoscute sau recunoscute, asigurarea de consultanta financiara in adoptarea unor decizii specifice de catre client, asigurarea unei game de srvicii corespunzatoare.

Caracteristicile relatiei banca-client.In principui, activitatea bancara nu poate fi imaginata fara clienti.Pozitia clientului insa in aceasta relatie sta sub semnul:

-dublei sale calitati de producator si consumator de servicii bancare.Utilizarea unui produs sau serviciu bancar presupune participarea directa a clientului la forma finala a acestuia:contul bancar sau creditul bancar sunt produse bancare care sunt "finalizate" numai cu participarea clientului:rata dobinzii, termenele, facilitati, comisioane etc. sunt aspecte stabilite in urma discutiilor intre lucratorul bancar si client chiar daca practic sunt stabilite de banca.

-dublei calitati de ofertant si client.Prin constituirea de conturi curente si de depozit, clientii, in esenta, ofera bancilor "materia prima"banii, pe care acestea le utilizeaza in desfasurarea activitatilor (acordarea de credite).Comportamentul bancar vizeaza, pe de o parte, credterea si diversificarea "vinzarilor"de produse si servicii bancare iar pe de alta parte, atragerea de cit mai multe fonduri de la clienti, ca suport al cresterii resurselor ieftine pentru dezvoltarea ofertei de produse si servicii bancare propri, respectiv de maniera duala:sunt promovate produse destinate atragerii de fonduri(conturi la termen)si, simultan produse de plasare de fonduri(credite pe termen scurt).

-dublei calitati de beneficiar si furnizor de informatii.Atragerea clientelei presupune informarea despre pozitionarea geografica a bancii, produsele si serviciile pe care le ofera, avantajele utilizarii acestora de catre clienti.In acelasi timp contactul cu clientela este vital pentru banca in identificarea si anticiparea noilor nevoi ale acesteia, a asteptarilor pe care le are in relatia cu institutiile financiar-bancare.Astfel fluxul informational intre cele doua entitati se realizeaza permanent in dublu sens, determinind consolidarea si amplificarea relatiilor.

PRODUSUL BANCAR.SERVICIUL BANCAR.

In activitatea bancara, termenul de produs nu desemneaza un obiect sau un bun fizic, ci un serviciu oferit de banca.In acelasi timp, multe servicii bancare nu exista exclusiv prin ele insele, ci presupun si anticipeaza o succesiune logica si inlantuita de servicii.

Astfel , prin uzanta, sintagma de produs bancar este asociat unei activitati bancare strict delimitate, cunoscuta si reglementata, care presupune una sau mai multe operatiuni simple sau complexe de exemplu-creditul bancar este o activitate bancara ce se delimiteaza ca activitate in sine-bani dati cu inprumut si care implica mai multe oparatiuni:analiza financiara, mobilizarea de fonduri, urmarirea rambursarii cit si plata de comisioane(administrare credit, analiza dosar, comision angajament etc.)

Sintagma de serviciu bancar este asociata unor operatiuni simple, cu caracter intamplator sau subordonat unui produs bancar:serviciile de schimb valutar sunt in serviciu simplu, oferit de banca , dar schimbul valutar poate fi subordonat unui produs bancar de tipul solicitarii deschiderii de acreditiv care presupune printre altele si schimbul sumelor in lei in sume denominate in monede straine.

Ciclul de viata al produselor bancare, in general pe parcursul existentei lor, traverseaza patru etape, in cadrul carora clientela, inzarile si rentabilitatea se modifica semnificativ.

Lansarea si crestera.Un produs poate fi creat si imaginat de banca, context in care accentul este pus pe campania publicitara si pe promovare.Cel mai adesea este promovat clientilor existenti iar daca este apreciat prin anumite caracteristici sunt atrasi noi clienti, astfel are loc cresterea aproape in paralele cu lansarea care poate dura 2-3 saptamini.In acest timp produsul poate capata notorietate si rapid, sub un alt nume, este imitat de alte banci.Aceste produse noi "traiesc" cit timp este in vigoare reglemntarea care a stat la baza aparitiei lor.Diferentele in lansare/crestere tin de imaginatia bancilor da a atrage cit mai multi clienti.

Maturitatea produselor bancare este o etapa relativ lunga sau, in unele cazuri, foarte lunga.Dupa ce produsul a capatat notorietate, fiecare banca lupta sa isi mentina sau sa isi extinda cota de piata

-Declinul este faza cea mai lunga din viata produselor bancare.Uzura morala a unui produs permite aparitia unui nou produs fara insa sa antreneze in acceasi proportie eliminarea vechiului produs.

3.TIPURI DE PRODUSE SI SERVICII BANCARE OFERITE PERSOANELOR FIZICE

In activitatea bancilor comerciale, un loc important il detin conturile pe care le deschid clientelei si care se constituie ca o sursa destinata sa sustina cealalta parte a activitatii

unei banci(creditarea).In esenta, jonctiunea fonduri depozitate-credite acordate reflecta rolul de intermediar al bancilor comerciale.Cu cit baza de depozite atrase este mai mare , cu atit capacitatea de creditare creste.

In portofoliul unitatilor bancare se regasesc urmatoarele tipuri de produse si servici bancare oferite clientilor (persoanelor fizice):

3.1. CONT CURENT.CONTURI DE DEPOZITE

Contul curent.Conturile curente sunt conturi din care titularii pot efectua operatiuni de plati si incasari curente in baza si in limita sumelor depuse, se mai numesc si conturi la vedere sau depozite la vedere.

Conturile la vedere se materializeaza la nivelul persoanelor fizice , de exemplu, virarea salariilor sau a altor venituri urmareste o traiecorie descrescatoare a sumelor intre doua momente de virare a banilor in conturi:sume mai mari in ziua platii si tot mai mici pina la urmatoarea data.

Legat de folosirea disponibilitatilor din conturile la vedere ale deponentilor -ca moneda de cont se dicuta despre accesul la fonduri sau posibilitatea de folosire generala, directa sau imediata a banilor:

-folosirea generala defineste posibilitatea potentiala ca disponibilitatile din cont sa fie utilizate de titularul contului in orice moment, ca bani, in general mijloc de schimb, mijloc de rezerva, mijloc de plata etc.;

-folosirea imediata se refera la libertatea titularului de cont de a dispune imediat si in orice moment de depozitele constituite, banca fiind obligata sa fie pregatita sa execute dispozitiile date de titular :transfer bancar in alt cont sau retragere numerar;

-folosirea directa se refera la posibilitatea utilizarii banilor din cont fara un alt stadiu intermediar:ordinul de plata sau de retragere se efecueaza direct de la banca;eliberarea de numerar la ghiseu sau bancomat sau transferul ordonat este procesat imediat.

Aceste elemente speciice monedei de cont, existente in conturile la vedere, determina includerea depozitelor la vedere alaturi de numerar in calculul agregatului bazei monetare, efecuat de banca centrala.

Conturi la termen.Conturile la termen sau conturile de depozite la termen sunt conturi in care depunerile se efecueaza pentru un anumit termen, perioada in

care titularii nu pot efectua depuneri sau retrageri din cont si pentru care bancile platesc o rata a dobinzii superioara conturilor la vedere.

In conturile la termen, depozitele se pot constitui, de regula, in perioade fixe de 1 luna, 2 luni, 3luni, 6luni si 1 an;unele banci pot practica si termene mai scurte-osaptamina, doua saptamini sau mai lungi de pina la 5 ani.

Formal, titularii nu au dreptul sa retraga bani depozitati inainte de scadenta, aceasta deoarece, daca efecueaza retrageri partiale sau totale din cont, banca nu mai plateste dobinda convenita prin contractul de cont de depozit la termen, ci cea aplicabila conturilor curente.Masura este de natura sa impuna direct clientului respectarea termenului pentru care a fost constituit depozitul prin pierderea unui plus de dobinda.

Conturile la termen, prin natura lor, sunt destinate sa asigure fructificarea unor economii sau fonduri disponibile ale persoanelor individuale prin plata unor rate ale dobinzilor mai mari.Ratele de dobinda sunt stabilite in valori crescatoare in raport de termenul depozitarii:mai mici, pe perioade mai scurte1-3 luni, si mai mari, peperioade mai lungi 6luni-1an.

Sumele pentru care se pot constitui depozite sunt stabilite de banca de dimensiuni mijlocii(1.000 u.m, 5.000 u.m.) si mari, peste 100.000 u.m.

Dobinzile platite la conturile la termen pot fi calculate pentru intreaga perioada si platite la termenul pentru care a fost constituit depozitul sau pot fi calculate periodic(lunar, de exemplu) si varsate in contul curent sau un cont atasat sau capitalizate in contul la termen, marind lunar capitalul depus initial cu dobinda alocata ulterior in diferite etape.

Conturi de economii.Conturile de economii sunt conturi de depozit cu termen nedeterminat in care se pot constitui depozite mici si foarte mici in mod regulat, pentru care se platesc dobinzi calculate zilnic asupra soldului contului dintre doua depuneri(sau, dupa caz, operatiuni).

In principiu, rata dobinzii se situeaza peste rata dobinzii la conturile la vedere cu tendinta de a se apropia de cea aplicata la conturile la termen.

Traditional, conturile de economii au fost un produs specific caselor de economii care s-au creat in diferite tari si au evoluat separat de activitatea bancara.Ele s-au constituit ca entitati pe baze mutuale sau sub patronajul statului pentru a stimula economisirea in rindul populatiei.Din punct de vedere istoric, deschiderea unui cont de economii presupunea eliberarea unui carnet sau libret de economii, in care erau consemnate depunerile efectuate cu regularitate de deponenti si retrageri lunar sau cu obligatia mentinerii unui sold.Casele de economii, aflate sub protectia directa a statului, confereau economiilor un grad de securitate sporit, comparativ cu activitatea "incerta" a bancilor care puteau falimenta.In unele cazuri, efectuau si anumite servicii in favoarea deponentilor sau acordau credite mici.

In prezent, un cont de economii tipic prezinta, in principui, urmatoarele caracteristici:

-se solicita depunerea uniei sume minime la deschiderea contului cu sau fara obligatia mentinerii acesteia ca sold minim permanent;

-depunerile se fac in sume mici sau mari;

-depozitarii au dreptul la retrageri nelimitate sau numai la un anumit numar de retrageri lunar;

-dobinda se calculeaza pe baza zilnica asupra soldului contului si se capitalizeaza i8n cont la sfirsitul lunii;

-rata dobinzii, cel mai adesea este diferentiata in functie de anumite transe valorice, pastrate in contul de economii, de exemplu, pina la 1.000 u.m. o rata a dobinziimica, pina la 5.000 u.m. mai mare, peste 10.000 u.m. si mai mare, ca modalitate indirecta de a "convinge" clientul sa pastreze in contul de economii solduri permanente tot mai mari.

Certificatele de depozit sunt instrumente financiare care au deriat din depozitele la termen, si au fost imaginate de banci cu scopul de a beneficia de o baza de depozite cit mai stabila.Certificatul de depozit este un inscris(poate fi emis si in forma dematerializata) ce atesta depunerea unei sume de bani la o banca, pe o perioada determinata si plata uniei dobinzi, care va i rambursata impreuna cu dobinzile la data scadenta/maturitate.

Certificatele de depozit sunt emise cu maturitati de 1, 3 si 6 luni, dar si pe alte perioade-pina la un an.Dobinzile se calculeaza lunar si pot fi virate in contul curent sau platite in baza unui cupon de plata.Rascumparearea certificatelor se face la maturitate la banca emitenta, la cerea prosesorului, se poate face si inainte de scadenta, dar dobinda platita este mai mica decit cea stabilita initial.Dupa expirarea maturitatii, banca nu mai bonifica dobinda pentru perioada dintre data scadenta si data rascumpararii.

Din punct de vedere tehnic, certificatele de depozit pot fi negociabile si nenegociabile, in sensul ca posesorul lor nu le poate vinde altui investitor, decit bancii emitente.Din perspectiva interesului bancii, certificatele negociabile sunt mai avantajoase intrucit ele pot fi vindute si cumparate succesi pina la maturitate pe piata.Acest aspect insa este conditionat de existenta uniei piete a certificatelor de depozit si de reglementarile financiare din tara respectiva.

Certificatele de depotizete emise de bancile comerciale romaine pot fi rascumparate inainte si la scadenta, dar de banca emitenta.Cel mai adesea, rata dobinzii este relativ mai avantajoasa decit alte tipuri de conturi, iar clientela prefera sa le pastreze pina la scadenta, de aceea sunt considerate de banci ca fiind o baza de depozit relativ stabila.

Certificatele de depozit pot ifi nominative-pot fi rascumparate doar de aceiasi persoana care le-a cumparat, sau nenominative, la purtator, cu sau fara parola, putind fi instrainate de posesorul lor.

3.2CREDITUL

Creditul.Creditele detin ponderea cea mai importanta in ansamblul activelor unei banci si reprezinta o susa importanta de cistig, ca venit operantional.Cresterea competitiei intre bancile comerciale, dar si dintre banci si alte entitati care au inceput sa acorde credite sau sa asigure finantari, au determinat importante modificari in politica de credite promovate de banci si structura portofoliilor de credite.

Credite de consum reprezinta deumirea data creditelor acordate pentru persoane individuale, personal sau gospodariilor/familiilor pentru nevoile curente si bunuri de folosinta indelungata.Creditul de consum , ca activitate bancara, este data relativ recenta.In majoritatea tarilor, aparitia si dezvoltarea vinzarilor curente pe baza de credit bancar a inceput sa se dezvolte semnificativ dupa anii 1960 si a fost asociata facilitarii procurarii bunurilor de folosinta indelungata.Aparitia si proliferarea cardurilor de credit a determinat o schimbare semnificativa in lumea intreaga privind creditul de consum.Creditul de consum, o data cu dezvoltarea economica, a inceput sa se structureze pe tipuri de produse:CREDIte pentru nevoi curente, pentru produse casnice cu folosinta indelungata in gospodarii si, relativ mai tarziu, creditele pentru procurarea de autoturisme si locuinte(credite ipotecare)si, mult mai recent , credite pentru studii acordate de parinti pentru copiii lor sau direct studentilor, credite pentru vacante, tratamente medicale, etc.In acelasi context, bancile, impreuna cu mari magazine, au imbinat creditul de consum prin cardul de afinitate la un magazin sau un lant de magazine.In sfirsit, dupa 1980-1990, pe masura ce in cadrul unei tari s-a adoptat sistemul dplatii salariilor in conturile de card, variantele de credit de consum, dar mai ales a creditelor bancare, in genere, inclusiv in descoperiri de cont de diferite tipuri au crescut, ca urmare a garantiei asigurate de virarea perodica, cu regularitate a salariilor in cont, desi rata dobinzii in acest sistem depaseste pe cea a uni credit similar, care este acordat traditional la banca, sistemul s-a generalizat la nivelul bancilor instrucit s-a dovedit deosebit de profitabil pentru acesta.

Creditele de consum sunt clasificate si in raport de posibilitatea de rezolvare(reinoire) a creditului in credite nonrevolving si credite revolving, de modul de rambursare, creditele cu scadenta unica si credite cu plata in rate.

In clasa creditelor nonrevolving sunt incluse creditele pentru automobile, pentru case, studii/educatie, barci, avioane personale, etc.Creditele pot fi in rate, fiecare cu specificul sau, in functie de valoare.

Creditele revolving specifice cardurilor de credit se particularizeaza prin faptul ca functioneaza asemanator unei linii de credit.Imprumutatul primeste o linie de credit de o anumita suma, iar rambursarea creditelor si platile privind dobinzile si comisioanele sunt efectuate intr0o perioada definita de timp.Termenele de rambursare sunt flexibile, iar dobinzile se platesc doar pentru sumele imprumutate intr-o perioada de 25-30-50 de zile.

Creditele pentru locuinte, in functie de reglementarile din fiecare tara, pot fi acordate de bancile comerciale, in general, sau numai de bancile specializate de tipul bancilor ipotecare sau bancilor de economii si credite.Creditul ipotecar acopera doar o parte din valoarea casei cumparate, diferenta reprezentind participarea imprumutatului (15-30%).Creditele se ramburseaza in rate, de regula lunare, iar termenul se situeaza pe perioade mai mari, in unele cazuri pina la 30 ani.In unele tari, statul este implicat in difertite moduri in sustinerea constructiei de locuinte a populatiei, implicit prin dezvoltarea instrumentelor financiare securizate bazate pe credite ipotecare.In alte cazuri, bancile, impreuna cu statul, imagineaza designul unor finantari destinate sa stimuleze procesul de economisire si constructia de case.Garantarea creditului se realizeaza prin ipoteca asupra locuintei construite sau cumparate.

Creditul pentru automobile se poate realiza in mai multe moduri prin leasing organizat de diviziile de leasing ale bancilor, de institutii financiare nebancare independente sau de companiile financiare ale marilor producatoride automobile.Sistemul de leasing pentru automobile, dar si pentru barci, iahturi, avioane, aeroplane, s-a dezvoltat deosebit, ca urmare aplatilor lunare mici, posibilitatea de a lua automobilul fara avans sau cu avans simbolic;in unele tari cu posibilitatea returnarii automobilului intr-un anumit interval(3ani) cind se poate plati valoare neachitata si lua o masina (model recent) din nou.

Acordarea creditelor pentru persoane individuale presupune in principui aceleasi etape:analiza financiara, interogarea Biroului de credit, constituirea de garantii, acordarea creditului si urmarirea rambursarii.In acelasi timp, comporta diferentieri privind structura credit scoringului aplicat, obiectul creditului(nevoi personale sau credit ipotecar) sau suma maxima care poate fi acordata.Dimensiunea creditului/ratelor este determinata de venitul persoanelor(familiei), definit ca venit eligibil, avind la baza ideea ca rata lunara de platit nu poate depasii un anumit procent din total venituri personale sau ale familiei.Pentru a atrage cit mai multi clienti, bancile imaginau campanii publicitare in care precizau exclusiv nivelul mic al ratei dobinzii la care acordau credite pentru persoane fizice, fara a preciza comisioanele.Pentru ase limita astfel de practici, in Romania au fost adoptate reglementari prin care bancile si alte entitati care acorda credite pentru consumatori trebuie sa publice si dobinda anuala efectiva-DAE-care are in vedere costul total al creditului.

Costul total al creditului la consumator reprezinta toate costurile pe care consumatorul trebuie sa le plateasca pentru credit, inclusiv dobinda si alte cheltuieli.Dobinda anuala efectiva-DAE- este costul total al creditului consumator exprimat ca procent anual din valoarea creditului si calculat in conormitate cu procedurile specificate in lege.In esenta este un indicator care    permite clientelei sa faca comparatie intre conditiile de costuri pentru acelasi tip de credit, dar acordata de diferite banci.

In functie de tipul creditului, alaturi de dobinda mai pot fi incluse comisioane privind:analiza dosarului de credit, de gestiune a creditului, pentru interogareBiroul de credit, pentru evaluarea sau/si contraexpertiza garantiei, costuri legate de deschiderea si funcionarea contului prin care se acorda creditul(daca clientul nu are cont la banca respectiva)etc.Calculul DAE este obligatoriu pentru creditele:pentru nevoi personale, unuri de folosinta indelungata, , pentru vacanta, autoturisme, credite carduri.

Totodata, bancile sunt obligate ca in orice anunt publicitar si orice oferta de contact de credit destinat consumatorilor, afisate in locuri publice, prin care declara ca acorda un credit si prin care indica o dobinda sau orice alte cifre referitoare la costul creditelor, trebuie sa mentioneze DAE, in mod clar si inteligibil;scopul comercial al acestor informatii trebuie sa fie expus foarte clar, prin folosirea limbajului obisnuit.

Credite pentru nevoi personale

3.3. CARDUL

Carduleste un instrument de plata electronica pe suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa folosesca disponobilitatile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului si/sau sa utilizeze o linie de credit in limita unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in favoarea detinatorului cardului.

In functie de tipul si caracteristicile cardului, un detinator de card poate efecua una sau mai multe operatiuni.Operatiunile de baza care pot fi efectuate cu un card sunt:

-retragerea sau depunerea de numerar care se pot efectua prin terminale, cum sunt distribuitoarele de numerar sau bancomatele/ATM de la ghiseele bancilor emitente sau a instritutiilor acceptante sau ale uniei institutii bligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul monedei electronice;

-Plata marfurilor si a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptati de plati prin card;a serviciilor furnizate de anumiti emitenti, cum sunt serviciile efectuate de companii in domeniul telefoniei mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune si Internet sau de catre alti furnizori de utilitati, precum plata catre autoritatile administratiei publice, reprezentind impozite, taxe, amenzi, penalitati;

-transferul de fonduri intre conturile detinatorului de card, catre alte entitati sau de la un card la altul.

Tipuri de carduri.In emiterea cardurilor, bancile au fost preocupate de diversificarea tipurilor de carduri din doua perspective:se se apropie cit mai mult de nevoile clientului si, totodata, sa se protejeze de riscul inregistrarii de pierderi prin incapacitatea detinatorilor de card de a restitui banii utilizati prin plata cu carduri.L a fel de importante insa au fost inovatiile tehnologice care au permis imaginarea unor carduri cu functii deosebite.Luind in considerare operatiunile cu cea mai lunga utilizare si de aici tipurile de carduri emise, se disting citeva tipuri de carduri de baza in care sunt incluse:

cardul de debit permite efecuarea de opratiuni de plati, retrageri de numerar si transfer de fonduri , numai in limita disponibilitatilor banesti proprii ale detinatorului de card existente in contul deschis la banca emitenta.

cardul de debit cu facilitatea decoperit de cont permite detinatorului ca in efectuarea operatiunilor specifice unui card de debit, alaturi de disponibilitatile banesti proprii, sa poata dispune de o suma-in limita unui plafon prestabilit-respectiv facilitatea de decoperit de cont -pusa la dispozitie de banca emitenta unde are deschis contul;astfel de facilitati sunt puse la dispozitie de banci atunci cind veniturile detinatorului de card sunt virate cu regularitate, de exemplu, plata salariilor prin card;sumele acordate in cadrul facilitatii in descoperirile de cont, de regula, trebuie restituite lunar;

cardul de credit permite detinatorului de card, ca alaturi de disponibilitatile proprii sau chiar in lipsa acestora, se efecueze operatiuni de plati, retrageri de numerar sau transferuri din fonduri puse la dispozitie de banca emitenta sub forma unor linii de credit in limita unui plafon prestabilit, cu obligatia rambursarii acestora la o anumita data in viitor, denumita perioada de gratie(care poate fi de 20-50 de zile), sau uneori in rate;

cardul de retragere numerar sau simplu card de numerar, dupa cum rezulta si din denumire, permite detinatorului de a autiliza cardul doar la bancomatele sau distribuitoare de numerar pentru retragerea de numerar in limita disponibilitatilor banesti existente din contul sau.

In raport de prezenta fizica a cardului tranzactiile se pot clasifica in:
-tranzactii unde cardul este prezent-tranzactii unde banda magnetica a cardului sau cipul sunt citite electronic sau unde se pot obtine amprenta elementelor confectionate in relief a cardului pe chitanta cu ajutorul imprimeului mecanic;acestea sunt tranzactii care au loc in locatii comerciale traditionale la POS-uri, ATM-uri sau la ghiseele bancilor; se mai intalnesc si sub denumirea de tranzactii ata in fata, caresunt descrise ca fiind acela unde cardul, detinatorul de card si comerciantul sunt prezenti in acelasi loc si in acelasi timp;

-tranzactii in care cardul nu este prezent-tranzactii ordonate prin telefon, posta , Internet unde nu exista dovada participarii fizice a cardului, insa detinatorul cardului trebuie sa introduca parole si coduri sau date ale cardului personal.

Un alt element definitoriu pentru utilizarea cardului este structura informationala pe care o are incorporata.Din acest punct de vedere se disting carduri cu banda magnetica si carduri cu cip.

Cardurile cu banda magnetica sunt cardurile care pe verso au o banda magnetica in care sunt incriptate o suita de informatii inregistrate magnetic.

Cardurile cu cip sunt cardurile care contin unul sau mai multe circuite integrate in masa de plastic.Aceste cipuri indeplinesc mai multe functii:de identificare, stocare sau prelucrare a datelor avind un scop special, inclusiv de protectia a frudelor.

Cardul hibridsaucardul dual este acel card care contine atit banda magnetica cit si microprocesor(cip) si permite efecuare unor operatiuni combinate.

In raport cu spatiul geografic cardurile pot fi folosite:

-numai pe teritoriul unei tari, platile sunt efecuate in moneda nationala(carduri nationale)

-pe teritoriu mai larg al uni grup de tari care au convenit astfel, iar bancile sunt participante la un sistem de plati si decontari electronice interconectat zonal, ca piata interna unica pentru platile prin card(carduri regionale sau zonale)

-atita in tara emitenutlui de card, cit si in orice tara din lume in care se afla alte banci membre la un sistem de emitere si utilizare internationala a cardurilor in baza unor acorduri si structuri institutionale si logistice puse la dispozitie de institutii financiare specializate, cum sunt Visa International, Mastercard/Europay, American Expres.

Produsele si serviciile bancare care au fost enumerate sunt o parte din portofoliul oferit de unitatile bancare, mai sunt si operatiunile efectuate de catre banca la cererea clientului(operatiuni valutare, transferuri rapide de fonduri prin sistemele de plati rapide-Western Union).In afara de aceasta gama larga de produse si servicii, oferita persoanelor fizice de unitatile bancare si institutiile financiare, mai sunt si serviciile in format electronic care sunt puse la dispozita clientului prin intermediul Internetului (Home Banking , Internet Banking), servicii bancare care ofera posibilitatea realizarii on-line a unor operatiuni bancare in lei si valuta, pentru persoane fizice si juridice.

3.4. OPERATIUNI VALUTARE

Piata valutara cuprinde operatiunile desfasurate pe piata valutara interbancara si operatiunile de schimb valutar efectuate cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice.

Bancile comerciale pot efectua operatiuni de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice prin intermediul punctelor de schimbvalutarinfiintate in incinta tuturor sediilor proprii (centrale, sucursale, agentii, puncte de lucru sau alte structuri asimilate acestora), cu respectarea prezentelor instructiuni si a prevederilor legale aplicabile.Operatiunile de plati si incasari in valuta sunt realizate in cadrul stabilit de regimul valutar al tarii(Regulamneul BNR privind operatiunile valutare).Operatiunile care au loc la ghiseul valutar al unitatilor bancare sunt urmatoarele:

-incasari si plati in conturile in valuta ale persoanelor individuale;

-operatiuni de schimb valutar;

-ordine de plata si mandate externe;

-alte operatiuni cu valute efective.

Operatiuni valutare la vedere, sunt acele tranzactii in care sunt utilizate cursuri la vedre, iar miscarea fondurilor intre conturile bancare(decontarea) are loc intr-un interval de 48 ore sau doua zile bancare lucratoare.Tranzactiile valutare, incheiate in aceste conditii, se numesc operatiuni valutare la vedere, iar ansamblul, relational interbancar format de operatiunile la vedere(national sau international) se numeste piata valutara la vedere sau piata spot.Cursul la vedere este cel care intotdeauna se publica, fiind totodata baza de la care se pleaca pentru calculul celorlalte cursuri utilizate pe piata valutara.

Operatiuni valutare la termen sunt tranzactii realizate la cursuri la termen(forward), iar miscarea fondurilor intre conturile bancare(decontarea).

Cursul la termen(forward) este cursul valutar utilizat in tranzactiile valutare ce se realizeaza la un interval de timp ce depaseste 48 ore sau 2 zile bancare lucratoare.Particularitatea cursului la termen consta in faptul ca, desi decontarea tranzactiei va ave loc in viitor, sursul ca atare se stabileste in momentul efectuarii operatiunii.Tranzactiile in care se utilizeaza cursuri la termen se numesc operatiuni valutare la termen, iar ansamblubl relational interbancar national si/sau international formeaza piata valutara la termen.

3.5.TRANSFERURI RAPIDE DE FONDURI

Transferuri de bani prin Western Union.

Western Union este un serviciu de plati rapide in numerar (cash), prin care se pot primi sau transmite bani in toata lumea.

In prezent Western Union este cea mai larga retea de transferuri de fonduri, detinand peste 170 mii locatii raspandite in intreaga lume, din care peste 1.400 in Romania.

Sistemul computerizat care sta la baza acestui serviciu asigura securitatea perfecta a tuturor tranzactiilor. Fiecare transfer se identifica intr-un mod unic in sistem printr-un numar de control si poate fi protejat suplimentar printr-o parola aleasa de expeditor, astfel incat, banii vor fi achitati numai persoanei desemnate.

Sumele transmise prin intermediul acestui serviciu sunt disponibile pentru ridicare in cateva minute (cca 10 minute) dupa ce au fost transmise. Indiferent de moneda in care se ordona transferul, bancile efectueaza platile de numerar numai in dolari SUA, conversia intre valute fiind facuta automat de catre Western Union.

Operatiunile dispuse prin Western Union sunt comisionabile. Comisionul se plateste de catre expeditor. Grila de comisioane se aplica pe transe de sume (comisioane standard stabilite de Western Union si aplicabile unitar de catre toti prestatorii serviciului din Romania).

Efectuarea transferului are loc cu respectarea regulamentului valutar in vigoare.

Suma maxima per persoana ce poate fi transferata intr-o zi este de 5.000 USD, din Romania catre alte tari, si de 10.000 USD, din alte tari catre Romania.

Durata operatiunii este de 10 minute. Transferul de fonduri prin Western Union presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

-expeditoruldepune banii la agentul Western Union, completeaza un formular si primeste o chitanta cu un numar de control; anunta destinatarul asupra transferului initiat, comunicandu-i si numarul de control.

destinatarul se prezinta la cel mai apropiat agent Western Union, prezinta un document de identificare (este util sa cunoasca numarul de control si este necesar sa stie cu exactitate numele expeditorului, orasul si tara, precum si suma aproximativa) si primeste intreaga suma.

Transferul rapid de fonduri prin Western Union cuprinde serviciul Will Call destinat persoanelor fizice.In cazul primirilor de sume de la persoane juridice sau fizice (prin serviciul Quick Cash, respectiv Will Call), clientul va completa, la cea mai apropiata unitate bancara din Romania, un formular "pentru primit bani", in care va mentiona numele expeditorului, tara de origine si suma aproximativa transferata. Pe baza actului de identitate prezentat, destinatarul poate intra astfel in posesia sumei transmise.

In cazul expedierilor de sume catre persoane fizice (prin serviciul Will Call), clientul va completa un formular "pentru transmis bani", la care va anexa documente justificative (de exemplu, documente din care sa reiasa necesitatea efectuarii platilor pentru taxe scolare, taxe de viza de munca, taxe de sedere temporara sau definitive, taxe de participare la seminarii, conferinte sau congrese, cheltuieli turistice, medicale, cheltuieli de intretinere a membrilor familiei etc.). Dupa efectuarea platii, clientul primeste de la banca chitanta care atesta efectuarea tranzactiei si numarul de control al transferului. De asemenea, clientul achita bancii comisionul de transfer al sumei.

3.6.Internet Banking

In Romania, serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid in ultimii ani si sunt in continuare in curs de dezvoltare si extindere.

Conform Ordinelor ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Nr. 16/februarie 2003 si Nr. 218/2004 privind avizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta, in anul 2006, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei au eliberat avize pentru diverse servicii bancare electronice catre 27 de banci din Romania.

Tot mai multe banci se implica pe segmentul serviciilor bancare electronice, mizand pe accesibilitatea acestora oricand si de oriunde din lume.

In majoritatea tarilor dezvoltate, serviciile e-banking sunt oferite automat la pachet cu alte produse bancare, datorita popularitatii de care se bucura.

In Romania, plata la distanta este practicata doar de companii si persoane care au cultura bancara, Internet si computer personal. Cu toate acestea insa, ritmul de crestere a numarului de utilizatori si de tranzactii prin e-banking se accelereaza spectaculos de la an la an, datorita faptului ca piata este la inceput.

La sfarsitul lunii iunie a anului statisticileMinisterului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) raportau un numar de 150.000 de utilizatori de serviciide plata la distanta. Pentru comparatie, in iunie 2005 numarul acestora era de 66.000, ceea ce inseamna o crestere de 120%.

Incepand cu data de 1 aprilie 2006 au fost avizate conform Ordinului MCTI nr.218/2004 privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces ladistanta, de tipul aplicatiilor Internet Banking, Home Banking sau Mobile Banking urmatoarele instrumente, emise de , data valabilitatii acestor avize fiind 01.04.2007.

Internet Banking este serviciul cel mai accesibil al unei banci pentru perntru clientela deoarece poate fi folosit de acasa si chiar de la serviciu pentru a face transferuri bancare dintr-un cont in altul , pentru achitarea facturilor , pentru verificarea starii contului si tranzactiilor efectuate, etc.