[PBNI1] UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

ADMINISTRATIVE SI JURIDICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA

DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENTA

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

ADMINISTRATIVE SI JURIDICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA

DE GESTIUNE

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri si a consecintelor sale economico-financiare la

S.C. Secona S.A. Pitesti

INTRODUCERE

In conditiile tranzitiei tarii noastre la economia de piata, fiecare intreprindere, indiferent de forma de proprietate, profil sau dimensiune, trebuie sa se adapteze in permanenta la cerintele pietei si ale mediului in care isi desfasoara activitatea, sa-si imbunatateasca performantele economico-financiare si capacitatea de concurenta in raport cu alti agenti economici.

Un rol important in realizarea acestor obiective il are analiza diagnostic a activitatii economico-financiare a intreprinderilor, care, prin metodele si tehnicile utilizate, permit diagnosticarea starii diferitelor fenomene, cunoasterea cauzelor care provoaca anumite disfunctionalitati si luarea unor masuri corespunzatoare pentru reglarea si optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecarei firme.

In acest fel, analiza diagnostic a activitatii economico-financiare a societatilor comerciale reprezinta un mijloc important al managementului intern al fiecarei firme, care permite fundamentarea deciziilor privind strategia dezvoltarii si utilizarea eficienta a resurselor materiale, umane si financiare, in vederea cresterii valorii de piata, a rentabilitatii si a competitivitatii intreprinderilor. In acelasi timp, informatiile rezultate din analiza de diagnostic a activitatii economico-financiare a firmei pot fi utilizate si de alti subiecti din afara intreprinderii, cum ar fi bancile, organele fiscale sau de control, precum si de investitorii interesati in dezvoltarea unor afaceri cu firmele respective.

In cadrul indicatorilor care reflecta rezultatele economico-financiare ale intreprinderii un loc important il ocupa cifra de afaceri. Aceasta e considerata indicatorul fundamental pe baza caruia se evalueaza direct performantele inregistrate de intreprindere sau se pot construi alti indicatori care sunt utilizati pentru estimarea eficientei activitatii intreprinderii.

Analiza cifrei de afaceri pe piete si pe diversi clienti, pe stadii ale ciclului de viata a produselor, precum si in raport cu cererea si cu capacitatea de productie permite adoptarea unor decizii corespunzatoare privind orientarea in viitor a activitatii desfasurate de agentul economic.

Este, deci, explicabil de ce, in cadrul interesului mai larg acordat gestiunii financiare a intreprinderii, se acorda o atentie deosebita activitatii si deciziei financiare, atat in faza de programare, cat si in cea de executie.

In prezent, cifra de afaceri este esentiala pentru estimarea pozitiei intreprinderii pe piata, a capacitatii si abilitatii sale de a dezvolta activitati profitabile in conditii de concurenta.

Prin urmare, in etapa actuala, o atentie deosebita trebuie acordata analizei cifrei de afaceri pe total intreprindere si pe produse, a cailor sale de crestere si a consecintelor economico-financiare, a principalelor surse de venituri si a mijloacelor de diversificare a acestora. Se asigura astfel premisele maximizarii cifrei de afaceri, ale consolidarii si extinderii agentului economic, ale cresterii cotei sale de piata si sporirii averii actionarilor.

CAPITOLUL I

Consideratii teoretice si metodologice privind cifra de afaceri

Continutul si metodele de calcul ale cifrei de afaceri

Orice intreprindere, indiferent de profil si dimensiune si de spatiul socio-economic in care activeaza, trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico-financiara, aceasta cu atat mai mult cu cat mecanismele clasice ale economiei de piata se formeaza si urmeaza sa functioneze cu toate rigorile ce le presupun.

Sintetic, astfel de probleme isi gasesc reflectarea in eficienta activitatilor care au la baza anumite determinari cantitativ-calitative ale factorilor de productie - natura, munca si capitalul, randamente maxime ale utilizarii lor.

Activitatea de productie si comercializare reprezinta obiective importante ale societatii comerciale, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin aceasta se realizeaza bunuri necesare satisfacerii unor nevoi sociale. Orice activitate tehnico-productiva trebuie sa raspunda unei nevoi sociale.

Prin darea in consum a factorilor de productie se obtin produse, se efectueaza lucrari sau se realizeaza servicii, produsele urmand sa fie comercializate, iar lucrarile si serviciile receptionate. Rezulta ca agentii economici, indiferent de ramura de productie in care este inclusa activitatea lor si indiferent de forma de proprietate, urmaresc valorificarea bunurilor si serviciilor, acestea urmand sa fie realizate in stricta concordanta cu cerintele consumatorilor.

Prin comensurarea activitatii de productie si comercializare, in practica se poate folosi un sistem de indicatori valorici, fiecare, prin continut si mod de determinare, avand o anumita putere informationala. Sistemul de indicatori trebuie sa fie cuprinzator, dar rezonabil, pentru a permite realizarea scopului informatiei, respectiv evaluare si decizie.

Un sistem al indicatorilor operationali in diagnoza poate fi reprezentat de urmatoarea grupare[1] :

indicatori ai potentialului tehnico-economic ;

indicatori ai potentialului financiar ;

indicatori ai rezultatelor economico-financiare ;

indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic si financiar ;

Printre indicatorii care caracterizeaza rezultatele economico-financiare ale firmei se numara cifra de afaceri, valoarea adaugata, profitul net etc.

Cifra de afaceri este indicatorul valoric care evidentiaza veniturile totale obtinute din activitatea comerciala a unei intreprinderi pe o anumita perioada de timp. In cadrul ei nu se includ veniturile financiare si nici veniturile exceptionale.

Analiza cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita deoarece permite aprecierea locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati in mod profitabil. Totodata, modificarea cifrei de afaceri se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum si asupra eficientei activitatii societatilor comerciale.

O asemenea analiza poate fi realizata pana la nivelul produsului, grupelor de produse sau categoriilor de activitati, firma fiind interesata sa cunoasca ce produse sunt solicitate, care este contributia lor la formarea veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din punct de vedere al producatorului, ci si al beneficiarului. Toate acestea sunt absolut necesare pentru formularea strategiei intreprinderii in perioadele viitoare.

Pentru a avea semnificatie, cifra de afaceri trebuie corelata cu capitalul de lucru al firmei (care este, de regula, mai mare decat capitalul social), cu capacitatea proiectata sau maxim utilizabila si cu costul productiei.

Daca cifra de afaceri este mai mare decat capitalul social, semnificatia unei asemena situatii reda nivelul mai redus al dotarii, precum si faptul ca in unitatea respectiva durata ciclului de productie este relativ mica, productia finita iesind din procesele de prelucrare dupa o perioada scurta de timp.

In cazul invers, cand cifra de afaceri este sub capitalul social, firma respectiva fie are o dotare costisitoare, cu tehnologii superioare, fie foloseste capacitatea de productie sub nivelul proiectat.

Din punct de vedere al continutului si al sferei de intindere, cifra de afaceri poate fi privita ca : cifra de afaceri totala, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala si cifra de afaceri critica.

Cifra de afaceri totala (CA) exprima volumul total al afacerilor unei firme, evaluate in preturile pietei. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor intr-o perioada de timp.

Cifra de afaceri medie (CA) se poate determina in unitatile monoproductive si reflecta incasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.

=

Cifra de afaceri marginala (CAm exprima variatia incasarilor unei firme generata de cresterea cu o unitate a volumului vanzarilor.

CAm =

Cifra de afaceri critica (CAmin) reprezinta acel nivel al vanzarilor la care se asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de afaceri minima va fi egala cu suma cheltuielilor fixe si a celor variabile :

CA_min = CF + Cv sau

CA_min = =

Unde :

CF- cheltuielile fixe totale ;

Ncv- nivelul relativ al cheltuielilor variabile fata de cheltuielile totale (Ct).

Cel mai adesea, marimea cifrei de afaceri totale se determina prin insumarea veniturilor provenite din activitatea de baza a intreprinderilor (Vb) cu veniturile provenite din alte activitati (Va) :

CA = Vb + Va,

Unde :

Vb- reflecta cifra de afaceri din activitatea de baza a intreprinderii si se refera la vazarea produselor rezultate din activitatea de baza a intreprinderii ;

Va - reflecta cifra de afaceri din alte activitati cu caracter industrial sau neindustrial.

Conform articolului 99 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, aprobat prin H.G. nr. 704/1993, cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.

Cifra de afaceri este, in mod normal, inregistrata in unitati monetare curente (lei curenti).

In cadrul analizei cifrei de afaceri, o atentie deosebita trebuie sa se acorde inflatiei. In perioada de crestere puternica a preturilor, daca nu se procedeaza la corelarea cu inflatia, informatiile isi pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Inflatia are efecte la toate nivelurile : fluxul de exploatare, fluxul de finantare, structura patrimoniala etc., intrucat antreneaza variatii nominale carora nu le corespund variatii reale ale activitatii. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor reale ale unitatilor impun cu necesitate luarea in calcul a efectelor inflatiei.

Rata reala de crestere a cifrei de afaceri se calculeaza dupa relatia[2] :

= - 1).100,

Unde :

R_c - rata reala de crestere a cifrei de afaceri constante (statistice) ;

R_p - rata reala de crestere a preturilor.

Firmele sunt interesate sa cunoasca nivelul cifrei de afaceri pe perioadele anterioare si cel previzionat pentru perioadele urmatoare, cauzele care o determina, precum si caile de crestere a acesteia. In acest sens, analiza diagnostic a cifrei de afaceri se realizeaza in cadrul unui program de lucru prin care se fixeaza obiectivele si etapele de analiza, se stabilesc perioadele pe care se efectueaza analiza, se culeg datele si informatiile necesare, se verifica informatiile culese din punct de vedere al exactitatii si veridicitatii, se prelucreaza cu ajutorul metodelor si procedeelor specifice analizei economico-financiare, se elaboreaza concluziile referitoare la punctele tari si slabe ale activitatii agentului economic si se stabilesc masurile pentru cresterea cifrei de afaceri.

Printre cauzele care influenteaza nivelul cifrei de afaceri pot fi amintite :

supraevaluarea cererii si dimensionarea corespunzatoare a productiei ;

nerealizarea productiei prevazute, din diferite cauze ;

aparitia produselor de substitutie ;

scaderea cererii solvabile a potentialilor cumparatori ;

calitatea produselor fabricate ;

intensificarea concurentei etc.

In perioada actuala, analiza cifrei de afaceri poate constitui o actiune directa pentru ameliorarea vietii economice a intreprinderilor. Pe baza ei se identifica aspectele favorabile si nefavorabile intervenite in gestiunea financiara a intreprinderii si se fundamenteaza strategia de mentinere si dezvoltare a acesteia. Modelele moderne ale gestiunii intreprinderii presupun, din ce in ce mai mult diverse cercetari asupra cifrei de afaceri.

1.2.Necesitatea si importanta cresterii cifrei de afaceri

Activitatea de productie si comercializare in intreprinderile sau societatile comerciale cu profil industrial reprezinta o latura importanta a activitatii acestor unitati, care se reflecta asupra rezultatelor economico-financiare obtinute de fiecare intreprindere.

Scopul activitatii oricarei societati comerciale il constituie realizarea unor produse, lucrari sau servicii care sa satisfaca anumite nevoi sociale si sa permita indeplinirea obiectivelor fixate de fiecare intreprindere, reflectate in nivelul unor indicatori de performanta economico-financiara. In functie de interesele lor, firmele pot urmari maximizarea cifrei de afaceri, a profitului, minimizarea cheltuielilor de productie etc.

In conditiile economiei de piata, cresterea cifrei de afaceri reprezinta obiectivul de baza pentru activitatea multor intreprinderi.

In primul rand, cresterea cifrei de afaceri reprezinta o premisa a cresterii profitului, acesta fiind obiectivul primordial al oricarui agent economic, care asigura supravietuirea si dezvoltarea acestuia. Este asigurata astfel, insasi menirea fundamentala a intreprinderii, realizarea de valoare noua in productie si repartizarea acesteia intre membrii societatii.

La nivel de intreprindere, prin cresterea profitului se creeaza posibilitati suplimentare de finantare a investitiilor, concretizate in achizitionarea de noi capacitati de productie, modernizarea celor existente, achizitia si implementarea de noi tehnologii de fabricatie. Toate aceste investitii suplimentare, care conduc la cresterea productiei si a calitatii acesteia, se reflecta mai departe in cresterea cifrei de afaceri, a productivitatii muncii, in extinderea activitatii firmei, cresterea valorii sale de piata etc.

Nu trebuie omis, in acest context, nici aspectul social al cresterii capacitatii de productie, care determina angajarea de forta de munca suplimentara si, deci, reducerea somajului.

Cresterea performantei unei intreprinderi, reflectata prin cresterea cifrei de afaceri, poate duce si la imbunatatirea imaginii firmei in ochii investitorilor, creditorilor, salariatilor, clientilor. Se creeaza astfel posibilitatea atragerii de noi surse de finantare, atat sub forma creditelor bancare, cat si a emisiunilor de obligatiuni, in conditii mai avantajoase de dobanda si termene de rambursare. Imbunatatirea imaginii firmei determina si stabilitatea personalului, atragerea de personal calificat de pe piata fortei de munca, fidelizarea clientelei.

Maximizarea cifrei de afaceri e un obiectiv fixat de intreprinderi atunci cand se urmareste cresterea cotei de piata si contracararea concurentei. In acest sens, intreprinderea va face o analiza cantitativa, pentru a marca posibilitatea de absorbtie a produselor pe care le produce, precum si o analiza calitativa, care are drept scop cunoasterea gusturilor, a nevoilor, a comportamentului consumatorilor fata de produsele proprii.

In cadrul politicii de penetrare pe noi piete sau de extindere pe pietele deja existente trebuie sa se aiba in vedere o serie de criterii[3]:

demografice (evolutia natalitatii, a structurii pe varste a populatiei) ;

social-economice (veniturile populatiei, nivelul de instruire etc.) ;

tehnologice (capacitatea intreprinderii de a realiza produsele solicitate de piata, gradul de uzura a masinilor si utilajelor).

Cresterea cifrei de afaceri, insotita de diversificarea surselor de venituri si a ofertei de produse, conduce la diminuarea riscului si a incertitudinilor care apar pe segmentele de piata pe care activeaza firma. In felul acesta, ea nu mai este supusa fluctuatiilor excesive care caracterizeaza economia moderna si are posibilitatea de a lua masuri de contracarare in situatia in care apar defecte perturbatoare in activitate.

In general, cresterea cifrei de afaceri se poate obtine pe urmatoarele cai :

a)    cresterea cantitatilor (a numarului de unitati) fabricate si vandute, in functie de evolutia cererii si a ofertei de bunuri pe piata ;

b)   imbunatatirea structurii productiei in favoarea celor mai rentabile produse pe piata ;

c)    cresterea pretului de vanzare, care poate fi acceptata numai daca este o consecinta a ridicarii calitatii produselor si serviciilor si in corelatie stransa cu situatia de piata.

In ce priveste cresterea cantitatii produse si vandute, elementele principale in raport cu care se dimensioneaza volumul de activitate sunt : capacitatea de productie, resursele (materiale, umane, financiare), cererea de produse (piata).

Fiecare element poate constitui o restrictie in formularea si aprecierea obiectivelor pentru o anumita perioada, dar si un factor stimulator. De exemplu, daca exista cerere, producatorul, pentru a castiga mai mult, va actiona in directia sporirii capacitatii de productie. Daca nu exista cerere pentru un anumit produs si nu se foloseste integral capacitatea de care dispune, atunci producatorul va proceda la modificari in structura productiei in conformitate cu cererea.

Desigur ca mecanismele de reglare sunt mult mai complexe si implica timp de solutionare, luandu-se in considerare si natura activitatii, specificul fiecarei ramuri de productie.

Urmarind un asemenea proces, la un moment dat (la sfarsitul unei perioade), fiecare producator se afla intr-o anumita situatie in ceea ce priveste concordanta dintre posibilitatile sale de productie si cererera solvabila. Ignorarea unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot sa conduca la falimetul firmei.

De aceea, in analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea, se are in vedere tocmai masura in care prin deciziile adoptate s-a asigurat o asemenea concordanta care sa valorifice intr-o proportie corespunzatoare potentialul productiv al unitatii. Concluziile desprinse stau la baza elaborarii previziunilor pentru perioadele urmatoare, precum si a programelor pe termen lung, programe in cadrul carora probleme ca cele referitoare la politica de investitii, cu tot ceea ce implica acestea, detin o importanta deosebita.

Majorarea cifrei de afaceri pe seama cresterii productiei presupune estimarea cererii. In legatura cu aceasta, se fac precizarile :

poate fi evaluata pe baza de studii de marketing si sa se refere la cererea totala a gamei de produse care intra in profilul de fabricatie al mai multor agenti economici ;

poate sa reprezinte segmentul propriu de piata, fiind evaluata pe baza studiilor de piata, confirmata prin solicitari ale beneficiarilor pe baza de comenzi sau contracte.

In masura in care realizarile din perioadele anterioare si cele din perioada curenta sunt inferioare nivelului estimat al cererii, rezulta ca cererea nu a fost satisfacuta, ceea ce inseamna ca piata constituie un factor de stimulare a productiei si, prin aceasta, a veniturilor intreprinderii. Cresterea gradului de satisfacere a cererii in perioada curenta constituie un obiectiv care trebuie sa fie luat in considerare.

O scadere a cererii pe segmentul de piata propriu poate fi determinat de cauze dependente si/sau independente de activitatea firmei. In acest caz, se impune identificarea unor asemenea cauze si in raport cu natura lor sa se intreprinda masurile corespunzatoare. Astfel de cauze se refera la :

patrunderea pe piata proprie a firmelor concurente cu produse superioare din punct de vedere calitativ si la preturi mai avantajoase ;

diminuarea cererii solvabile a populatiei pentru produsele care fac obiectul de activitate al firmei ;

scaderea nivelului calitativ al produselor proprii (fenomen care poate sa depinda de o multitudine de cauze).

Fiecare din aceste cazuri implica decizii de corectie specifice, care trebuie adoptate de conducerea firmei.

Gradul de folosire a capacitatii de productie pune in evidenta, pe langa rezultatele obtinute, eventualele rezerve existente pentru sporirea productiei fara investitii suplimentare. Se pot lua astfel decizii privind imbunatatirea utilizarii extensive si intensive a mijloacelor fixe existente, precum si pentru dotarea societatii cu masini si utilaje noi, in scopul majorarii cifrei de afaceri.

Totodata trebuie sa se aiba in vedere si caracteristicile tehnico-functionale ale mijloacelor fixe si ale tehnologiilor de fabricatie, masura in care acestea pot conduce la obtinerea unor produse de o calitate corespunzatoare si in concordanta cu cerintele pietei.

O atentie deosebita trebuie acordata si consumului de resurse materiale, umane, financiare, precum si ofensivei celorlalti concurenti de pe piata.

Cresterea cifrei de afaceri pe seama majorarii pretului de vanzare trebuie sa tina seama de natura produselor comercializate. Astfel, in cazul produselor de consum curent, rolul pretului in decizia de cumparare este esential, intrucat e vorba de produse putin diferentiate, cu valoare unitara scazuta, cu frecventa mare in consum. La aceste produse, intreprinderea nu poate fixa pretul la un nivel foarte diferit de al concurentilor sai, iar modificarile de pret, fiind facute cu prudenta, actioneaza intr-o proportie relativ redusa asupra cifrei de afaceri.

In cazul produselor de lux sau de uz indelungat, care au o valoare unitara mare, actul de cumparare e gandit, consumatorii cauta informatii, fac comparatii intre diverse alternative. Pretul are o importanta mai redusa in luarea deciziei, aici fiind esentiale: imaginea marcii respective, tehnicitatea si calitatea produsului, performantele acestuia.

Intreprinderile care comercializeaza o gama larga de produse nu pot sa stabileasca sau sa revizuiasca pretul unui produs fara a lua in calcul efectele probabile asupra altor produse comercializate de ele sau asupra preturilor produselor complementare.

In fixarea pretului unui produs, intreprinderile trebuie sa analizeze si limitele in care acesta se poate incadra[4] :

limita superioara - asa-numitul ''pret maxim'', peste care cumparatorul nu-si mai procura produsul respectiv, considerandu-l prea scump ;

limita inferioara - ''pretul minim'' sub care, de asemenea, nu mai e cumparat, intrucat consumatorul apreciaza ca nu-i poate asigura satisfactia dorita.

Sporirea cifrei de afaceri prin practicarea unor preturi ridicate este specifica, de regula, strategiei marilor firme, care-si asigura rentabilitatea prin sporirea valorii adaugate. In acest caz, se impune un control riguros al costurilor gestiunii curente, care pot genera in timp o scadere a eficientei.

Se poate afirma ca adoptarea strategiei de majorare a cifrei de afaceri pe seama cresterii preturilor se justfica numai in situatia in care intreprinderea vine pe piata cu produse noi si modernizate, de o calitate superioara, ce inglobeaza elementele deosebite de progres tehnic si creativitate.

In concluzie, cifra de afaceri reprezinta unul din cei mai importanti indicatori prin care se apreciaza rezultatele activitatii unei intreprinderi, iar cresterea sa constituie un obiectiv urmarit in mod direct sau indirect de toate firmele, in functie de piata pe care activeaza si de interesele de moment pe care le au in vedere.

1.3.Rolul cifrei de afaceri in aprecierea performantelor economico-financiare ale firmei

Principalul obiectiv al diagnosticului economico-financiar este de a pune in evidenta performantele societatii prin valorificarea potentialului sau tehnico-productiv, care constituie elemente importante in formularea strategiei viitoare a intreprinderii.

Cifra de afaceri este socotita indicatorul fundamental al volumului activitatii agentului economic si, evident, nu lipseste nici un sistem de indicatori folositi in diagnosticarea si evaluarea economica a intreprinderii, in estimarea eficientei managementului practicat.

In conditiile actuale, cand factorii pietei primeaza in sistemul de variabile care explica rezultatele unei intreprinderi, analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea locului intreprinderii pe piata, a capacitatii acesteia de a desfasura activitati rentabile. In functie de nivelul cifrei de afaceri se poate aprecia daca intreprinderea este suficient de importanta, daca are semnificatie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv daca partea sa de piata este neglijabila, putandu-se lua decizii strategice in consecinta.

Analiza cifrei de afaceri trebuie sa se raporteze permanent la pozitia strategica a firmei. O intreprindere care dispune de o pozitie strategica favorabila este, de regula, mai dinamica si mai profitabila decat alte intreprinderi din acelasi sector; o intreprindere fara forta strategica va avea, mai devreme sau mai tarziu, rezultate negative sau mediocre.

In istoria manageriala a intreprinderii moderne, pozitia cifrei de afaceri in sistemul de performante economice este sensibil consolidat. In acest sens se remarca legatura dintre interesele generale ale managerilor, de care depinde politica generala a firmei, si maximizarea cifrei de afaceri sau a vanzarilor. Evident, prioritatea cifrei de afaceri nu elimina profitul, fara de care perenitatea intreprinderii nu este asigurata.

Pe baza cifrei de afaceri se determina o serie de indicatori economico-financiari utilizati in evaluarea performantei agentului economic in termeni de rentabilitate si risc, performanta cu care s-a incheiat exercitiul anterior si cu care va incepe altul. Totodata, se pot intocmi situatii financiare care constituie surse importante de informatii privitoare la eficienta activitatii desfasurate de intreprindere, informatii care sunt utilizate atat pe plan intern, in cadrul intreprinderii, cat si de catre terti.

Pe plan intern, analiza retrospectiva a cifrei de afaceri pune in evidenta nivelul rezultatelor obtinute de intreprindere in exercitiile anterioare, gradul in care au fost indeplinite obiectivele fixate, efectele perturbatoare intervenite, cauzele acestora si masurile care se impun pentru eliminarea lor. Pe baza acestor date se poate face o analiza prospectiva asupra cifrei de afaceri si a altor indicatori, se stabilesc caile de urmat pentru atingerea acestora si se fundamenteaza strategia generala a intreprinderii.

In cunoasterea nivelului cifrei de afaceri si al altor indicatori ce caracterizeaza volumul productiei intreprinderii sunt interesate si alte persoane cu care intreprinderea vine in contact, si anume[5]:

investitorii - sunt preocupati de riscul inerent investitiilor lor si de rentabilitatea pe care o obtin. Acestia au nevoie de informatii pentru a-i ajuta sa decida cand e util sa cumpere, sa conserve sau sa vanda. Investitorii sunt, de asemenea, interesati de informatiile care sa le permita determinarea capacitatii intreprinderii de a onora la scadenta dividendele;

salariatii si grupurile respective de reprezentanti sunt interesati in obtinerea de informatii referitoare la stabilitatea si rentabilitatea patronilor;

imprumutatorii - sunt interesati in informatii care sa le asigure datele reale cu privire la bonitatea firmei, la capacitatea de restituire la scadenta a datoriei, impreuna cu dividende rezonabile, comparabile cu castigurile de afaceri;

clientii - sunt interesati in detinerea de informatii cu privire la continuitatea intreprinderii contractante. Prezinta un interes deosebit de special in contextul in care clientii se afla in relatii pe termen lung cu partenerii lor;

guvernele si reprezentantii lor sunt interesati in repartizarea resurselor financiare datorate de diversi agenti economici. Organele respective doresc cunoasterea situatiei financiare a intreprinderilor in scopul obtinerii de date statistice utile formarii de indicatori destinati sa contribuie la elaborarea strategiei actuale si in perspectiva privind resursele financiare;

publicul - este un beneficiar important in ce priveste receptarea de date certe asupra intreprinderilor locale, regionale, cu privire la capacitatea acestora de a absorbi personalul eventual disponibil in localitatea respectiva

Pornind de la cifra de afaceri, se pot calcula urmatorii indicatori ce caracterizeaza performantele economico-financiare ale firmei:

1) coeficientul mediu de calitate generalizat (Kg) se stabileste pe baza relatiei:

Kg = ; = ,

unde:

qp - valoarea productiei la pret de vanzare constant

- coeficientul mediu de calitate pe produse

q - volumul fizic al productiei pe fiecare clasa de calitate

k - cifra care indica clasa de calitate.

Analiza acestui coeficient are drept scop sa stabileasca modul in care s-au respectat parametrii de calitate, cauzele si consecintele economice ale modificarii calitatii productiei, precum si rezervele interne de imbunatatire a acesteia. Pentru a fi cat mai reale concluziile trase in urma analizei, se impune verificarea normelor interne si a standardelor de calitate in raport cu ultimele tehnologii realizate pe plan intern si international.

2) productivitatea muncii, calculata prin relatiile:

Wa = ; Wz = ; Wh =

unde:

Wa, Wz, Wh - productivitatea muncii anuale, zilnice, orare

Np - numarul mediu de salariati sau de muncitori

Σz - numarul total de zile-om lucrate intr-un an de toti muncitorii sau de intregul personal.

Σh - numarul total de ore-om lucrate intr-un an de toti muncitorii sau de intregul personal.

Acesti indicatori reflecta rezervele de sporire a volumului productiei pe seama utilizarii mai eficiente a timpului de lucru al muncitorilor.

3) eficienta utilizarii capitalului fix:

E_{kf =} . 1000,

Kf - valoarea medie anuala a capitalului fix.

Eficienta utilizarii capitalului fix caracterizeaza in mod sintetic rezultatele folosirii extensive si intensive a mijloacelor fixe si arata o crestere a eficientei in cazul sporirii relative a efectului util, respectiv a cifrei de afaceri.

4) consumul de materiale la 1000 lei cifra de afaceri:

C/1000 = 1000

unde:

C_{m, c, e} - consumul de metal, combustibil, energie.

Permite analiza schimbarilor care au loc in gradul de valorificare a materiilor prime si materialelor. Cresterea mai rapida a cifrei de afaceri in comparatie cu consumul de materii prime si materiale arata o ridicare a gradului de valorificare a materiilor in procesul de productie.

5) cheltuielile aferente cifrei de afaceri se pot aprecia prin indicatorul:

C/1000 = 1000,

unde:

q - volumul fizic al productiei vandute

p - pretul mediu de vanzare fara TVA

c - costul complet pe unitatea de produs.

Pentru o sporire a eficientei este necesar ca nivelul acestui indicator sa fie cat mai redus.

6) cheltuielile intreprinderii la 1000 lei cifra de afaceri:

C/1000 = 1000,

unde:

Cv, Cf - cheltuielile variabile, respectiv cheltuielile fixe.

In functie de modificarile intervenite in marimea cheltuielilor variabile sau fixe se pot face aprecieri cu privire la cresterea sau scaderea eficientei acestor cheltuieli. Analiza poate fi extinsa prin detalierea cheltuielilor variabile in cheltuieli cu materiile prime si materialele directe, cheltuieli cu salariile directe, cu dobanzile, iar cheltuielile fixe pot fi detaliate in cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli generale ale intreprinderii etc.

7) profitul aferent cifrei de afaceri:

Pr = Σqp - Σqc

Prin analiza profitului se pot deduce caile de crestere a acestuia, respectiv cresterea cantitatilor fabricate si vandute, imbunatatirea structurii productiei in favoarea unor produse mai rentabile, reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs, cresterea preturilor.

8) ratele rentabilitatii:

- rata rentabilitatii resurselor avansate - se poate calcula prin raportarea profitului aferent cifrei de afaceri la capitalul total investit (Kt), concretizat in capital fix (Kf) si circulant (Kc):

Ra = 100 = 100

- rata rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri - calculata ca raport intre profitul aferent cifrei de afaceri si costul productiei vandute:

Rc = 100 = 100

- rata rentabilitatii vanzarilor, calculata ca raport intre excedentul brut de exploatare sau rezultatul exploatarii si cifra de afaceri:

Rv = 100

Ratele rentabilitatii sunt printre cei mai importanti indicatori prin care se apreciaza sub forma relativa situatia profitabilitatii intreprinderii, deoarece reflecta rezultatele obtinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si desfacere.

9) numarul de rotatii ale activului total:

Nr =

Reflecta randamentul utilizarii patrimoniului. Un numar de rotatii sub 1 reflecta o organizare necorespunzatoare, intre 1-1,2 o situatie mediocra, intre 1,2-1,4 reflecta o situatie satisfacatoare, iar peste 1,4 o situatie buna.

10) coeficientul de rotatie a stocurilor:

Kr =

Permite aprecierea cresterii sau reducerii stocurilor de materiale. Sta la baza adoptarii deciziei de constituire a unor stocuri optime, care sa atraga dupa sine cheltuieli minime si sa asigure in acelasi timp desfasurarea fara intrerupere a procesului de productie.

In cadrul analizei se poate studia si corelatia dintre dinamica cifrei de afaceri si dinamica stocurilor. O situatie favorabila apare atunci cand I_CA>I_St.

11) viteza de rotatie a activelor circulante - se apreciaza prin indicatorii:

-numarul de rotatii:

Nr =

in care:

- soldul mediu al activelor circulante

-durata medie in zile a unei rotatii:

in care:

T = 360 zile.

O situatie favorabila se obtine atunci cand viteza de rotatie a activelor circulante creste, ceea ce se poate obtine prin reducerea soldului activelor circulante sau cresterea cifrei de afaceri.

12) durata medie a creditelor primite:

unde:

- soldul mediu al creditelor pe termen scurt primite.

In concluzie, cifra de afaceri este utilizata pentru calculul unui numar mare de indicatori, pe baza carora se pot aprecia performantele intreprinderii si se pot stabili decizii privind imbunatatirea acesteia in viitor.

CAPITOLUL II

Prezentarea generala a societatii comerciale SECONA SA Pitesti

2.1.Scurt istoric al societatii

S.C. Secona S.A. a fost infiintata in baza Legii nr.15/1990, prin divizarea in 8 societati comerciale a Trustului de antrepriza generala constructii montaj Arges.Sediul firmei se afla in Pitesti pe strada M.Eminescu nr.11, acolo unde timp de 40 de ani s-a aflat sediul central al T.A.G.C.M. Arges . Societatea comerciala Secona S.A. este persoana juridica romana, avand forma de organizare societate pe actiuni, si se organizeaza si functioneaza in conformitate cu statutul societatii. Are un capital social de5.617.575.000 lei, fiind inregistrata la Camera de Comert si Industrie a judetului Arges cu numarul J03/2/1991.

Capitalul societatii este format din 224 703 actiuni, valoarea nominala a unei actiuni este de 25 000 lei.

2.2.Profilul si structura organizatorica a firmei

S.C. Secona S.A. a fost infiintata in baza Legii nr.15/1990, prin divizarea in 8 societati comerciale a Trustului de antrepriza generala constructii montaj Arges.

Societatea comerciala Secona S.A. este persoana juridica romana, avand forma de organizare societate pe actiuni, si se organizeaza si functioneaza in conformitate cu statutul societatii. Are un capital social de peste 5 miliarde de lei, fiind inregistrata la Camera de Comert si Industrie a judetului Arges.

Societatea are ca obiect de activitate proiectarea, producerea si comercializarea tamplariilor de aluminiu, metal si plastic pentru constructii. In profilul de activitate al firmei este prevazuta constructia de diverse lucrari, precum si diverse servicii in constructii.

S.C. Secona S.A. este una din primele firme argesene in domeniul constructiilor, primind recunoasterea in trei ani consecutivi dupa 1989 a meritelor sale de catre Camera de Comert si Industrie Arges.

Societatea este situata intr-o mare zona industriala a Pitestiului, iar calea ferata interna asigura accesul la magistralele de cale ferata si reteaua de drumuri nationale.

Societatea dispune de importante suprafete de depozitare (acoperite si descoperite), de mijloace mecanizate de actionare, dotari tehnice si organizare tehnologica, adecvate domeniului de activitate si la nivelul deceniului actual, de un departament comercial si de marketing, de resurse umane calificate, de un sistem propriu de asigurare a calitatii produselor la nivel european, de un management modern si performant.

Personalul instruit si atestat asigura indeplinirea in bune conditii a sarcinilor de proiectare, executie, livrare si intretinere a lucrarilor.

Sistemul calitatii la S.C. Secona S.A. este expresia politicii proprii a societatii privind asigurarea calitatii; el garanteaza ca activitatile ce au influenta asupra lucrarilor si produselor se pot planifica, inspecta, verifica, corecta si supraveghea si ca cerintele si necesitatile clientilor, prevazute in contracte, pot fi onorate.

S.C. Secona S.A. are o pozitie solida pe piata, expresie a aplicarii consecvente a urmatoarelor principii:

-o structura variata a productiei corelata cu cererea;

-preturi accesibile in conditii de maxima calitate.

-utilizarea unor metode oneste in raporturile cu concurenta;

-respect fata de client;

-asigurarea corespunzatoare a materialelor.

2.3. Nivelul si dinamica principalilor indicatori

economico-financiari ai S.C. Secona S.A. Pitesti

Principalii indicatori economico-financiari utilizati pentru aprecierea eficientei activitatii societatii sunt : veniturile totale, cheltuielile totale, profitul, cifra de afaceri, productia marfa, productia exercitiului, active fixe, active circulante, viteza de rotatie a activelor circulante, numarul de salariati, productivitatea muncii, ratele rentabilitatii.

Din punct de vedere contabil, veniturile unitatii patrimoniale sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din : livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarile de servicii si avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimtit sa le primeasca, executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor, veniturile exceptionale. In cadrul veniturilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului, se cuprind, de asemenea, veniturile din productia stocata, productia imobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, pretul de vanzare a activelor cedate.

Veniturile totale in anul 1999 au fost 29.121.857 mii lei, inregistrand anual, cresteri cuprinse intre 42% si 64%. Astfel, in 2000 veniturile au fost de 40.839.175 mii, in 2001de 55.109.275 mii, iar in 2002 de 85.78.632 mii, acestea din urma fiind, din punct de vedere valoric, de aproape 3(trei) ori mai mari decat nivelul inregistrat in1999. Aceasta crestere s-a datorat, in cea mai mare parte, procesului inflationist generat, pe de o parte, de cresterea preturilor la materiile prime din tara, iar, pe de alta parte, de deprecierea pretului in raport cu valutele convertibile.

Cheltuielile unei intreprinderi reflecta, sub forma valorica intregul consum de factori de productie sau de resurse materiale, umane si financiare, efectuat pentru fabricarea si vanzarea productiei. Nivelul, dinamica si structura acestor cheltuieli reflecta, in mod sintetic, activitatea intreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care dispun, iar reducerea nivelului lor trebuie sa reprezinte un obiectiv principal pentru toti agentii economici, in vederea sporirii eficientei intregii activitati desfasurate.

Fata de 1999, cheltuielile totale au crescut in 2002 de 4,5 ori, devansand astfel ritmul de crestere a veniturilor in aceeasi perioada. Acest lucru a fost determinat de situatia tot mai grea prin care trece firma de cativa ani, datorita reducerii comenzilor, care au dus la o dublare a cheltuielilor in 2002 fata de 2001, in timp ce veniturile au crescut cu numai 55%. Toate acestea au condus la aparitia pierderilor, care au atins in 2000 un nivel de 8.853.174 mii lei, in 2001 de 5.525.034 mii lei, iar in 2002 de 37.269.203 mii lei.

Productia exercitiului ca indicator valoric al productiei industriale, exprima rezultatul direct si util al activitatii industrial-productive pe o anumita perioada de timp (luna, trimestru, an). Productia exercitiului cuprinde urmatoarele elemente : valoarea productiei vandute in acea perioada, cresterea sau descresterea productiei stocate (in care se cuprind stocurile de produse finite, semifabricate si productie neterminata), valoarea productiei imobilizate, reprezentata de imobilizarile corporale si necorporale realizate in regie si de consumul intern de semifabricate si produse finite din productia proprie.

Productia marfa fabricata exprima, sub forma valorica, rezultatele activitatii industrial-productive destinate vanzarii pe o anumita perioada de timp.

Valoarea productiei marfa se determina prin insumarea urmatoarelor elemente : valoarea produselor finite livrate sau destinate livrarii in afara intreprinderii, valoarea semifabricatelor din productie proprie livrate in afara intreprinderii in cursul perioadei analizate, valoarea lucrarilor si serviciilor cu caracter industrial prestate pentru terti.

La S.C. SECONA S.A. productia marfa a crescut in anul 2002 cu 263 % fata de 1999 si cu 61% comparativ cu 2001, in timp ce productia exercitiului a inregistrat, in aceeasi perioada, sporuri de 187%,respectiv 60%. Ritmul mai ridicat al productiei marfa fata de productia exercitiului se explica prin ritmul mai scazut de crestere a productiei de imobilizari.

Cifra de afaceri a crescut in 2000 comparativ cu 1999 cu 42,9%, in 2001 fata de 1998 cu 18,8%, iar in anul 2002 fata de 2001 cu 163,7 %, atingand un nivel de 61.599.349 mii lei. Cu exceptia anului 2002, evolutia cifrei de afaceri in raport cu productia marfa a avut un ritm de crestere mai mic, care s-a concretizat in cresterea stocurilor.

In stransa legatura cu evolutia cifrei de afaceri trebuie avuta in vedere si valoarea activelor circulante si odata cu aceasta viteza de circulatie a lor.

La S.C.Secona S.A. se constata o majorare a nivelului acestora, inregistrand in 2000 o valoare de 33.337.002 mii lei, 46.026.619 mii lei in 2001 si 66.435.075 mii lei in 2002, ceea ce inseamna o crestere procentuala cu 31,6% in2000 fata de 1999, respectiv 81,7% si 162,3% in ceilalti doi ani.

Viteza de rotatie a activelor circulante in perioada 1999-2002 a inregistrat o evolutie fluctuanta, de la 411 zile in 1997 scazand la 383 zile in 2000, dupa care in 2001 a crescut la 439 de zile, urmand ca in anul 2002 sa scada la 391 de zile. Aceasta evolutie oscilanta s-a datorat ritmurilor diferite de crestere in aceasta perioada a cifrei de afaceri si, respectiv, a activelor circulante.

Activele fixe, au atins in 1999, un nivel de 38.122.449 mii lei dupa care in urmatorii ani nivelul acestora a oscilat in jurul valorii de 50 de miliarde de lei. In structura lor se remarca un nivel relativ si al activelor fixe productive, cu o valoare mai redusa totusi in 2002 si in anul 2001 fata de 2000.

Numarul de salariati exprima totalitatea persoanelor care au o legatura contractuala de munca (scrisa sau verbala) cu un agent economic, institutie sau organizatie care pentru munca depusa sunt platite. Se disting : salariati permanenti (cand sunt angajati pe o durata nedeterminata), salarati temporari (cand sunt angajati pe o durata determinata), salariati sezonieri (cand sunt angajati numai in cursul anumitor perioade).

Referitor la numarul total de salarati, se constata o scadere continua a acestuia. Masura de reducere a personalului s-a datorat procedurii de restructurare in care a intrat intreprinderea, precum si dificultatilor financiare tot mai mari din ultimii ani.

Productivitatea muncii, unul dintre cei mai importanti indicatori sintetici ai eficientei activitatii economice a intreprinderilor, reflecta eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite in procesul de productie. Ea se calculeaza fie prin raportarea productiei la munca cheltuita pentru obtinerea acesteia, fie prin raportarea cheltuielilor de munca la productia obtinuta, in ambele situatii luandu-se in considerare si calitatea bunurilor economice. In primul caz, productivitatea muncii reflecta numarul de unitati de bunuri care revine la o unitate de munca, in cel de-al doilea, productivitatea muncii reflecta consumul factorului de munca ce revine la o unitate de bun economic.

Productivitatea muncii se poate analiza pe baza cifrei de afaceri si a numarului de salariati. La S.C.Secona S.A. aceasta a crescut de la 13.997.mii lei in 1999 la 63.504 mii in 2002, inregistrand sporuri anuale cuprinse intre 40% si 97%. Aceste sporuri se datoreaza atat cresterii cifrei de afaceri, cat si reducerii numarului de personal. Cea mai mare crestere s-a inregistrat in 2001 (96,8%), lucru datorat in buna masura scaderii numarului de salariati cu 40%, in timp ce cifra de afaceri a crescut cu numai 19%.

Pentru aprecierea eficientei muncii, se poate calcula indicele de corelatie intre dinamica productivitatii muncii si a salariului mediu, exprimat prin formula :

Ic =

Unde : I_S, I_W - indicele salariului mediu, respectiv al productivitatii muncii.

In anul 2001 indicele de corelatie a fost de 0,954, iar in anul 2002 de 0,806. Doarece indicii sunt subunitati, rezulta ca in ambii ani, productivitatea muncii a fost superioara cresterii salariului mediu. Deoarece valoarea indicelui de corelatie in anul 2002 este mai mare decat valoarea anului 2001, rezulta ca productivitatea muncii a inregistrat o crestere mai vertiginoasa fata de salariu in anul 2002 fata de 2001.

Rata rentabilitatii este o marime relativa, care exprima gradul in care capitalul, in intregul sau aduce profit. In ansamblul indicatorilor economico-financiari, rata rentabilitatii se situeaza printre cei mai sintetici indicatori de eficienta a activitatii intreprinderii. Indicatorul rata rentabilitatii poate capata forme diferite, dupa cum se ia in considerare profitul brut sau net la numarator sau se schimba baza de raportare care exprima efortul sau cheltuiala (resurse consumate, capitaluri, costul unui factor al procesului de productie sau costul mai multor factori, valoarea productiei vandute la pret de vanzare etc.). Diferitele modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilitatii au putere informativa diferita, oglindind eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice a intreprinderii.

Rata rentabilitatii economice, este definita ca raport intre rezultatul exploatarii si activele de exploatare. A scazut de la 2,82% in 2001 la 1,49 % in anul 2002, atat daorita reducerii rezultatului din exploatare, cat si datorita cresterii activelor de exploatare, in special a celor circulante.

Rata rentabilitatii comerciale, se determina ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri si cifra de afaceri evaluata in preturi de vanzare, exclusiv TVA. A scazut de la 7,1% in 2001 la 2,8% in 2002, ca urmare a reducerii profitului din exploatare cu 901.704 mii lei, precum si a cresterii cifrei de afaceri.

Rata rentabilitatii capitalului avansat, se stabileste ca raport intre profitul aferent cifrei de afaceri si capitalul total investit (fix si circulant). A scazut de la 2,8% (2001) la 1,4% (2002), sub influenta scaderii profitului si a cresterii activelor circulante.

Rata rentabilitatii resurselor consumate, se exprima ca raport intre rezultatele aferente activitatii de exploatare si cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestuia ; a inregistrat o scadere de la 5,7% la 2,3%.

Tabelele urmatoare prezinta evolutia principalilor indicatori economico-financiari in perioada 1999-2002 si modificarile absolute si procentuale ale principalilor indicatori economico-financiari in perioada 1999-2002.

TABELUL NR. 1

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari in perioada

TABELUL NR. 2

Modificarile absolute si procentuale ale principalilor indicatori economico-financiari in perioada 1999-2002

CAPITOLUL III

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri la

S .C. Secona S.A. Pitesti

3.1. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri in perioada 2000-2002

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma intr-o perioada de timp determinata (exclusiv veniturile financiare si exceptionale). Interesul oricarui intreprinzator vizeaza o crestere a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit cat mai mare sau a unuia moderat, dar cu un grad de certitudine in viitor.

Pentru a-si diminua riscurile care apar pe segmentele de piata pe care activeaza, multe firme isi diversifica oferta de produse si servicii, avand astfel o structura variata a veniturilor. In analiza surselor de venituri este important sa se plece de la caracterizarea intreprinderii in functie de modul de operare, respectiv daca opereaza pe o singura piata sau mai multe, intrucat fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra rezultatelor obtinute de firma.

De aceea, in evaluarea potentialului de crestere a veniturilor sunt necesare informatii privind sursele de venituri, evolutia in ultima perioada de timp, precum si modul lor de agregare pe diferite niveluri.

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elementele componente precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri.

De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii. Astfel, modificarea acesteia se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum si asupra eficientei activitatii societatii comerciale.

Marimea cifrei de afaceri se determina prin insumarea veniturilor provenite din activitatea de baza a intreprinderii (Vb) cu veniturile provenite din alte activitati (Va) :

CA= Vb+ Va,

unde :

Vb - reflecta cifra de afaceri din activitatea de baza a intreprinderii ;

Va - reflecta cifra de afaceri din activitati cu caracter industrial sau din executarea unor lucrari si prestarea unor servicii catre terti.

In procesul de analiza este necesar sa se calculeze modificarea absoluta si procentuala intervenita in marimea cifrei de afaceri din perioada curenta fata de cea prevazuta sau din perioada de baza, astfel :

CA=CA1- CA0 ;

CA% = ; CA% = I_CA-100

In tabelul nr.2 sunt cuprinse modificarile absolute si procentuale intervenite in marimea cifrei de afaceri in perioada 2000-2002. Astfel, se observa ca cifra de afaceri si-a redus ritmul de crestere in 2001, acesta fiind de numai 18,8%, urmata de o relansare in 2002, cifra de afaceri crescand cu 63,7 % fata de anul anterior. De asemenea, trebuie mentionat ca valoarea cifrei de afaceri a crescut si ca urmare a cresterii inflationiste a preturilor.

Contributia elementelor componente la modificarea, cifrei de afaceri se poate calcula cu ajutorul metodei balantiere :

= Vb₁ - Vb_o ;

= Va₁ - Va_o ;

= ΔCA ; % = ΔCA% ;

In functie de marimea si semnul acestor influente se pot face aprecieri cu privire la contributia pozitiva sau negativa a veniturilor din activitatea de baza sau a celor din alte activitati la modificarea totala a cifrei de afaceri a intreprinderii. Contributia principala la modificarea cifrei de afaceri totale revine veniturilor din activitatea de baza a fiecarei intreprinderi.

In cadrul analizei se poate calcula si ponderea veniturilor din activitatea de baza si din alte activitati fata de cifra de afaceri totala a intreprinderii, astfel :

G = x100

De asemenea, este necesar sa se calculeze si modificarile intervenite in marimea acestor ponderi :

ΔG = G1- G0

In functie de schimbarile intervenite in marimea acestor ponderi se poate face o analiza structurala a cifrei de afaceri, precum si a schimbarilor intervenite in ponderea cifrei de afaceri din activitatea de baza sau din alte activitati. Schimbarile intervenite in structura cifrei de afaceri trebuie sa fie corelate cu modificarile care au avut loc in profilul si structura productiei vandute, precum si in cerintele pietei .

In 2001, toate categoriile de venit (exceptie facand cele din prestari de servicii) au inregistrat cresteri, ceea ce a constituit de altfel, premisa cresterii cifrei de afaceri. Cresterea veniturilor totale in 2001 comparativ cu 2000 cu 5.958.843 mii lei (cu18,8%) a fost determinata, in principal, de cresterea veniturilor din activitatea de baza (97,23%). Sporirea veniturilor din activitatea de baza cu 5.793.854 mii lei (20,89%), in conditiile reducerii fortei de munca a fost rezultatul pe de o parte, al cresterii cantitative si modificarii structurii productiei fabricate (societatea orientandu-si activitatea in directia realizarii produselor solicitate de piata), iar, pe de alta parte, al cresterii preturilor de vanzare.

La cresterea veniturilor totale au contribuit, in proportie de 4,19% si veniturile din alte activitati (activitati comerciale, industriale si prestari de servicii). La baza cresterii veniturilor din activitati industriale si comerciale cu 204.423 mii lei (5,64%) au stat preocuparile intreprinderii pentru deschiderea unor noi centre de prezentare si desfacere a produselor fabricate.

Preocuparile intreprinderii de largire a gamei de servicii prestate, nu au avut rezultatul scontat, astfel ca veniturile din prestari servicii au inregistrat o scadere cu 39.434 mii lei (12,71%).

In anul 2002, atat veniturile totale cat si fiecare categorie de venit inregistreaza cresteri fata de 2001. Astfel, veniturile totale au crescut fata de 2001 cu 23.972.245 mii lei (63,7%) crestere la care au concurat atat veniturile din activitatea de baza, in proportie de 87,38%, cat si din alte activitati in proprtie de 12,62%.

Referitor la structura cifrei de afaceri, se constata o oscilatie a ponderii veniturilor din activitatea de baza in jurul procentului de 88%, in timp ce in cadrul veniturilor din alte activitati se remarca o reducere a celor provenite din prestari servicii de la 0,98% in 2000 la 0,72% in 2001 si 0,63% in 2002.

Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii si a implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei. Intr-o intreprindere poate fi identificata o varietate de trepte de analiza structurala : tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, referinte, sectii, unitati si tipuri de unitati, categorii de clientela etc.

Analiza cifrei de afaceri poate fi continuata prin determinarea raportului static si raportului dinamic dintre aceasta si productia marfa fabricata.

Rs = ; Rd =

Raportul static (R_s) arata ponderea cifrei de afaceri in productia marfa fabricata. El poate lua valori mai mici, egale sau mai mari ca 1 si exprima modificarile intervenite in stocurile de produse finite.

Raportul dinamic (R_d) arata dinamica cifrei de afaceri in functie de dinamica productiei marfa fabricate.

TABEL NR. 3

Dupa cum se observa din datele prezentate in tabelul anterior in anul 2000 volumul vanzarilor a fost inferior volumului productiei fabricate cu 10,3%, ceea ce inseamna ca intreprinderea a fabricat pe stoc. Situatia este aproximativ similara si in anii urmatori, valoarea raportului static inregistrand o scadere in 2001, urmata de o crestere in 2002.

In ce priveste raportul dinamic, acesta a crescut continuu atingand in 2002 o valoare supraunitara, ceea ce inseamna ca ritmul de crestere a cifrei de afaceri a depasit ritmul de crestere a productiei marfa.

3.2. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

In afara analizei structurale si comparative cu perioadele anterioare cifra de afaceri poate fi analizata si din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribuie la evolutia ei.

Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele deterministe de tip multiplicativ sau produs intre factori :

CA = qp ;

CA = N x W x Gv = N x x = N x x x x

CA = T x cah = N x E x cah ;

CA = A_e x = A_e xx x x

unde :

CA - cifra de afaceri ;

q- cantitatea vanduta ;

p - pretul mediu de vanzare (exclusiv TVA) ;

T - fondul total de timp (ore-om) ;

Cah - cifra de afaceri medie orara ;

A_f - valoarea medie a mijloacelor fixe ;

A_f' - valoarea medie a mijloacelor fixe productive ;

N - numarul mediu de salariati ;

A _e - valoarea medie a activelor de exploatare ;

A_c - valoarea medie a activelor corporale.

Marimea cifrei de afaceri intr-o intreprindere depinde de volumul fizic al productiei vandute pe sortimente (q) si de pretul de vanzare pe unitatea de produs (p) :

CA = Σq.p

Schema factorilor de influenta se prezinta astfel :

Δq

ΔCA   

Δp

Iar influentele factorilor se calculeaza cu ajutorul metodei substituirilor in lant :

Σq₁p₀ - Σq₀p₀

Σq₁p₁ - Σq₁p₀

₌ ΔCA

Modificarea cifrei de afaceri poate avea loc pe seama volumului productiei vandute si a pretului de vanzare. De remarcat ca primul factor contine si influenta structurii productie vandute, care poate fi cuantificata prin calcularea unui pret mediu de vanzare in cazul produselor omogene.

CA = Σqp ;

Unde : =

gi - structura productiei vandute

p - pretul de vanzare peproduse

- pretul mediu de vanzare, pentru produsele omogene.

Exemplificarea metodologiei de analiza pentru modelul

CA = T x cah implica urmatoarele date :

TABELUL NR. 4

Modificarea cifrei de afaceri cu 5.958.843, respectiv 23.972.245 mii lei, este determinata de urmatorii factori :

fondul total de timp

(T₁-T₀)cah₀

= (1.912.529 - 3.249.792) x 9,744 = -13.031.430 mii lei

= (1.833.300 - 1.912.529) x 19,674 = -1.558.981 mii lei

cifra de afaceri medie orara

=T₁(cah₁- cah₀)

01/00 : = 1.912.529 (19,674 - 9,744) = 18.992.551 mii lei

= 1.833.300 (33,600 - 19,674) = 25.530.766 mii lei

Sintetizand calculul influentei factorilor, nivelul cifrei de afaceri in perioada 2000-2001 se prezinta astfel :

ΔT = -13.031.430

ΔCA =5.958.843   

Δcah = 18.992.551

In perioada 2000-2001, la cresterea cifrei de afaceri o contributie insemnata a avut-o cifrea de afaceri medie orara, spre deosebire de fondul total de timp, care a condus la scaderea acesteia. Putem spune, deci, ca cei doi factori au avut influente opuse asupra modificarii cifrei de afacei in perioada analizata.

In intervalul 2001-2002 influentele se pot sintetiza astfel :

ΔT = -1.558.981

ΔCA =23.972.245   

Δcah = 25.530.766

In perioada 2001-2002 nivelul cifrei de afaceri a crescut cu 23.972.245 mii lei, consecinta a scaderii fondului total de timp si a cresterii cifrei de afaceri medii orare.

Al doilea model de analiza tine seama de numarul mediu de salariati (N), de productivitatea muncii (W) si de gradul de valorificare a productiei fabricate (Gv).

CA = N x W x G_v = N x  x

La randul ei, productivitatea muncii poate fi privita in functie de gradul de inzestrare tehnica a muncii cu active fixe (It) si de eficienta utlizarii activelor fixe (E).

W = I_t x E = x

Eficienta utilizarii activelor fixe se poate calcula in functie de ponderea activelor fixe productive (Af) in totalul activelor fixe si de randamentul activelor fixe productive :

E = x

In acest caz, schema factorilor de influenta se prezinta astfel :

N It

CA    W

Gv E

Pentru aplicarea metodologiei de analiza se folosesc datele din tabelul nr.5

In anul 2001 si in anul 2002 s-au inregistrat urmatoarele sporuri absolute fata de anii anteriori :

01/00 : ΔCA = 5.958.843 mii lei

02/01 : ΔCA = 23.972.245 mii lei

TABELUL NR.5

-mii lei-

Influentele factorilor le stabilim cu ajutorul metodei substituirilor in lant :

influenta numarului de salariati

=(N₁-N₀) x W_o x G_v0

= (973-1612) x 21.892 x 0,90 = -12.589.873 mii lei

= (970-973) x 44.042 x 0,88 = -105.625 mii lei

2. influenta productivitatii muncii

= N₁ x (W₁-W₀) x G_v0

= 973 (44.042 - 21.892) x 0,90 = 19.396.755 mii lei

= 970 (71.187 - 44.042 )x 0,88 = 23.378.972 mii lei

din care :

2.1. influenta inzestrarii tehnice a muncii

= N₁ x (It₁-It₀) x E₀ x G_v0

= 973 x (50.503,8-30.714,7) x 0,71 x 0,90 = 12.303.814 mii lei

= 970 x (55.054,6-50.503,8)x 0,87 x 0,88 = 3.407.570 mii lei

2.2. influenta eficientei activelor fixe

= N₁ x It₁ x (E₁-_-E₀ )x G_v0

= 973 x 50.503,8 (0,87- 0,71) x 0,90 = 7.092.941 mii lei

= 970 x 55.054,6 (1,21-0,87) x 0,88 = 19.576.755 mii lei

din care :

influenta ponderii activelor fixe productive in activele fixe (g)

= N₁I_t1 (g₁ - g₀)r₀ G_v0

= 973 x 50.503,8 (0,89- 0,94) x 0,76 x 0,90 =- 1.681.595 mii lei

= 970 x 55.054,6 (0,84-0,89) x 0,98 x 0,88 =- 2.284.736 mii lei

influenta randamentului activelor fixe productive

= N₁ x I_t1 x g₁ (r₁- r₀) G_v0

= 973 x 50.503,8 x 0,89( 0,98- 0,76 )x 0,90 = 8.774.536 mii lei

= 970 x 55.054,6 x 0,84(1,54-0,98) x 0,88 = 21.861.491 mii lei

influenta gradului de valorificare a productiei marfa

= N₁I_t1E₁ (Gv₁ - Gv₀)

= 973 x 50.503,8 x 0,87 (0,88- 0,90) = - 848.039 mii lei

= 970 x 55.054,6 x1,29 (0,89-0,88) = 698.898 mii lei

In perioada 2000-2002, cresterea cifrei de afaceri s-a realizat in special prin cresterea productivitatii muncii anuale, in timp ce cresterea gradului de valorificare a productiei marfa a avut un efect pozitiv doar in anul 2002. La cresterea productivitatii muncii anuale a condus atat o mai buna utilizare a activelor fixe, care a avut o pondere hotaratoare in 2002, cat si cresterea inzestrarii tehnice a muncii, cu o pondere mai mare in 2001.

La cresterea eficientei utilizarii activelor fixe a contribuit sporirea randamentului activelor fixe productive, in timp ce ponderea activelor fixe productive a influentat in mod negativ cresterea cifrei de afaceri, atat in anul 2001 cat si in anul 2002.

Numarul mediu de salariati a influentat in mod negativ cifra de afaceri, determinand reducerea acesteia cu 12.589.873 mii lei in 2001 si cu 105.625 mii lei in anul 2002.

3.3. Analiza cifrei de afaceri pe principalele produse

Investigarea cifrei de afaceri la nivelul firmei nu permite apreciere asupra gradului de satisfacere a cererii in structura, asupra contributiei fiecarui produs la evolutia vanzarilor totale. De aceea, in definirea strategiei firmei, in fundamentarea programelor de aprovizionare si vanzare este utila cunoasterea rezultatelor pe diverse trepte structurale (grupa de produse, familii de produse, articole, modele, referinte etc.)

La nivelul unei intreprinderi, sortimentul comercial, adica ansamblul de produse si servicii oferite de aceasta, se stabileste in functie :

natura cererii pe pietele pe care activeaza intreprinderea ;

oferta furnizorilor ( imaginea marcii producatoare, volumul si structura ofertei, sustinerea materiala a distributiei) ;

concurenta (numarul firmelor concurente, cota parte de piata a acestora, sortimentul comercial, preturile practicate) ;

obiectivele firmei (cifra de afaceri, pretul, rentabilitatea).

In analiza cifrei de afaceri pe produs este operationala metodologia prezentata pe total (abateri, indici de crestere etc.), care permite aprecierea globala a evolutiei si a realizarii acesteia. Analiza poate fi completata prin utilizarea unor indici specifici, cum sunt :

amploarea gamei sortimentale, care reprezinta numarul de familii de produse comercializate ;

largimea gamei sortimentale, exprima-ta prin numarul de modele din fiecare familie ;

profunzimea, care exprima numarul de referinte (talie, culoare) din fiecare model.

Pentru analiza diagnostic a cifrei de afaceri pe produs se foloseste formula :

CA = qp

Unde : q - volumul fizic al productiei vandute din fiecare model ;

p - pretul de vanzare pe unitatea de produs.

Pentru analiza, se folosesc datele din tabelele urmatoare :

TABEL NR.6 2001

TABEL NR.7 2002

TABEL NR.8 - mii lei-

In cadrul analizei se pot calcula si influentele factorilor :

USA 33

= 252 x 21.928 - 291 x 21.928 = 241.208 mii lei

= 252 x 31.566 - 252 x 21.928 = 2.428.776 mii lei

USM 30

= 342 x 7523 - 513 x 7523 = -1.286.433 mii lei

= 342 x 11.233 - 342 x 7523 = 1.268.820 mii lei

USA 35

= 29 x 32.028 - 43 x 32.028 = -448.392 mii lei

= 29 x 42.950 - 29 x 32.028 = 316.738 mii lei

Din tabelele anterioare se pot face urmatoarele remarci :

Tamplaria aluminiu - usi model USA 33 inregistreaza o crestere a cifrei de afaceri de la 5.284.648 mii lei in 2001 la 7.954.632 mii lei in 2002, ceea ce inseamna o majorare cu 50%. La acest produs atat cantitatea, cat si pretul a avut o influenta favorabila asupra ciferi de afaceri.

La tamplaria metal-usi model USA 30 si la tamplaria aluminiu usi model USA 35, vanzarile au scazut in 2002 cu 17613 mii lei si respectiv 131.654 mii lei. Desi pretul de vanzare a crescut, acest lucru nu a putut compensa diminuarea cantitatii vandute de la 513 la 342 in cazul USM 30 si de la 43 la 29 in cazul USA 35.

In cadrul analizei, se poate calcula un coeficient al vanzarilor totale sau cota globala de piata a unei intreprinderi (Kt) ca raport intre vanzarile intreprinderii dintr-un anumit produs (Vp) si vanzarile totale pe piata din acel produs (Vt) 

Kt = x 100

Se poate calcula si un coeficient al vanzarilor pe segmente de piata (Ks), ca raport intre vanzarile unui produs al intreprinderii pe un segment de piata (Vps) si vanzarile totale pe segmentul de piata respectiv (Vs) din acel produs :

Kt = x 100

[DLN2] [DLN3] [DLN4]

In cazul S.C.Secona S.A. nu poate fi estimata o cerere pe an de tamplarie de metal sau aluminiu intrucat aceste sunt executate in functie de comenzile care apar.

In cadrul analizei cifrei de afaceri pe produse, este necesar sa se calculeze si cifra de afaceri critica (CA_min), respectiv acel nivel al vanzarilor la care beneficiul (profitul) aferent produselor respective este zero.

Cifra de afaceri minima se poate determina astfel :

CA_min = CV + CF,

unde :

CV - cheltuieli variabile

CF - cheltuieli fixe.

Relatia anterioara poate fi scrisa si sub forma :

CA_min =

In care :

CT - cheltuieli totale

In cazul SC Secona SA, cifra de afaceri critica pe produse se prezinta astfel :

TABEL NR.9

In cadrul analizei cifrei de afaceri pe produse, pentru comparatii in timp si spatiu, se utilizeaza indicatorii :

indicele sortimentului comercial = x 100 ;

NS1, NS0 - numarul de produse comercializate de firma in perioada curenta, respectiv precedenta ;

- rata de servire absoluta = x 100 ;

ΣNS - numarul de produse oferite pe piata ;

greutatea specifica a vanzarilor sortimentului (ca_i) in cifra de afaceri totala :

g_i=    x 100 ;

Primii doi indicatori caracterizeaza global strategia de produs la nivel de firma, de diversificare sortimentala. Cel de-al treilea are o valoare cognitiva si sta la baza deciziilor de echilibrare a fluxului clientelei in diferitele sectoare de vanzare.

3.4. Analiza efectelor modificarii cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai firmei

Cifra de afaceri reprezinta « suma totala a afacerilor » realizate de agentul economic din relatiile cu tertii : vanzari de produse, marfuri, servicii, prestatii in exercitarea activitatii sale profesionale care formeaza profilul obisnuit al agentului economic.

Modificarea cifrei de afaceri, in sensul cresterii sau descresterii, produce modificari asupra urmatorilor indicatori economico-financiari :

productivitatea muncii ;

cheltuieli totale sau de exploatare la 1000 lei cifra de afaceri ;

cifra de afaceri la 1000 active fixe ;

viteza de rotatie a activelor circulante ;

profitul ;

rata rentabilitatii.

Productivitatea muncii reflecta eficienta cu care este cheltuita munca omeneasca pentru producerea de bunuri materiale, iar nivelul ei reflecta gradul de inzestrare tehnica a proceselor, respectiv capacitatea de a produce a unei societati comerciale.

In prezent, o deosebita importanta prezinta exprimarea productivitatii muncii in functie de cifra de afaceri, astfel :

W = ,

Unde

CA - cifra de afaceri totala

N - numarul de salariati.

Influenta modificarii cifrei de afaceri se calculeaza prin metoda substituirilor in lant :

- ;

= 6.124 mii lei

= 24.714 mii lei

Modificarea cifrei de afaceri determina modificari in acelasi sens cu ale productivitatii ; in cazul de mai sus cresterea cifrei de afaceri intre 2000-2001 cu 5.958.843 mii lei a condus la o crestere a productivitatii muncii cu 6.124 mii lei, iar in intervalul 2001-2002 cresterea cifrei de afaceri cu 23.972.245 mii lei a condus la o sporire a productivitatii muncii cu 24.714 mii lei.

Desfasurarea activitatii unei societati necesita consum de resurse umane, materiale, financiare.

Indicatorul cheltuieli la 1000 de lei cifra de afaceri sau rata de eficienta a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri poate fi exprimat prin urmatoarea relatie :

x 1000 - x 1000;

= - 2.485 lei

= - 620 lei

Modificarea cifrei de afaceri determina modificari in sens invers ale indicatorului, cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri ; in cazul anterior, cresterea cifrei de afaceri in perioada 2000-2001 conduce la o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 2485 lei, iar in perioada 2001-2002 cresterea cifrei de afaceri conduce la o scadere a indicatorului cu 620 lei.

Eficienta economica a folosirii fondurilor fixe, evidentiaza imbunatatirea folosirii extensive si intensive a fondurilor fixe. Se calculeaza prin raportarea cifrei de afaceri la valoarea medie anuala a activelor fixe ().

Ef = x 1000

Valoarea medie anuala a fondurilor fixe se poate calcula in functie de valoarea initiala sau de valoarea ramasa neamortizata a fondurilor fixe.

Eficienta folosirii fondurilor fixe este influentata atat de modificarea fondurilor fixe, cat si de modificarea valorii cifrei de afaceri ca indicator de efecte obtinute in urma utilizarii activelor fixe.

Pentru a reflecta influenta modificarii cifrei de afaceri asupra eficientei folosirii activelor fixe, exprimata prin indicatorul cifra de afaceri la 1000 lei active fixe este necesara utilizarea urmatorului model de analiza :

= x 1000 - x 1000

x 1000 = 121 lei

x 1000 = 449 lei

Modificarea cifrei de afaceri in sensul cresterii de la 31.668.261 mii lei la 37.627.104 mii lei in intervalul 2000-2001 si mentinerea la acelasi nivel a valorii activelor fixe, determina cresterea eficientei folosirii activelor fixe cu 121 lei. In anul 2002 cresterea cifrei de afaceri in conditiile in care activele fixe nu se modifica, conduce la sporirea eficientei cu 449 lei.

Intrucat activele circulante ciclice au cel mai ridicat grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale, conducerea intreprinderii este interesata in cunoasterea aprofundata a utilizarii eficiente a acestora. Pentru aceasta se efectueza un studiu al vitezei de rotatie (in zile), atat pe total, cat si principalele elemente componente.

Pentru aprecierea vitezei de rotatie a activelor circulante se pot folosi urmatorii indicatori :

coeficientul vitezei de rotatie (Kv), determinat prin raportarea valorii cifrei de afaceri la valoarea medie a activelor circulante (Ac), dintr-o perioada determinata de timp :

K_v =

durata in zile a unei rotatii, determinata prin raportarea perioadei de timp in zile (T) la coeficientul vitezei de rotatie :

D = =

TABELUL NR.10

Influentele factorilor asupra acestor indicatori se determina cu ajutorul metodei substituirilor in lant.

In cazul coeficientului vitezei de rotatie influenta modificarii cifrei de afaceri se determina astfel :

= -

Influenta cifrei de afaceri asupra modificarii duratei in zile se calculeaza astfel :

= T x - T x

In 2001 fata de 2000 cifra de afaceri a inregistrat o crestere cu 5.958.843 mii lei fata de activele circulante care au crescut cu 12.689.617 mii lei. Viteza de rotatie calculata in zile a activelor circulante a crescut de la 383 la 439 de zile. Analizata prin prisma acestui indicator situatia economica a intreprinderii este considerata necorespunzatoare : in primul rand viteza de rotatie este prea mare (1 leu active circulante creeaza 1 leu cifra de afaceri in peste un an de zile), in al doilea rand, in loc sa se micsoreze durata unei rotatii a activelor circulante, a crescut cu 56 de zile in 2001 fata de anul 2000.

In 2002 fata de anul 2001 viteza de rotatie exprimata in zile s-a micsorat de la 439 la 391 zile. Indicatorul calculat exprima o imbunatatire a situatiei economice in anul 2002 fata de 2001 ca urmare a rotatiei mai rapide a activelor circulante in realizarea cifrei de afaceri.

La aceleasi concluzii conduc si valorile inregistrate de coeficientul vitezei de rotatie.

Profitul caracterizeaza situatia rentabilitatii unei societati comerciale, in marime absoluta. Marimea profitului brut se determina ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale efectuate de intreprindere.

Marimea profitului impozabil se stabileste ca difernta intre profitul brut si marimea cheltuielilor suportate direct din venituri. Profitul net se determina ca diferenta intre profitul impozabil si impozitul pe profit.

Analiza profitului se poate adanci prin studierea lui pe surse de provenienta. Astfel, profitul obtinut din cifra de afaceri se determina ca diferenta intre valoarea cifrei de afaceri, exprimata in preturi de livrare fara TVA si valoarea cifrei de afaceri exprimata in rosturi complete :

P = qp - qc = q(s)p - q(s)c

Deci, modificarea profitului aferent cifrei de afaceri depinde de modificarea volumului fizic al productiei (q), a ponderii sau structurii productiei pe sortimente (s), a costurilor complete pe unitatea de produs (c) si a pretului de vanzare pe unitatea de produs (p).

Influenta acestor factori se determina cu ajutorul metodei balantiere.*

Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra profitului se poate stabili astfel :

= (CA₁ - CA₀) x R₀ = CA x

5.958.843 x = 77.752 mii lei

₌ 23.972.245 x = 1.712.236 mii lei

Dupa cum se observa, modificarea cifrei de afaceri in sens crescator atrage dupa sine o modificare in acelasi sens a profitului. Astfel, cresterea cifrei de afaceri in 2001 cu 5.958.843 mii fata de 2000 conduce la o crestere a profitului cu 77.752 mii lei, iar in anul 2002 cresterea cifrei de afaceri cu 23.972.245 mii lei a condus la o crestere a profitului cu 1.712.236 mii lei.

Rata rentabilitatii este un indicator sintetic prin care se apreciaza eficienta activitatii agentilor economici. Pentru calcularea ratei rentabilitatii se pot folosi mai multi indicatori ; in functie de exprimarea efectelor obtinute in urma activtatii desfasurate, precum si a eforturilor productive depuse de fiecare agent . Cel mai adesea, rata rentabilitatii se calculeaza prin raportarea profitului aferent cifrei de afaceri la capitalul permanent :

R = x 100

Influentele factorilor asupra modificarii ratei rentabilitatii se calculeaza cu ajutorul metodei substituirlor in lant.

Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra ratei rentabilitatii se poate stabili astfel :

= x 100 = x 100

= ₌ 0,17 lei

= ₌ 0,14 lei

Cresterea cifrei de afaceri in 2001 si 2002 determina o majorare a ratei rentabilitatii cu 0,17 % in 2001 si cu 0,14 % in anul 2002.

CAPITOLUL IV

Analiza principalelor cai de crestere a cifrei de afaceri la S.C.Secona S.A. Pitesti

Scopul oricarei activitati economice, in conditiile unei economii de piata, il constituie obtinerea de profit. Insa economia de piata presupune existenta concurentei, ceea ce face ca agentii economici sa urmareasca cu foarte mare atentie evolutia indicatorilor care exprima eficienta.

Un astfel de indicator il constituie cifra de afaceri, de a carei analiza depinde activitatea intregii intreprinderi.

Nivelul si dinamica cifrei de afaceri sunt influentate de o serie de factori naturali, tehnico-organizatorici, economici, structurali.

In economia tarii noastre, in prezent, se pune problema modernizarii si retehnologizarii, stimulata de relatiile de proprietate privata si de actiunea legilor economiei de piata, creandu-se conditiile favorabile pentru cresterea productivitatii muncii si a eficientei economice, asigurand integrarea in economia de tarilor europene dezvoltate.

Caile principale de crestere a cifrei de afaceri sunt : introducerea progresului tehnic, a unor metode moderne de management, ridicarea calitatii produselor, perfectionarea metodelor de marketing.

4.1. Cai legate de perfectionarea si modernizarea productiei

Parcurgerea intr-un interval de timp cat mai scurt a perioadei de tranzitie spre economia de piata si apoi consolidarea acesteia presupune accentuarea caracterului intensiv al dezvoltarii economiei romanesti, care este indisolubil legata de cresterea gradului de mecanizare, automaizare, robotizare, electronizare si cibernetizare a productiei, care constituie coordonate esentiale ale progresului tehnic, ce isi vor pune amprenta asupra ritmurilor de crestere a productivitatii muncii in viitori ani.

Introducerea progresului tehnic constituie principala cale de crestere a productivitatii muncii, de economisire a muncii vii si materiale in fiecare intreprindere.

In cadrul analizei, se urmareste situatia introducerii progresului tehnic sub toate formele sale, precum si a consecintelor acestuia. In acest sens trebuie sa se studieze situatia mecanizarii, dotarea intreprinderii cu masini si utilaje de inalt nivel tehnic, precum si introducerea procedeelor tehnologice avansate.

Situatia mecanizarii productiei se analizeaza cu ajutorul gradului de mecanizare, stabilit ca raport intre volumul productiei, lucrarilor sau operatiilor efectuate mecanizat si volumul total de activitate, adica :

G_m = x 100

In care :

G_m - gradul de mecanizare ;

Q_m - voulumul productiei, lucrarilor sau operatiilor efectuate mecanizat ;

Q_t - volumul total de activitate.

Perfectionarea proceselor tehnologice constituie o alta cale importanta de introducere a progresului tehnic. De altfel, valorificarea cat mai deplina a avantajelor pe care le ofera mecanizarea nu se poate realiza decat in conditiile folosirii unor tehnologii moderne, bazate pe cele mai noi cuceriri ale siintei si tehnicii.

Modernizarea capacitatilor de productie existente se poate infaptui pe trei cai principale :

In primul rand, aceasta poate avea loc prin imbunatatirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumului de energie, ridicarea gradului de siguranta in functionare etc.

In al doilea rand, aceasta actiune poate avea loc prin modernizarea unor capacitati de productie complexe, astfel incat intreaga capacitate de productie a unitatii respective sa creasca simtitor.

In al treilea rand, modernizarea unui obiectiv industrial existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia, prin adaugarea mijloacelor fixe in functiune la un moment dat a altora noi, astfel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o simpla suma a capacitatilor aferente fondurilor fixe vechi sau noi, ci cu mult mai mare, ca urmare a faptului ca fondurile fixe noi au completat pe cele vechi, punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma, prin eliminarea strangularilor in productie, ridicarea nivelului calitativ al produselor, cresterea productivitatii muncii.

Prin modernizare se urmareste imbunatatirea calitatii produselor, ridicarea performantei lor tehnico-economice pentru a corespunde exigentelor societatii, pentru a le aduce la un nivel comparabil cu cel al noilor produse aparute pe piata interna si externa. Ea presupune un proces complet de adaptare permanenta a sistemelor de productie, tehnice si economice la cerintele in continua modificare ale progresului tehnic.

Modernizarea face necesara calificarea fortei de munca si insusirea de catre aceasta a celor mai bune tehnici si metode de munca, asigurand in acest fel o buna servire a locurilor de munca, dar si o disciplina tehnologica si organizatorica corespunzatoare.

Introducerea progresului tehnic, sub toate formele sale de munca, are consecinte pozitive asupra activitatii intreprinderilor, concretizata in sporirea productiei si a productivitatii muncii, reducerea timpului de munca pe unitatea de produs si a necesarului relativ de muncitori, reducerea costurilor de productie, ridicarea rentabilitatii etc.

In cadrul societatilor de dimensiuni mari, asa cum este cazul S.C. Secona S.A. Pitesti, trebuie acordata o atentie deosebita interdependentei ce ia nastere intre reorganizarea tehnologica, modernizarea capacitatilor si eficienta economica a proceselor.

Exista doua curente mai importante in acest context :

o reorganizare rapida, totala, care sa nu genereze o decapitalizare grava ce ar putea duce chiar la colapsuri generale de activitati ;

reorganizarea graduala, dar energica a sectoarelor productive prin eforturi financiare proprii.

S. C. Secona S.A.Pitesti considera ca cea mai buna metoda in cazul sau este ce-a de a doua, prioritatile fiind urmatoarele :

modernizarea cu masini si instalatii de ultima generatie ;

reducerea consumurilor de materii prime si materiale specifice cat si de energie electrica ;

concentrarea eforturilor financiare proprii in directia restructurarii si modernizarii intreprinderii ;

crearea unor structuri organizatorice noi care sa fie atractive pentru investitorii locali.

In afara de politica de restructurare a firmei o importanta la fel de mare o are modernizarea capacitatilor de productie, fara de care oricarei firme ii este periclitat propriul viitor.

De aceea, din strategia de dezvoltare a societatii face parte integranta si programul de modernizare prin dotari noi, care este un program esalonat pe termen mediu si lung.

Strategia de modernizare a dotarii tehnice a SC Secona SA Pitesti a fost elaborata tinand cont de urmatoarele criterii :

micsorarea consumurilor specifice de materii prime, materiale si energie ;

masini si utilaje noi de inalta productivitate si precizie ;

crearea unor baze de date comune care sa faciliteze actul de urmarire si de conducere a intregii activitati ;

modernizarea dotarilor existente ;

adcerea laboratorului si a punctelor de control tehnic al calitatii la un nivel care sa corespunda noilor cerinte impuse de piata.

In cazul SC Secona SA exista o serie de posibilitati de mecanizare si modernizare a capacitatilor de productie care ar apropia nivelul activtatii de productie de cel existent in unitati similare performante din tara, conducand la cresterea productiei.

Caracteristica principala a solutiilor propuse consta in faptul ca necesita cheltuieli mai mici fata de altele mai complexe, intrucat, cel putin in prezent, posibilitatile de investire de care intreprinderea dispune sunt foarte reduse.

4.2. Cai privind perfectionarea metodelor manageriale si de organizare a productiei si a muncii

Promovarea metodelor moderne de management reprezinta o cale importanta de sporire a productiei si a cifrei de afaceri, ea realizandu-se pe trei laturi principale : perfectionarea metodelor de conducere, perfectionarea managementului productiei si perfectionarea organizarii muncii.

Perfectionarea metodelor de conducere, necesita introducerea metodelor moderne de conducere si decizie, perfectionarea sistemului informational, imbunatatirea structurii organizatorice a intreprinderii, delimitarea corecta a competentelor si raspunderilor. In cadrul analizei se pot urmari unele aspecte legate de eficienta activitatii de conducere, cum ar fi : marimea cheltuielilor de conducere, modul de fundamentare a deciziilor, numarul nivelelor ierarhice, volumul lucrarilor efectuate, cantitatea, calitatea, circuitul si costul informatiilor etc.

Perfectionarea managementului productiei presupune organizarea rationala a activitatii de productie si amplasarea judicioasa a utilajelor, aprovizionarea ritmica a intreprinderii, sectiilor si locurilor de munca cu materii prime, materiale, asigurarea documentatiei si asistentei tehnice corespunzatoare, organizarea riguroasa a controlului calitatii productiei etc.

Aceste masuri au un rol important in cresterea ciferi de afaceri, deoarece permit organizarea productiei, introducerea mecanizarii si folosirea rationala a factorilor de productie.

Perfectionarea metodelor de conducere presupune stabilirea initiala a cerintelor specifice intreprinderii, dupa care, in functie de obiectivul stabilit se aleg cele mai bune metode de realizare a lor. Astfel, o conducere stiintifica este una din cele mai importante solutii pentru managementul care, atunci cand sunt respectate, conduc la buna functionare a intreprinderii.

Cele cinci functii ale managementului sunt : previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, control-evaluarea.

Functia de previziune consta in ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective ale firmei, precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor. Rezultatele previzi- unii sunt : prognozele, planurile, programele.

Functia de organizare desemneaza ansamblul de masuri prin intermediul carora se stabilesc si se delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele lor, precum si gruparea lor pe posturi si formatii de lucru, compartimente si atribuirea lor personalului corespunzator anumitor criterii economice, tehnice, sociale in vederea realizarii in cat mai bune conditii a obiectivelor fixate.

Functia de coordonare consta in ansamblul proceselor de munca prin care se armonizeaza deciziile si sanctiunile personalului, firmei si ale subsistemelor sale, in cadrul previziunilor sistemului organizatoric stabilit anterior.

Functia de antrenare cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care se stimuleaza personalul firmei sa contribuie la realizarea obiectivelor planificate, pe baza luarii in calcul a factorilor care il motiveaza.

Functia de control-evaluare cuprinde ansamblul activitatilor prin care performantele firmei si subsistemelor sale sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial, in vederea eliminarii deficientelor constatate.

Pentru a fi eficient este necesar ca acest proces sa fie continuu, nelimitandu-se la perioadele de la incheierea planului. De asemenea, trebuie sa aiba intr-o masura cat mai mare un caracter preventiv si daca e posibil corectiv.

Perfectionarea organizarii muncii contribuie la cresterea productiei si cifrei de afaceri prin folosirea deplina si eficienta a timpului de lucru, prin eliminarea pierderilor de timp nejustificate, perfectionarea sistemului de normare a muncii, organizarea rationala a timpului de munca si asigurarea unor conditii optime de munca.

Cu prilejul analizei trebuie cercetate masurile initiate de conducerea firmei in domeniul organizarii muncii si reflectarea lor in nivelul productiei obtinute si al cifrei de afaceri.

O atentie deosebita trebuie acordata modului de fundamentare si indeplinire a normelor de munca. Pentru aceasta se utilizeaza coeficientul mediu de indeplinire a normelor de munca. Acest indicator se poate calcula prin raportarea timpului total efectiv lucrat la timpul total de munca necesar pentru obtinerea volumului efectiv al productiei, conform normelor stabilite :

= x 100

in care :

- coeficientul mediu de indeplinire a normelor ;

T_ae - timpul total efectiv lucrat in acord ;

T_an - timpul total in acord conform normelor (ore-om) ;

In 2000 valoarea acestui coeficient a fost :

= x 100 = 93,75 %

Analiza indeplinirii normelor de munca se poate face pe ansamblul intreprinderii, pe sectii, pe locuri de munca si pe profesiuni, in vederea aprecierii cat mai corecte a cauzelor care provoaca neindeplinirea normelor de munca sau depasirea exagerata a acestora si care fac necesara revizuirea lor.

4.3. Cai legate de perfectionarea metodelor de marketing si de studiere a pietei

Mobilitatea fenomenelor economice specifice tranzitiei, caracterizata prin schimbari rapide si, uneori, imprevizibile ale cererii de marfuri, ale raportului cerere-oferta, ale nivelului pretului etc., impun cunoasterea aprofundata a mecanismului pietei.

In acest context, devine esentiala orientarea intregului management spre cresterea capacitatii de adaptare a firmei la fluctuatiile mediului economic, respectiv subordonarea tuturor strategiilor realizarii functiei obiectiv : satisfacerea la un nivel superior a cerintelor de consum si maximizarea, pe aceasta cale a profitului.

SC Secona SA Pitesti isi propune prin programele de marketing o readaptare a optiunilor strategice ale firmei si elaborarea unor politici - raspuns adecvate innoirilor permanente de pe piata serviciilor in constructie si in general, din economia nationala.

Fundamentarea obiectivelor strategice reprezinta o atributie esentiala permanenta a managementului firmei.

Mutatiile intervenite in ultimul timp in conjunctura economica impun anumite corectii in esalonarea optiunilor strategice elaborate in anii anteriori.

SC Secona SA Pitesti si-a propus ca obiectiv pe termen scurt (2-3 ani), dezvoltarea activitatii santierului de constructii. Acest obiectiv este esential pentru redresarea economica a firmei si presupune printre altele :

Definitivarea, aprobarea, esalonarea si punerea in aplicatie a programului de restructurare economica a firmei. Scopul principal il constituie imbunatatirea structurii costurilor de productie, respectiv scaderea cheltuielilor conventional constante, imbunatatirea eficientei economice si cresterea competitivitatii comerciale. Se va avea in vedere imbunatatirea functionala si reducerea costurilor structurii organizatorice.

Elaborarea unor studii de fezabilitate pentru utilizarea capacitatilor de productie disponibilizate si care nu vor putea fi valorificate prin vanzare ;

Dezvoltarea activitatii de marketing ;

Elaborarea unui program de asigurare a personalului de inalta calificare in activitati deficitare (proiectare constructiva, zidarie, dulgherie) ;

Identificarea de parteneri credibili care sa participe la finantarea principalelor obiective strategice.

Privind starea de fapt a cladirilor din orasul Pitesti, precum si a celor din judet, este necesara implicarea santierului de constructii cu dotarile sale in competitia declansata de toate firmele de constructii din oras cu privire la remedierile si renovarile care sunt necesare la acestea, desigur la cererea beneficiarilor.

Preturile practicate de intreprindere sunt sau pot deveni un solid punct de sprijin pentru strategia sa de piata. O asemenea evaluare poate fi extinsa si asupra cazurilor cand intreprinderea nu este « artizanul » preturilor propriilor produse. Variabila controlata direct de firma sau doar influentata (uneori nici atat), pretul isi are locul rezervat in mixul de marketing. Iar in perioada actuala pare sa indice o largire traptata a acestui loc, o sensibila crestere in importanta a pretului in activitatea de marketing, in general.

O imagine mult mai completa si mai convingatoare a implicarii preturilor in politica de marketing a intreprinderii poate fi insa obtinuta largind cadrul de mai sus al observatiei. Astfel, poate fi luat in consideratie faptul ca preturile intervin deopotriva in raporturile de piata in care firma ocupa pozitia de cumparator (beneficiar). Iar preturile de iesire (de vanzare) nu sunt deloc straine - sub raportul nivelului, ca si al mobilitatii - de preturile de intrare, respectiv cele platite pentru procurarea materiilor prime, materialelor, energiei etc, necesare desfasurarii propriei activtati.

Totodata sfera observatiei poate fi extinsa dincolo de zona contactelor directe ale intreprinderii cu piata ; in acest caz, preturile practicate de intreprindere ne apar marcand doar o secventa dintr-un ciclu economic mai lung al unor produse si servicii, acesta intersectandu-se, in imensul creuzet care este piata, cu ciclurile altor produse si servicii. Preturile nu pot avea, din aceasta cauza, o existenta izolata ele se interfereaza, se interconditioneaza. Pretul produsului unei intreprinderi incorporeaza, prin intermediul costurilor, alte preturi, proprii unor secvente aflate in amonte, in cadrul unui anumit flux economic ; la randul sau el va constitui in aval, o componenta a altor preturi.

Dintr-o asemenea perspectiva rezulta clar relativitatea controlului sau influentei exercitate de intreprindere asupra pretului propriilor produse ; chiar si o firma cu pozitie dominanta in cadrul pietei, care lasa impresia ca are controlul absolut asupra pretului, in realitate nu poate face abstractie de sistemul de ansamblu al preturilor si, in mod deosebit, de cele ale produselor cu care produsul sau vine in contact.

Totodata se impune atentiei mobilitatea preturilor, ca o trasatura logica a functionarii mecanismului pietei. Daca se ia in consideratie chiar si numai caracterul schimbator al conditiilor de productie si de circulatie, rezulta clar permanenta miscarilor de preturi propagarea lor de la un produs la altul si de la un sector la altul. Daca acestor schimbari de conditii li se adauga si alti factori, cum ar fi cei de natura valutar-financiara, politica etc, cu actiune foarte puternica in perioada actuala asupra preturilor din intreaga lume, devine explicabila tendinta generala de crestere a rolului pretului in mecanismul activitatii economice.

Incorporand variabila pret in mixul de marketing, intreprinderea va tine deci seama de lumea preturilor ; orientarea spre exterior se manifesta inca o data ca trasatura obligatorie a viziunii de marketing.

La SC Secona SA preturile unitare (proprii) ale santierului de constructii folosite la elaborarea ofertelor de participare la licitatii se determina in analize de pret, intocmite de catre contractant pe baza consumurilor proprii de resurse (materiale, manopera, utilaj si transport) si a preturilor si tarifelor acestor resurse practicate de furnizori in lumea de referinta.

In preturile unitare, firma include cheltuielile directe, taxele, impozitele si profitul fara a include TVA.

Criteriile de punctaj la evaluarea ofertelor de participare la licitatii sunt :

valoarea ofertei - 80 puncte ;

durata de executie - 20 puncte ;

Oferta cu valoarea cea mai mica (Vmin) dintre ofertele corespunzatoare, primeste punctajul maxim (80 puncte). Pentru celelalte oferte (Vn) punctajul (Pn) se calculeaza astfel :

Pn = x 80 de puncte

Oferta cu durata de executie minima (Dmin) primeste punctajul maxim (20 de puncte). Pentru celelalte oferte punctajul aferent duratei de executie (Dn) se calculeaza astfel :

Dn = x 20 de puncte

Criteriile de selectie si punctajele care se acorda fiecarui criteriu se stabilesc, in ordinea importantei lor, pentru :

valoarea ofertei ;

durata de executie ;

facilitati financiare asigurate de contract ;

performantele tehnice si bonitatea contractantului ;

asigurarea service-ului si a pieselor de schimb ;

calificarea personalului contractantului ;

asigurarea utilajelor, eficienta tehnologiilor si modelelor de organizare a santierului ;

performantele de calitate ale contractantului.

Daca un contractant prezinta si o oferta alternativa, comisia o va analiza si pe aceasta si deci, contractantul va participa la licitatie cu doua oferte.

Un punct nevralgic in ofertele SC Secona SA il reprezinta adesea valoarea acestora. Intrucat preturile la materiale sunt ridicate, este indicat in cazul SC Secona SA incheierea de contracte cu furnizori cu disponibilitati de negociere a acestora, si situati teritorial cat mai aproape in judet, sau in imprejurimi. Este posibil ca in acest mod, firma sa apara in pozitia de contractant si cu oferte alternative, sporind sansele de castigare a licitatiilor.

Produsele constituie esenta ofertei firmei. Produsele SC Secona SA sunt tamplariile din metal, lemn, aluminiu, plastic produse in ateliere specializate. Politicile referitoare la produs reprezinta conduita necesara ce trebuie adoptata in privinta structurii, dimensiunilor si evolutiei fabricatiei in raport cu cerintele reale ale pietei, situatia concurentei, progresul tehnic si tehnologic in domeniul de actiune, etc.

Pe viitor, se considera esentiale urmatoarele demersuri :

a)        modernizarea sau, dupa caz, eliminarea din fabricatie a produselor depasite moral, aflate in declin la vanzare ;

b)       asimilarea in fabricatie numai a produselor solicitate pe piata sau care au sanse sa fie acceptate de aceasta si care se inscriu in tendintele constructive si functionale existente pe plan international ;

c)        controlul imperios al cheltuielilor de asimilare si fabricatie ;

d)       cresterea nivelului de calitate si fiabilitate a produselor

4.4. Cai legate de ridicarea calitatii produselor

Calitatea reflecta capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface gama de utilitati carora le sunt destinate. Ea se formeaza in procesul de conceptie si executie si se verifica in cel de consumare a bunurilor si serviciilor.

In lumea factorilor de specialitate este unanim acceptata ideea ca o calitate competitiva se construieste pe tot parcursul procesului de proiectare, executie si realizare (desfacere) a produselor, controlul final confirmand-o sau infirmand-o, fara mari posibilitati de a o mai influenta.

Mecanismul imbunatatirii calitatii in economia de piata este format, pe de o parte, sub actiunea concurentei, iar pe de alta parte, sub cea a statului, prin modalitati variate, inclusiv legislative, care vizeaza cu precadere protectia consumatorului.

Studierea calitatii productiei prezinta particularitati de la o ramura la alta.

Calitatea serviciilor in constructii si a constructiilor trebuie sa fie abordata complex, stiintific, deoarece implicatiile noncalitatii sunt mult mai mari fata de marea majoritate a celorlalte produse. Constructiile, ca produse ale activitatii umane, prezinta urmatoarele particularitati :

consuma un capital foarte mare ;

sunt supuse unui numar foarte mare de factori aleatori, imprevizibili, ca urmare a duratei mari de viata ;

trebuie sa satisfaca necesitatile a doua, trei generatii, ceea ce face dificila standardizarea si prelungeste perioada de acumulare a experientei necesare perfectionarii produselor ;

cu toate perfectionarile tehnologice, se mentin lucrari cu caracter artizanal la care calitatea este data de calificarea si indemanarea executantului ;

este dificil de apreciat un raport optim intre cresterea costului executiei pentru imbunatatiri calitative si reducerea pe aceasta cale a costului exploatarii ;

nu se admit defecte sau rebuturi ( in special legate de stabilitate, rezistenta, durabilitate si siguranta in exploatare etc.)

Calitatea constructiilor nu este doar o problema a constructorului, ea este o problema nationala si in ultimul timp, europeana sau chiar mondiala. In acest sens, Uniunea Europeana (U.E.), a dat mandat Comitetului European de Standardizare sa stabileasca norme prin care, intre statele membre, sa se recunoasca reciproc organismele si laboratoarele care sa confirme calitatea.

Alinierea cerintelor calitatii in constructii, din tara noastra, la cerintele internationale, s-a materializat in Legea nr. 10, « Lege privind calitatea in constructii » adoptata la 18 ianuarie 1995 si publicata in M.O. nr.12 din 24 ianuarie 1995. Prevederile acestei legi se aplica :

constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora indiferent de forma de proprietate sau destinatie ;

lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si reparatii ale constructiilor ;

Pentru a obtine o constructie de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte :

rezistenta si stabilitate ;

siguranta in exploatare ;

siguranta la foc ;

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului ;

izolatie termica si economie de energie ;

protectie impotriva zgomotului.

Calitatea este ansamblul caracteristicilor unei entitati (produs sau serviciu) referitoare la masura in care aceasta este capabila sa satisfaca nevoile explicite si implicite ale beneficiarului. Una din problemele esentiale ale SC Secona SA este tocmai transformarea nevoilor implicite ale beneficiarului in nevoi explicite cat mai devreme. Prin satisfacerea nevoilor beneficiarului se intelege realizarea acestora conform asteptarilor (specificatiilor) - proiectul trebuie sa produca ceea ce s-a spus ca va produce - si chiar depasirea acestora - rezultatul proiectului trebuie sa satisfaca nevoile reale ale clientului.

Executarea lucrarilor de catre SC Secona SA este influentata de cerintele specifice privind calitatea, costul si durata de executie. Evident ca satisfacerea concomitenta a acestor trei cerinte (reducerea costurilor si a duratei de executie in paralel cu cresterea calitatii ) este greu de realizat deoarece este posibila doar in situatia unor modificari tehnice sau organizatorice spectaculoase.

Barometrul de apreciere a nivelului de calitate atins este reprezentat de satisfacerea clientului, care se va manifesta in primul rand prin reclamatie, sub toate formele ei - sesizarea politicoasa pana la reclamatii dure, sau vadite semne de adevarata satisfactie prin atasamentul fata de executant.

Este remarcabil la SC Secona SA ca daca se raspunde la intrebarea « serviciile societatii sunt la nivelul calitativ prevazut in documentatie ? », se poate afirma un « da » ferm, deoarece sunt practic inexistente reclamatii verbale sau scrise.

Acest lucru este posibil prin respectarea sistemului calitatii in constructii. Acesta se compune din :

Reglementarile tehnice in constructii care se stabilesc prin regulamente si proceduri si care au ca obiect conceptia, calculul, alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor ;

Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor se certifica de catre producator. Nu se folosesc produse fara certificarea calitatii ;

Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee care stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a lor ;

Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor.

Proiectele se verifica obligatoriu de catre specialisti verificatori de proiecte atestati (altii decat cei ce au elaborat proiectul).

Executia este verificata de investitori prin dirigintii de specialitate iar expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici autorizati ;

Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o obligatie ce revine tuturor factorilor ce participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si se materializeaza intr-un ritm propriu fiecarui factor ;

Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analiza si incercari in constructii se fac conform prevederilor legale ;

Activitatea metrologica in constructii urmareste asigurarea, etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control necesare ;

Receptia constructiilor urmareste cerificarea realizarii acestora conform cu documentatia de executie si cu cartea tehnica a constructiei in care se inscriu date referitoare la realizarea si exploatarea constructiei. Se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului care are sarcina sa o completeze la zi.

Comportarea in exploatare si interventiile in timp se inscriu in cartea tehnica. Interventiile (reconstruire, consolidare, transformare, extindere, reparatii) se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau de un expert tehnic avizat.

Post-utilizarea constructiilor se refera la activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si produselor recuperabile, precum si de reciclare a deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.

Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre « Inspectia de stat in constructii, lucrari publice , urbanism si amenajarea teritoriului » care urmareste aplicarea unitara a prevederilor legale privind calitatea constructiilor la nivelul intregii tari.

Dintre componentele sistemului calitatii in constructii doar conducerea si asigurarea calitatii in constructii cade integral in sarcina constructorului.

In ceea ce priveste sectia de productie industriala, asa cum este numita in SC Secona SA, adica cea care produce tamplariile de aluminiu, metal, lemn, plastic, putem spune ca accidental ea inregistreaza rebuturi. Rebuturile sunt acele produse care nu corespund conditiilor tehnice prevazute in standarde, caiete de sarcini sau norme interne, avand influenta directa asupra modificarii cifrei de afaceri.

In functie de caracteristicile lor tehnico-economice, rebuturile pot fi recuperabile sau nerecuperabile.

Rebuturile recuperabile cuprind acele rebuturi care, printr-o prelucrare suplimentara, pot deveni produse recuperabile. Rebuturile definitive sunt acelea care nu mai pot fi transformate in obiecte utilizabile sau la care cheltuielile de reconditionare sunt neeficiente din punct de vedere economic.

Nivelul calitatii se reflecta nemijlocit in cifra de afaceri prin volumul vanzarilor si pret. Prin raportarea la piata, productia se imparte in productie de calitate superioara, de nivel concurential si cu nivel calitativ satisfacator.

In primul caz, productia influenteaza cifra de afaceri ca urmare a :

a)        marimii cotei de piata ( cu conditia operarii cu preturi concurentiale) ;

b)       stabilirii unor preturi mai ridicate ( daca intreprinderea detine monopolul pe segmentul de piata respectiv, daca are prioritate in domeniul tehnologiilor) ;

c)        crearii conditiilor favorabile incheierii contractelor.

In al doilea caz (productie cu capacitate concurentiala) si in conditiile in care se vinde la pret concurential, marimea cifrei de afaceri se realizeaza pe seama volumului vanzarilor (pe calea folosirii reclamei, oferirii de servicii cumparatorului, etc.)

In al treilea caz, marimea cifrei de afaceri este direct legata de volumul vanzarilor si largirea pietei ca urmare a unor preturi mai reduse.

Imbunatatirea calitatii productiei se reflecta in mod favorabil asupra principalilor indicatori ai performantei economico-financiare prin volumul productiei si pretul de vanzare sau numai prin volumul sau pretul de vanzare in functie de nivelul calitatii si pozitia pe piata.

Astfel de indicatori care intra sub incidenta imbunatatirii calitatii sunt : profitul, cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri, rentabilitatea capitalului permanent sau propriu, profitul pe un salariat, eficienta utilizarii mijloacelor fixe, cifra de afaceri.

In imbunatatirea calitatii, in afara de interesul direct al firmelor pentru mentinerea capacitatii concurentiale si de expansiune, insasi statul intervine prin diferite forme de reglare a calitatii, mai ales pentru marfurile destinate populatiei (legislatie, obligatii privind utilizarea si respectarea standardelor si programe avand ca scop protejarea consumatorului).

In concluzie fiind o notiune complexa, pentru aprecierea calitatii produselor trebuie sa se tina seama de totalitatea caracteristicilor tehnico-functionale, economice, ergonomice, estetice si sociale ale produselor. De asemenea, continutul calitatii produselor are un caracter dinamic, evoluand atat sub aspect extensiv, cat si intensiv, in functie de necesitatile societatii.

Realizarea unei productii de calitate inferioara, are consecinte negative atat asupra intreprinderilor (firmelor) producatoare, cat si asupra beneficiarilor (alte intreprinderi sau consumatori individuali). In schimb, imbunatatirea calitatii produselor, duce la cresterea gradului de utilitate si a rentabilitatii produselor pe piata interna ceea ce are efecte pozitive asupra producatorilor si beneficiarilor.

BIBLIOGRAFIE