Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Analiza politicii fiscal-bugetare in Romania


Analiza politicii fiscal-bugetare in Romania


Analiza politicii fiscal-bugetare in Romania. Perspective

Executia bugetara 11M 2007

Desi programul bugetar al anului 2007 anticipa un deficit al bugetului general consolidat de 2,7% din PIB - tinand cont de executia in primele 11 luni ale anului, prin ultima rectificare, acesta a fost crescut la 2,9% din PIB

In primele 11 luni ale anului 2007, executia bugetului general consolidat indica un deficit de 1% din PIB, comparativ cu 1,7% PIB in aceeasi perioada a anului 2006. Veniturile fiscale au crescut cu 0,6 puncte procentuale, ajungand la 13,8% din PIB in primele 9 luni ale anului 2007



Pe termen mediu, deficitul prognozat se situeaza la 2,9% din PIB, in crestere fata de cel prevazut in Programul de Convergenta anterior. Aceasta ajustare este determinata de necesitatea asigurarii fondurilor in scopul initierii unor proiecte pentru infrastructura in domeniile prioritare: transport, mediu, invatamant si sanatate, in paralel cu sustinerea contributiei nationale la programele de investitii eligibile a fi finantate din fonduri europene (vezi tabelul 1 din anexe).

Datoria publica

Gradul de indatorare publica a Romaniei se situeaza sub 20% din PIB, cu mult sub limita de 60% din PIB stabilita prin Tratatul de la Maastricht. Astfel, pe fondul cresterii economice sustinute, la sfarsitul anului 2006 datoria guvernamentala calculata conform metodologiei UE (ESA95) reprezenta 12,4% din PIB, din care datoria interna 2,7%, iar cea externa 9,7%. Pentru sfarsitul anului 2007 nivelul acestui indicator a fost estimat la 11,9% din PIB.

Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor

Graficul 1. Structura datoriei publice

Structura datoriei guvernamentale la 31.12.2006 pe instrumente de datorie arata ca emisiunile de titluri guvernamentale reprezinta 28,4% din total datorie, iar diferenta este acoperita cu imprumuturi.

In ceea ce priveste maturitatea initiala aferenta datoriei guvernamentale, 9,5% din datorie avea scadente pe termen scurt iar 90,5% cu scadente pe termen mediu si lung, in timp ce maturitatea medie a soldului datoriei la sfarsitul anului 2006 era de 5,1 ani.

Piata titlurilor de stat

In anul 2007, strategia de finantare a fost planificata astfel incat sa fie utilizate preponderent sursele interne de finantare. Astfel, a fost emis calendarul anual de emisiuni de titluri de stat, anuntandu-se un volum indicativ de titluri de stat de 12 mld. lei, instrumentele anuntate fiind certificate de trezorerie cu scadente la 6 luni si 12 luni, respectiv obligatiuni benchmark, cu scadente de 3, 5 si 10 ani, iar pana la 30 septembrie 2007 au fost emise titluri de stat in valoare de 9,0 mld.lei.


Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor

Graficul 2. Evolutia randamentului titlurilor de stat active
la data de 30 septembrie 2007

In anul 2006 finantarea deficitului bugetar s-a realizat in proportie de 84,3% din surse interne, iar in anul 2007 finantarea deficitului bugetar s-a realizat, in principal, din surse interne. Datorita unor politici fiscale prudente cat si a reducerilor costurilor aferente noilor imprumuturi urmare a imbunatatirilor succesive ale ratingului suveran, povara serviciului datoriei guvernamentale s-a redus gradual si este uniform distribuita pentru anii urmatori.

Politica fiscal bugetara in perioada 2008-2010

Viziunea Guvernului in domeniul politicii fiscale este centrata pe:

asigurarea unui rol stimulativ al taxelor si impozitelor

consolidarea finantelor publice, in vederea sporirii rolului sau stabilizator prin reducerea deficitelor structurale

imbunatatirea conditiilor pentru functionarea simetrica a stabilizatorilor automati.

asigurarea unui mediu nediscriminatoriu, concentrandu-se pe masuri de consolidare a simplitatii, transparentei si predictibilitatii sale.

Reducerea in continuare a ratelor contributiilor la asigurarile sociale este justificata de intentia de diminuare a inclinatiei agentilor economici de a pastra activitatile in economia gri, pentru a da un impuls pozitiv evolutiilor pietei muncii, contribuind in paralel la atingerea scopurilor formulate in Strategia de la Lisabona, relansata.

Deficitul structural al bugetului va ajunge la un nivel de 0,9% din PIB in 2011, respectand prevederile Pactului de Stabilitate si Crestere revizuit, implicand o marja de siguranta suficienta pentru a evita depasirea nivelului de 3% din PIB in conditiile aparitiei unor socuri asimetrice la adresa cresterii produsului intern brut.

Bugetul pe 2008

Fundamentare

Crestere economica +6,5%;

Formarea bruta de capital fix +13,0%;

Castigul salarial mediu brut +12,3%

Numarul mediu de salariati +2,0%

Rata somajului 4,3%

Deficit bugetar 2,7%

Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate la 39,3% din PIB, in crestere cu 2,4 puncte procentuale fata de anul 2007. Pe categorii, principalele impozite s-au prognozat a avea urmatoarea evolutie:

In ceea ce priveste veniturile din impozitul pe venit si salarii, s-a estimat ca acestea vor creste cu 0,5 puncte procentuale (de la 3,5% din PIB in 2007, la 4,0% in 2008, mentinandu-se la acest nivel si pe termen mediu). Cresterea a fost determinata, in principal, de cresterea castigului salarial mediu brut si a numarului mediu de salariati in perioada de prognoza.

Desi in termeni nominali veniturile din impozitul pe profit s-a estimat ca vor creste, ponderea in produsul intern brut in anul 2008 fata de anul 2007 a ramas constanta (2,9%). Pe termen mediu insa, s-a estimat o usoara crestere a incasarilor la aceasta categorie de venituri, pe de o parte ca urmare a reducerii contributiilor la asigurarile sociale, pe de alta parte determinat de recuperarea arieratelor din economie din anii precedenti.

Veniturile din contributiile de asigurari sociale continua sa detina ponderea cea mai mare in produsul intern brut, inregistrand o crestere de 1,4 puncte procentuale (de la 9,5% in anul 2007, la 10,9% in anul 2008).

Pentru anul 2008, s-a preconzat reducerea contributiilor la asigurarile sociale cu 6 puncte procentuale cumulat (angajat si angajator), distribuite astfel: 1,5 puncte procentuale la bugetul asigurarilor sociale de stat; 2,0 puncte procentuale la bugetul asigurarilor pentru somaj; 1,8 puncte procentuale la bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; 0,7 puncte procentuale la bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale.

Veniturile din taxa pe valoarea adaugata s-a estimat ca vor cunoaste o usoara crestere de 0,2 puncte procentuale in 2008 fata de 2007.

Nivelul veniturilor din accize s-a preconizat a cunoaste o usoara scadere de 0,2 puncte procentuale in conditiile continuarii procesului de armonizare cu legislatia europeana, aprecierii cursului de schimb si reducerii consumului la alcool si tutun.

Graficul 3. Veniturile bugetului general consolidat 2004-2008

(mld lei / % din PIB)

Cheltuielile bugetului general consolidat

Au fost estimate la 42% din PIB in 2008.

Guvernul si-a propus pentru 2008 scaderea ponderii cheltuielilor de personal in produsul intern brut, in scopul sustinerii procesului dezinflationist. Pe termen mediu, se are in vedere reducerea in continuare a ponderii cheltuielilor de personal pana la nivelul de 5,6% din PIB in 2010.

Dobanzile s-a prognozat a se mentine la aproximativ acelasi nivel cu cel din anul 2007 (0,9% in produsul intern brut fata de 0,8% in anul 2007).

Subventiile au reprezentat 1,5% din P.I.B. in 2008, iar tendinta de scadere a ponderii acestora va continua pana la 1,0% in 2010, in conditiile retragerii treptate a statului din economie si intaririi mecanismelor de piata.

Transferurile au continuat sa detina ponderea cea mai mare in produsul intern brut (18,5% din P.I.B.), cu 1,7 puncte procentuale in crestere fata de anul 2007 in conditiile cresterii reale a pensiilor.

De asemenea, guvernul si-a propus imbunatatirea considerabila a politicii de cheltuieli prin directionarea fondurilor publice pentru sustinerea cresterii economice. Astfel, pentru 2008, s-a estimat o crestere a cheltuielilor de capital de la 5,5% din produsul intern brut in anul 2007, la 6,5% din P.I.B in 2008.

Exemple pe domenii in 2008: 6% din PIB pentru educatie si cercetare; 4,5% din PIB pentru sanatate; 2,7% din PIB pentru agricultura; 4% din PIB pentru transporturi; 1,5% din PIB pentru servicii si locuinte

Graficul 4. Cheltuielile bugetului general consolidat 2004-2008

(mld lei / % din PIB)

Principalele modificari ale sistemului fiscal pe partea de venituri
in 2008

In domeniul impozitului pe venit si salarii au fost adoptate urmatoarele prevederi ce au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2008

cresterea plafonului lunar privind venitul neimpozabil din pensii de la 900 lei la 1000 lei;

introducerea impozitului pe venituri din agricultura (2%), incepand cu data de 1 ianuarie 2009;

impozitarea nerezidentilor in ceea ce priveste venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal.

Modificarile legislative referitoare la taxa pe valoare adaugata ce au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2008 sunt:

importatorii care realizeaza importuri in anul precedent de cel putin 150 milioane lei se aplica sistemul taxarii inverse, beneficiaza de aplicarea sistemului de taxare inversa la import, nefiind obligati la plata TVA in vama;

eliminarea aplicarii masurilor de simplificare pentru lucrarile de constructii-montaj datorita intarzierii colectarii taxei la buget, precum si pentru livrarile de cladiri, parti de cladire si terenuri.

ajustarea taxei, in cazul in care bunul de capital este folosit in alte scopuri decat cele economice, va fi realizata o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, indiferent de durata acesteia
(5 sau 20 ani).

Anexe

Proiectia bugetului consolidat

Tabel 1

Codul

ESA

nivel

% din PIB

Imprumuturi nete (EDP B9) pe sub-sectoare

1. Buget consolidat

S.13

2. Bugetul central

S.1311

3. Buget de stat

S.1312

4. Bugete locale

S.1313

5. Bugetul asigurarilor sociale

S.1314

Buget consolidat (S13)

6. Incasari totale

TR

7. Cheltuieli totale

TE1

8. Soldul net

EDP B.9

9. Dobanzi

EDP D.41

10. Balanta primara

11. One-off si alte masuri temporare1

Componentele veniturilor

12. Impozite totale (12=12a+12b+12c)

12a. Impozite pe productie si import

D.2

12b. Impozite curente pe venit, avutie, etc

D.5

12c. Impozite pe capital

D.91

Contributii sociale

D.61

14. venituri din proprietate

D.4

15. Alte

16 = 6. Venituri totale

TR

p.m.: povara fiscala (D.2+D.5+D.61+D.91-D.995)

Componentele cheltuielilor

17. Remunerare angajati + consum intermediar

D.1+P.2

17a. Remunerare angajati

D.1

17b. Consum intermediar

P.2

18. Contributii sociale (18=18a+18b)

18a. Contributii sociale in natura

D.6311, D.63121, D.63131

18b. Contributii sociale, altele

D.62

19=9. Dobanzi2

EDP D.41

20. Subventii

D.3

Formarea bruta de capital fix

P.51

22. Altele

23=7. Cheltuieli totale

TE1

p.m.: consumul guvernamental (nominal)

P.3

L

L

L

L

Evolutia datoriei bugetului general

Tabelul 2

% din PIB

1.Nivelul datoriei guvernamentale brute (conform ESA)

2. Modificarea datoriei guvernamentale, %

Contributia la modificarea datoriei brute

3. Balanta primara

4. Dobanda (incl. SIFM )

5. Ajustari stoc-flux

Din care:

- Diferente intre cash si accrual

- Acumularea neta de active financiare

Din care: aparute din privatizare

- Efecte ale evaluarii si altele

p.m. rata dobanzii implicite asupra datoriei

Alte variabile relevante

6. Active financiare lichide

7. Datoria financiara neta ( 7=1-6 )

*) reprezinta disponibilitatile in contul in valuta al MEF si in contul in lei din incasari din valorificarea activelor bancare si din activitatea de privatizare.

Sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice

Tabelul 3

% din PIB

Cheltuieli totale

Cheltuieli cu pensiile

Ingrijirea sanatatii

Cheltuieli cu educatia

Venituri totale

- ritmuri medii -

Cresterea productivitatii muncii

Cresterea reala a PIB

Rata de participare in randul barbatilor

Rata de participare in randul femeilor

Rata totala de participare

Rata somajului - BIM

Populatia in varsta de 65 ani si peste/ populatia totala





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate